Femeile în știința R. Moldova: „Ceea ce facem noi e util, dar invizibil”
Femeile care fac știință în R. Moldova sunt de părere că singurul motiv din care mai mulți bărbați ajung ulterior să facă cercetare, deși fetele vin în număr mai mare la studii și depun mai multe efort, este că femeile devin mame.
„Dar dacă știi a combina acestea două, e un lucru colosal. Eu am încercat și mi-a ieșit”, spune Alina Trofim, doctoră în biologie, conferențiară universitară, deținătoare a numeroase medalii și brevete de invenții.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), 58,3% din totalul de studenți în anul școlar 2020-2021 erau femei. În schimb, la etapele următoare, numărul lor scade. Astfel, deși conform Ministerului Educației și Cercetării al R. Moldova (MEC), ponderea femeilor care lucrează în domenii precum științe medicale, sociale și umaniste este mai mare decât a bărbaților, aceasta rămâne scăzută în domenii precum științe naturale, științe agricole și științe inginerești și tehnologii.
La nivel global, doar 33% dintre cercetători sunt femei, ele primesc mai puțină finanțare și au șanse mai mici să fie promovate.
În R. Moldova, în 2020, la 100 de bărbați cercetători din activitatea de cercetare-dezvoltare reveneau 97 de femei cercetătoare. Totodată, din 18 conducători ai instituțiilor publice din domeniile cercetării și inovării în care MEC are calitatea de fondator, 8 sunt femei.
„Dacă-ți dorești ceva, îți pui un scop și îl atingi”
Alina Trofim spune că nu era un secret pentru toată familia sa că-și dorea, încă din copilărie, să devină medic chirurg. Și, deși pe parcurs a renunțat la acest vis, facultatea, până la urmă, și-a ales-o reieșind din obiectele școlare de care era pasionată
„Acestea erau biologia, chimia, fizica, algebra. După BAC, eu am înțeles că trebuie să mă despart de visul de a deveni medic și că trebuie să devin un bun specialist în alt domeniu”, punctează ea.
După Facultatea de Biologie și Chimie a Universității de Stat din Tiraspol, Alina afirmă că soarta i-a dictat ce să facă și unde să meargă. „De la început mamă, apoi doctorantura, apoi doctor în științe, apoi lector universitar, iar acum sunt administrator al Incubatorului de Inovații și cercetător științific”, explică Alina.
În 2013, și-a susținut teza de doctor, iar după asta, prioritatea sa a devenit să predea tot ce știe elevilor și studenților. Azi, ea lucrează în domeniul biotehnologiilor și este specialist în ecologie.
În opinia sa, femeile din R. Moldova au „foarte mari șanse” să se afirme în cercetare, cu condiția să vor asta cu adevărat. „Dacă-ți dorești ceva, îți pui un scop și îl atingi. Dacă nu vezi scopul, nu tinzi”, adaugă ea.
Mai multe fete, decât băieți, la studii
Dar, mai subliniază că azi, din numărul studenților cărora le predă, fetele prevalează, iar asta din motiv că „majoritatea băieților, acum, în loc de facultate, încearcă să-și facă propriile afaceri sau sunt plecați peste hotare”.
Totuși, consideră că cercetarea nu alege după gen – „cercetarea poate să te cuprindă, sau să nu te cuprindă. Tu poți să faci față cerințelor, poți să nu faci față cerințelor”.
Alina a obținut mai multe brevete de invenții care țin utilizarea algelor sau a cianobacteriilor ca sursă de substanțe biologic active, cu implicare în agricultură, medicină, farmaceutică. A scris și publicat peste 30 de lucrări științifice și este coautoarea unei cărți despre utilizarea algelor în agricultura ecologică.
„Eu cred că ceea ce facem noi, cercetătorii, este foarte util. Dar invizibil”, mai spune ea.
