Cinci ani de mandat al președintelui Zelenski. De la promisiuni naive – la decizii dificile pentru o țară în război

„O să vă zic despre Ucraina visurilor mele. Ucraina în care se trag focuri de artificii doar la nunți și zile de naștere. Ucraina în care poți deschide o afacere într-o oră, poți obține un pașaport în 15 minute și poți vota la alegeri într-o secundă, pe internet…”, așa începea programul electoral al lui Volodîmîr Zelenski în 2019, când a candidat la președinție.

Și apoi – despre salarii bune pentru profesori și medici, „ani grei de închisoare reală” pentru funcționarii corupți, pensii decente, drumuri noi. Partea introductivă se încheie așa: „Ceea ce prezint nu este doar programul meu. Este vorba de valorile mele. Este ceea ce cred și ceea ce sunt gata să fac.”

Mandatul de 5 ani al președintelui Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, se apropie de sfârșit, mandat care a fost prelungit pe termen nedeterminat din cauza agresiunii pe scară largă a Rusiei. Este imposibil să fie organizate alegeri ale șefului statului în condițiile funcționării  legii marțiale.

Aflați de la hromadske cum s-a manifestat Volodîmîr Zelenski pe parcursul acestui mandat, ce promisiuni a îndeplinit, ce a rămas în paginile programului electoral, dar și în ce mod circumstanțele externe au afectat cuvintele și acțiunile acestuia. 

„Să nu se mai tragă”

Multe dintre punctele din programul lui Zelenski au fost, într-adevăr, puse în aplicare, deși nu întotdeauna în totalitate. De exemplu, în acești cinci ani, legile privind puterea populară, eliminarea imunității parlamentare, punerea sub acuzare a președintelui și deschiderea pieței funciare au devenit realitate. Deși unii experți consideră că eficiența acestor mecanisme este discutabilă, formal, aceste puncte ale programului electoral au fost îndeplinite.

Oleksandr Salijenko, redactor-șef al publicației „Cestno” (Честно), subliniază că cea mai de succes reformă a echipei prezidențiale este digitalizarea completă a serviciilor publice.

„Când se vorbea despre e-democrație și e-guvernare în 2019, părea puțin nerealist. Dar acum suntem obișnuiți să avem «Дія» și alte servicii la nivel de stat. Pe atunci, când abia apăruse, exista scepticism… În opinia mea, aceasta este una dintre realizările cu adevărat importante.”

O altă evoluție pozitivă este faptul că a fost depășită „butonarea” (votarea de către deputații prezenți în locul deputaților lipsă, n.r.). La început, autoritățile au propus forței politice prezidențiale „Slujitorul poporului” să semneze un memorandum prin care să garanteze deputaților săi că vor trebui să renunțe la mandatele lor în cazul votului care nu va fi realizat personal. Acest lucru nu a funcționat – deja în septembrie 2019, Serhîi Litvinenko și Olena Kopanciuk, deputați din partea fracțiunii majoritare, au fost prinși „butonând”. În loc să renunțe la mandatele lor, aceștia doar și-au cerut scuze public și au promis că-și vor dona un salariu în scopuri caritabile. Când principiul „pe propria răspundere” nu a funcționat, a fost luată o soluție tehnică – utilizarea unui buton tactil pentru votul personal. Și acest lucru a ajutat.

Urmărind discursul de inaugurare al lui Zelenski, găsim rugămintea lui de a nu-i atârna portretele în birouri, cu precizarea că „președintele nu este o icoană”. Acesta le-a sugerat  oficialilor să atârne pe pereți fotografii ale copiilor lor, astfel încât să poată „să-i privească în ochi înainte de a lua o decizie”. Ei bine, se pare că oficialii au ascultat primul punct: nu se vede niciun portret al șefului statului în fotografiile și videoclipurile din birourile politicienilor.

Dar, există destule eșecuri: ideile lui Zelenski privind introducerea unui pașaport economic pentru ucraineni, trecerea la medicina de asigurare și înlocuirea impozitului pe venit cu un impozit pe capitalul retras nu au trecut dincolo de „Ucraina de vis” a lui Zelenski. De asemenea, în Ucraina nu au fost introduse deocamdată examenele medicale gratuite obligatorii. Totodată, președintele în exercițiu a vrut să facă imposibilă eliberarea pe cauțiune a suspecților de corupție.

