Comisia Europeană, despre oprirea exportului de metal uzat în R. Moldova

Ziarul de Gardă a solicitat detalii de la Comisia Europeană referitoare la motivul pentru care a fost oprit exportul de deșeuri de metale uzate în Republica Moldova, în contextul în care Ministerul Mediului a refuzat să facă publică până în prezent scrisoarea în care a cerut reluarea exportului.

Într-un răspuns oferit pentru ZdG de către Serviciul de relații cu presa al Comisiei Europene, se explică faptul că Regulamentul privind exporturile de deșeuri nepericuloase în vederea valorificării către țări non-OCDE este actualizat periodic. Ultima actualizare a fost inițiată de Comisia Europeană în 2019, iar în aprilie 2019 autoritățile de la Chișinău au transmis răspunsul la solicitările oficialilor europeni. 

„În prezent, este în desfășurare un proces de corectare a Regulamentului pentru a rectifica neconcordanțele”

Noul Regulament a fost adoptat și publicat în octombrie 2021. Ulterior, Direcția Generală Comerț a Comisiei Europene a primit notificări de la autoritățile moldovenești că Regulamentul (UE) nr. 2021/1840 „nu a reflectat în mod corespunzător legislația în vigoare din R. Moldova cu privire la deșeurile clasificate la codul B1010”, după cum se arată în răspunsul Comisiei Europene pentru ZdG. Codul B1010 se referă la deșeuri de metale și aliajele acestora în formă metalică, nedispersabilă. 

Astfel, Direcția Generală Comerț a Comisiei Europene anunță că „și-a exprimat disponibilitatea față de R. Moldova să ia în considerare corectarea Regulamentului pentru a reflecta cu exactitate situația. În prezent, este în desfășurare un proces de corectare a Regulamentului pentru a rectifica neconcordanțele aduse în atenția Comisiei Europene”, precizează serviciul de presă al Comisiei Europene. Cu alte cuvinte, interdicția de export de deșeuri de metale din UE către R. Moldova nu a fost ridicată, iar în prezent se examinează solicitările Guvernului de la Chișinău.

Biroul de Reintegrare: Uzina de la Rîbnița „conlucrează”, dar Tiraspolul „politizează”

De asemenea, Biroul de Reintegrare a precizat, la solicitarea ZdG, că administrația Uzinei metalurgice de la Rîbnița, care este beneficiara metalului uzat importa din UE, ar fi dispusă să „conlucreze” cu Chișinăul, în timp ce conducerea de la Tiraspol politizează acest subiect. 

„Tiraspolul blochează accesul la fața locului a inspectorilor de mediu pentru a evalua starea și calitatea proceselor tehnologice și corespunderea acestora exigențelor de activitate în domeniu, or, autorizațiile de profil se emit anume în rezultatul acestor măsuri de verificare-constatare, și aceasta are loc în timp ce conducerea întreprinderii manifestă deschidere pentru conlucrare cu Chișinăul, în timp ce factorii de la Tiraspol restricționează această interacțiune directă și politizează excesiv procesele”, se arată în răspunsul Biroului de Reintegrare. 

Instituția precizează că, potrivit prevederilor legislației în vigoare a R. Moldova, Uzina de la Rîbnița beneficiază, ca și toate întreprinderile din regiune, de un șir de facilități fiscal-vamale, subliniind, totodată, că „uzina respectivă este unul din cei mai mari poluatori de mediu din R. Moldova”.

Anchetă ZdG despre firma acuzată că preia monopolul pe piața metalelor în R. Moldova

Mai multe detalii referitoare la situația de pe piața metalelor, unde s-ar contura un nou monopolist, compania „BPM-Trade”, al omului de afaceri Oleg Babii, de la Rîbnița, dealerul Uzinei Metalurgice de la Rîbnița, citiți în ancheta ZdG: „În căutarea monopolului de pe piața metalelor”.