Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   VIDEO/ „Deșertul Sahara” din lunca…

VIDEO „Deșertul Sahara” din lunca râului Camenca: „Natura a lucrat aici secole, dar noi am distrus aici în câteva decenii”

Un grup de cetățeni, îngrijorați de secarea râului Camenca, drept consecință a creării bazinelor artificiale pentru captarea apei pe cursul râului, ne-au scris la redacție. În cadrul campaniei „Ajută-ți localitatea. Cheamă ZdG”, ZdG a fost în satul Cuhnești pentru a vorbi cu oamenii despre problema lor. 

Ajunși la Cuhnești, Eugen Schin ne-a făcut cunoștință cu cele enunțate în scrisoare.  Am găsit lunca râului secată, împânzită de stuf, ecosistemul de cândva – inexistent, iar câmpurile din împrejurimi – păgubite. Toate împreună arată ca un semideșert. 

Ce a mai rămas din lunca râului Camenca, s. Cuhnești, r. Glodeni

„În trecut aceste gârle erau doldora de viețuitoare acvatice – pești, amfibieni, păsări de baltă, iar când era sezonul vânătorii, se adunau vânători și pescari din toată Basarabia, și nu numai”, îți amintește nostalgic Eugen Schin, locuitor din imediata apropiere a fostului râu Camenca. 

Publicitate
Publicitate

„Oglindă de apă era aici înainte”

„Oglindă de apă era aici înainte. Apă limpede, curată ca lacrima. Și toate satele de prin jur aveau acces la apă. Fântânile au secat. Nu mai spunem că toate localitățile din lunca râului Camenca – Balatina, Cuhnești, Movileni, Moara Domnească, Chetriș, Călinești, Hâncești, Drujneni, Pruteni – toate au rămas fără de sursă de apă pentru animalele domestice”, povestește Eugen Schin. 

Eugen Schin, s. Cuhnești, r. Glodeni

Râul Camenca intră în componența zonei Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”, în apropierea satului Balatina, curge paralel cu râul Prut până în Valea Rusului, unde este gura de vărsare, pe o distanță de aproximativ 40 km. În zona paralelismului Camenca-Prut, era și zona de luncă, grav afectată de canalul care a redirecționat cursul apei. Gheorghe Barancean este inginer Pază și protecția pădurii în cadrul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”. El confirmă spusele lui Eugen Schin. 

Gheorghe Barancean, inginer Pază și protecția pădurii, Rezervația Naturală Pădurea Domnească

„Am ajuns, practic, la nivelul pustiului Sahara”

„Toate bălțile astea erau pline de vietăți acvatice, păsări, extraordinare, începând de la rațe, liștițe, lebede și până la igrete, cocostârci și fel de fel. Pe marginea satului, care erau pe vale, la fiecare gospodărie era câte un cuib de barză. Acum ele nu mai sunt, acum este o raritate, pentru că păsările nu mai au bază de hrană, nu au de unde să ia moluște, nu au de unde să găsească pește. Cu ce să se hrănească? S-au retras. Rațe nu mai vin, liștițe nu mai vin. Am ajuns, practic, la nivelul pustiului Sahara, într-un fel”, subliniază Barancean. 

„Primăvara mai apare câte o șuviță de apă, parcă speranță că o să fie tot anul, dar nu, speranța nu există. Ea moare începând cu luna iunie”, mai adaugă bărbatul. 

„Suferă oameniii de la țară căci la țară, oamenii țin vite. Dar ce e vita pentru o gospodărie? E ca o bancă, investește bani în vacă și când are nevoie, o vinde și are un ban grămadă. Acum nu mai ține lumea vite pentru că nu are unde paște și nici apă. Pășunile nu mai au umiditate, nu mai cresc. Nu mai înverzesc”, explică băștinașul. 

Ce a mai rămas din lunca râului Camenca, s. Cuhnești, r. Glodeni

„Am distrus timp de 30-40 de ani”

Potrivit lui Barancean, zona de luncă de pe râul Camenca a fost compromisă din cauza activității umane.