„Cred că, la început, Zelenski a avut o serie de idei ușor naive. Dar, cu timpul, lucrurile s-au schimbat. Mai ales atunci când votarea inițiativelor prezidențiale într-un ritm incredibil de rapid a luat sfârșit”, declară Oleksandr Salijenko, redactor-șef al revistei „Cestno”.

Oleksi Haran, profesor de științe politice la Academia Kievo-Moviliană, este de părere că  atunci când Volodîmîr Zelenski a candidat la președinție, nu înțelegea deloc ce este politica. Poziția sa a fost extrem de populistă: promisiuni de genul „pentru tot ce este bun, împotrivă la tot ce este rău” și fraze precum „nu mai trageți”. Haran își amintește de un panou publicitar pe care erau inscripționate cuvintele „Sfârșitul erei sărăciei este pe 21 aprilie 2019”, deși era clar că acest lucru era imposibil.

O serie de alte planuri din programul lui Zelenski sunt dificil de evaluat, deoarece par să existe atât exemple pozitive, cât și negative. În special, este vorba despre „închisoarea reală pentru funcționarii corupți” și „drumurile noi”.

În ceea ce privește primul aspect, nu este de competența șefului statului să influențeze organele de aplicare a legii. Președintele și-a dat seama curând de acest lucru. Comunicarea lui pe tema „închisorii” a devenit peste un timp mai puțin dură, deși au existat,  într-adevăr, mai multe proceduri anticorupție. A crescut și numărul drumurilor noi, ceea ce poate fi considerat un avantaj. Cu toate acestea, Oleksi Haran remarcă faptul că și în această privință există un handicap, deoarece anume pentru „Marele șantier” au mers fondurile înainte de invazia Rusiei, deși ar fi putut să meargă la armată și la pregătirea țării pentru războiul de amploare.

„În următorii cinci ani, voi face totul pentru ca voi, ucrainenii, să nu plângeți”

„[Viitorul, n.r.] ni-l imaginăm la fel: o țară de succes și prosperă, în care nu există război; o țară care și-a restituit oamenii și teritoriile. În care nu contează cum se numește strada, pentru că este iluminată și asfaltată. Unde nu există nicio diferență lângă ce monument o aștepți pe fata de care ești îndrăgostit”, acestea sunt cuvintele lui Volodîmîr Zelenski în urarea sa de Revelion înainte de începutul anului 2020. În opinia lui Oleksi Haran, această frază demonstrează că președintele nu înțelegea încă la acea vreme procesele de funcționare a unui stat.

Începutul activității lui Zelenski la șefia statului este caracterizat drept o „Ucraină în regim de  viteză”. După alegerile anticipate în Rada Supremă care au fost declanșate de președinte, fracțiunea majoritară adopta la început lege după lege. În acel moment, se părea că deputații studiau documentele superficial, pentru că nu aveau timp pentru asta. Dar anume în acea perioadă au fost adoptate unele legi pe care Zelenski le promisese ucrainenilor în drumul său spre putere. Este vorba, în special, despre listele deschise la alegerile pentru Rada Supremă. Acum, ucrainenii vor vota nu doar pentru un partid, ci și pentru un anumit candidat din partea acestuia. Introducerea acestui lucru a fost o promisiune permanentă a tuturor forțelor politice democratice din Ucraina. Trebuie remarcat faptul că această lege a fost adoptată de vechiul parlament, pe care președintele Zelenski l-a dizolvat pentru a-și aduce „Slujitorul poporului” în Rada Supremă.

La începutul mandatului său, Zelenski nu a imitat imaginea unei persoane care este bine versată în procesele politice. El a repetat în mod constant (și repetă și acum) că are în jurul său o echipă de încredere, formată din „profesioniști tineri și progresiști”, care-l vor ajuta. Dar și aici nu a fost să fie fără scandaluri.

„Vedem cine a fost ales pe listele «Slujitorului poporului». Au fost acolo câțiva profesioniști patrioți decenți, dar au fost și oameni, să spunem, foarte odioși”, punctează Oleksi Haran, profesor de științe politice.