În opinia sa, acum omenirea ar trebui să investească mai mult în domenii legate de conservarea speciilor, gestionarea deșeurilor și, în general, în ecologie. Restabilirea echilibrului din natură, susține cercetătoarea, se găsește în dezvoltarea științei.
„Am căutat să știu tot mai mult și mai mult”
Elena Zubcov este șefa laboratorului Hidrobiologie și Ecotoxicologie, de la Institutul de Zoologie al Academiei de Științe a Moldova (AȘM), conducătoare de doctorat în domeniul Ştiinţe ale Naturii, specialitățile Ihtiologie și Ecologie, membru corespondent al AȘM, profesor, doctor habilitat.
Ea a fost angajată la Institutul de Zoologie, în laboratorul de Hidrochimie, când încă nu avea o diplomă de licență înmânată. În 1971, avea diplome de licență pentru două specialități – chimie și biologie, iar în 1986 a obţinut gradul ştiinţific de doctor în științe geografice de la Consiliul Suprem pentru Atestare la Moscova.
„S-a întâmplat așa că atunci când am susținut teza de licență, la ultimele examene, a fost prezentă o persoană de la Academie, iar la finalul prezentărilor, aceasta m-a întrebat dacă nu aș vrea să vin să lucrez acolo – ei căutau pe cineva căruia să-i placă chimia, care poate să facă analize”, își amintește Zubcov.
Elena auzise despre cum atunci mai degrabă erau luați la serviciu bărbații, decât femeile. Și observase, la rândul său, atunci când a ajuns la laborator, că majoritatea celor de acolo erau bărbați.
„Însă eu am avut posibilitatea să lucrez ca laborant, ca chimist adevărat și, după aceea, am început să mă ocup mai mult cu metalele grele și am căutat să știu tot mai multe și mai multe.
Am trecut în laboratorul de ontogeneza peștilor și, printre astea, am nimerit în altă cohortă de savanți, am studiat și hidrobiologia. Și, la sfârșit, am devenit ecotoxicolog. Ecotoxicologia e o ramură de știință nouă, care s-a format recent, sub efectul activității umane”, explică Zubcov.
„Era extrem de greu să te angajezi la Academia de Științe”
În retrospectivă, ea spune că de orice aspect al științei nu s-a ocupat, a avut grijă să învețe din fiecare etapă și că, muncind pe diverse aspecte, azi se bucură că poate fi și chimist, și biolog, și acvacultor.
„În lucrul de cercetare nu poți să te oprești pe un moment. Dar eu am înțeles demult că mie îmi place să fac anume asta.
Adică, creșterea asta, scara asta – de la un laborant să ajungi până la membru corespondent al Academiei – e destul de lungă. Și-n Academia de Științe era extrem de greu să te angajezi, deoarece știința era prioritară.
Dar pot spune sigur că tot ce am făcut, mi-a plăcut întotdeauna, am făcut ce m-a interesat pe mine, în primul rând”, susține Elena Zubcov.
Speranța sa este ca fetele care vin azi să îi urmeze calea în cercetare. „Băieții care au fost la mine ultimii ani, m-au descurajat mult, în comparație cu fetele. Dacă m-ar întreba cineva despre ultimele grupe care au fost la mine,v-aș spune că 80% erau fete cu cunoștințe profunde și 4-5 % erau băieți care nu știau nimic”, afirmă Zubcov.
Elena Zubcov a publicat peste 400 de lucrări ştiinţifice și deține 7 brevete de invenţie.
Din 2016, R. Moldova, alături de alte state din întreaga lume, marchează la 11 februarie Ziua internațională a femeilor şi fetelor cu activități în domeniul științei. Adunarea Generală a ONU a proclamat această zi în scopul recunoașterii rolului important al femeilor și fetelor în activitățile de cercetare științifică.
Astfel se urmărește eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de fetele şi femeile din domeniul ştiinţei, asigurarea accesului deplin și egal al tuturor femeilor la educație, creșterea numărului de femei cu abilități relevante, angajate în sistemul științific.