„În anii ’70 ai secolului trecut, principala grijă era  evitarea inundațiilor în satele din apropierea râului, dar și interesul de a capta apa pentru comodități personale. Astfel, lângă satul Balatina a fost construit un canal care redirecționa apele în râul Prut, și nu paralel, după cum era cursul natural. Drept consecință, au secat 40 de km din albia naturală a râului Camenca. După anii ’90, pe râul Camenca s-au construit bazine de acumulare pentru așa-zisa piscicultură, cu o suprafață totală de peste 20–30 ha. La toate aceste intervenții ale omului se adaugă și efectele schimbării climei, care devine tot mai imprevizibilă și cu efect pronunțat a secării râului cu bălțile sale”, explică Barancean. 

„Dacă noi am distrus timp de 30-40 de ani, eu cred că tot în 30-40 de ani nu mai revenim la normal, ne-ar trebui veacuri deja, pentru că natura a lucrat aici secole, dar noi am distrus aici în câteva decenii”, adaugă Gheorghe Barancean. 

„Reabilitarea cursului vechi al râului Camenca este extrem de importantă. Ar avea de câștigat locuitorii celor 14 localități”, spune Eugen Schin. 

Întorși la Chișinău și documentând cele enunțate de către localnicii din Glodeni, am descoperit că în 2021, PNUD promitea că în 2022, va demara un proiect prin care își propune să revitalizeze cursul natural al râului și să readucă viața pentru diversitatea de pe teritoriul rezervației Pădurea Domnească.

În speranța celor 900 de mii dolari 

Am revenit la PNUD și am aflat că în septembrie 2022, PNUD, în parteneriat cu GEF (Facilități Globale de Mediu) și Ministerul Mediului a demarat proiectul ce va fi implementat pe parcursul următorilor cinci ani.

„Pe parcursul următorilor cinci ani vor fi întreprinse mai multe acțiuni pentru a asigura integritatea ecologică a zonelor umede cheie din bazinul râului Prut, asigurând revitalizarea biodiversității, resurselor terestre și acvatice, precum și a ecosistemelor. Proiectul PNUD „Conservarea și gestionarea durabilă a zonelor umede cu accent pe zonele cu valoare naturală ridicată din bazinul râului Prut”, în sumă de circa 900 de mii dolari SUA, va fi desfășurat în parteneriat cu Ministerul Mediului, cu suportul financiar al Facilității Globale de Mediu (GEF)”, ne-au declarat reprezentanții PNUD. 

Totodată,PNUD împreună cu partenerii au și pronosticuri optimiste.

„Reabilitarea cursului vechi al râului Camenca, afluent al Prutului, va genera anual circa 8,3 milioane metri cubi de apă pentru menținerea zonelor umede din secțiunea mediană a  Prutului, aflate acum în declin și va asigura supraviețuirea a aproximativ 11.175 ha de habitat valoros de luncă. La fel, măsura va asigura cu apă calitativă populația din 14 localități”, susțin reprezentanții PNUD. 

Totodată, reprezentanții PNUD intenționează să includă Rezervația Științifică „Pădurea Domnească” pe lista zonelor protejate de Convenția Internațională Ramsar și chiar UNESCO. 

„Vor fi întreprinse acțiuni pentru a susține includerea Rezervației Științifice „Pădurea Domnească” pe lista zonelor umede protejate de Convenția internațională Ramsar. Totodată, în coordonare cu autoritățile din România și Ucraina, proiectul va mai facilita lucrările de pregătire pentru desemnarea unei Rezervații a Biosferei trilaterale, Programul „Omul și biosfera” al UNESCO, care va cuprinde Rezervația Biosferei Prutului de Jos (Republica Moldova) și Delta Dunării (România și Ucraina). Astfel, se va asigura armonizarea măsurilor de protecție a zonelor umede și monitorizare a biodiversității în bazinul de jos al Dunării”, au declarat pentru ZdG, reprezentanții PNUD. 

Ce a mai rămas din lunca râului Camenca, s. Cuhnești, r. Glodeni

Acest text a apărut în cadrul campaniei „Ajută-ți comunitatea. Cheamă ZdG!

Publicitate
Publicitate