Experiența arată cât de ușor președintele „le permite să plece” membrilor echipei pentru orice abatere. De exemplu, de multe ori funcționarii au aflat despre demiterea lor din știrile publicate de mass-media, nu de la șeful statului. Din acest motiv, Zelenski este criticat pentru lipsa lui de comunicare atât cu politicienii, cât și cu publicul.

Analistul politic Oleksi Haran citează exemplul demisiei lui Valeri Zalujnîi din funcția de comandant șef al Forțelor Armate ale Ucrainei: „Poate că Zelenski a avut dreptate că a trebuit să o facă. Nu avem toate informațiile. Dar nu s-a procedat corect, având în vedere încrederea pe care o avea Zalujnîi. Ar fi trebuit să se gândească când și cum să o facă, și cel mai important – să explice, să aducă niște argumente logice.” Profesorul de la Academia Kievo-Moviliană este sigur că acesta este motivul pentru care ratingul politic al șefului statului și nivelul de încredere în guvernare în general au început să scadă.

„Trebuie remarcat faptul că echipele lui Zelenski și „Slujitorul poporului” recunosc greșelile pe care le-au făcut”, declară Oleksandr Salijenko. Redactorul-șef al publicației „Cestno” își amintește cum fracțiunea majoritară și șeful Comisiei medicale, Mîhailo Raduțkîi, obișnuiau să critice într-o voce reforma medicală a Ulianei Suprun. Recent, Raduțkîi a recunoscut că a greșit. El este acum de acord că reforma ministrei Suprun a fost cea care, probabil, i-a permis Ucrainei să treacă destul de bine peste perioada pandemiei de coronavirus în comparație cu alte țări.

„La început, liderii de peste hotare mă priveau ca pe un dușman”

„Aș vrea ca echipa noastră să rămână în istorie. Aș vrea ca toată lumea să ne respecte”, a declarat Volodîmîr Zelenski în cadrul celebrului „monolog din Tesla” în iunie 2019. Ei bine, a reușit.

Unul dintre cele mai puternice avantaje ale lui Zelenski, crede Oleksandr Salijenko, este politica sa externă.

„Indiferent ce spun unii, nivelul de sprijin pentru pace pe care-l avem acum este fără precedent pentru noi. Bineînțeles, există o serie de probleme, nimeni nu le neagă. Și totuși, dacă ne uităm la nivelul relațiilor din trecut cu partenerii internaționali și cele prezente, atunci vedem că a avut loc o schimbare cardinală”, punctează Oleksandr Salijenko, redactor-șef la „Cestno”.

Încrederea partenerilor a fost cea care i-a permis Ucrainei să primească rapid sprijinul atât de necesar la începutul invaziei rusești. Experții sunt de acord că atât Volodîmîr Zelenski, cât și echipa acestuia, și guvernul, au acționat corect în acel moment. După cum remarcă Oleksi Haran, fracțiunea majoritară a ajuns la un anumit consens cu opoziția, motiv pentru care parlamentul a votat prompt în favoarea introducerii legii marțiale și acordării de puteri suplimentare președintelui.

„Occidentul a început chiar să se mire: «O, ce noroc că Ucraina îl are pe Zelenski!» Nu a fugit ca președintele afgan. Acum se știe că țările occidentale i-au propus lui Zelenski să plece în străinătate, dar el nu a acceptat… Cred că președintele ucrainean a făcut ceea ce trebuie să facă un președinte ucrainean. El s-a bazat pe libertatea și sacrificiul poporului ucrainean”, susține Oleksi Haran, profesor de științe politice la Academia Kievo-Moviliană.

Țara a rezistat asaltului rusesc la începutul invaziei pe scară largă, iar apoi a trecut la acțiuni de contraofensivă. Acest lucru a făcut posibilă eliberarea unei părți din teritoriile ocupate, inclusiv a centrului regional Herson.

Atunci, potrivit unui sondaj realizat de grupul sociologic „Rating” la sfârșitul lunii februarie 2022, 91% dintre ucraineni au susținut acțiunile președintelui Zelenski. Sociologii au înregistrat sentimente pozitive față de șeful statului și în 2023, când societatea se aștepta la ofensiva Ucrainei și chiar a început să spere la returnarea tuturor teritoriilor. Dar acest lucru nu s-a întâmplat.

„Trebuie să obținem prin luptă pacea pentru Ucraina”

„Dacă ne prăbușim în exterior, cu partenerii noștri și, Doamne ferește, în interior, acesta va fi cel mai slab moment. Deocamdată, acest lucru nu s-a întâmplat”, a declarat Volodîmîr Zelenski în timpul ultimei sale conferințe de presă, din februarie 2024.

Cele mai recente date din sondaje arată că 22% dintre ucraineni aprobă în totalitate acțiunile președintelui, în timp ce 41% dintre ei au declarat că mai degrabă aprobă decât dezaprobă. „Deși aceste cifre sunt departe de sprijinul de peste 90% din 2022, acesta este totuși un rezultat bun pentru o țară aflată în al treilea an de război nedrept”, susține Oleksi Haran.

În opinia analistului politic, starea de spirit critic față de șeful statului se explică, printre altele, prin deciziile netransparente ale biroului prezidențial și prin concentrarea puterii în mâinile șefului Biroului președintelui, Andri Ermak. De asemenea, prin promisiunile nefondate că războiul este „pe cale să se încheie”.

„Toată lumea dorea ca 2023 să fie un an decisiv; doreau să desfășurăm o altă operațiune contraofensivă și să eliberăm Ucraina. Din păcate, și reprezentanții autorităților au făcut astfel de promisiuni exorbitante… În mod obiectiv, nu aveam armele adecvate pentru acest lucru. Acest fapt, desigur, a dus la o schimbare în starea de spirit a ucrainenilor și la o scădere a popularității lui Zelenski”, declară Oleksi Haran, profesor de științe politice.

În opinia analistului, era evident că forțele disponibile erau insuficiente pentru o deocupare completă la acel moment. Prin urmare, autoritățile, dimpotrivă, trebuiau să pregătească societatea pentru faptul că războiul ar putea fi de lungă durată și chiar de atunci să înceapă o campanie de mobilizare, să pregătească modificări legislative și să caute noi mijloace de comunicare cu societatea.

„Regimul alert” de astăzi legat de mobilizare, inclusiv de „tractarea” persoanelor pasibile de serviciul militar, de comisiile medicale militare (nu întotdeauna corecte) și de lipsa demobilizării în al treilea an de război, are un impact și mai mare asupra ratingurilor lui Zelenski.

Dar, în același timp, populația este convinsă: nu merită să fie organizate alegeri ale șefului statului în timpul războiului. Potrivit unui sondaj desfășurat în februarie anul curent, 49% dintre cetățeni nu susțin în mod clar ideea alegerii președintelui Ucrainei în acest moment,  iar alte 18% au declarat că mai degrabă nu o susțin. Opinia predominantă în societate este că alegerile în condiții de război vor slăbi țara și, în general, nu sunt realiste din cauza dificultății de a le organiza.

Pe de altă parte, ponderea celor care sunt pentru organizarea alegerilor crește treptat. După cum observă Oleksi Haran, acest lucru se datorează faptului că ucrainenii sunt acum mai critici față de autoritățile în funcție decât în primii ani ai marelui război, când nivelul de încredere în Zelenski și echipa sa a atins cote exorbitante.

„Alegerile ar trebui să fie recunoscute nu doar pe plan intern, ci și în străinătate. Pentru că  dacă alte state nu recunosc aceste alegeri drept legitime, atunci vom avea probleme și mai mari”, susține Oleksandr Salijenko, redactor-șef al publicației „Cestno”.

Oleksandr Salijenko subliniază: „Nu trebuie să uităm că în mod oficial, numai în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei  se află 1,1 milioane de oameni, iar în străinătate sunt alte câteva milioane. Cum putem să le oferim oamenilor posibilitatea de a vota? Ar trebui să fie o decizie unică care să convină tuturor. Din păcate, cred că nu există o astfel de decizie înainte de anularea legii marțiale și nici nu va exista.”

Redactare și adaptare: Olga BULAT