Video/Studii la distanță fără mijloace tehnice. Cum s-a încheiat anul școlar pentru elevii care și-au făcut lecțiile prin telefon

La 11 martie curent, în contextul pandemiei de coronavirus, în sistemul educațional din R. Moldova a fost instituit procesul de studii la distanță. Luați prin surprindere și pe nepregătite, profesorii și elevii „au învățat din mers” cum să utilizeze platformele de învățare la distanță, cum să organizeze lecțiile sau să învețe.

Totuși sistemul educațional s-a ciocnit și de multe probleme: profesorii și elevii nu au dotarea tehnică necesară, nu au conexiune la internet sau nu au competențe de a utiliza tehnica sau platformele de învățare. Ministerul Educației Culturii și Cercetării (MECC) a oferit soluții pe moment, însă, opiniile experților spun că pentru a asigura un proces educațional calitativ, este nevoie de soluții pe termen lung.

„Spor la muncă” prin telefon

Nadia a absolvit clasa a treia la gimnaziul din satul Țânțăreni din raionul Anenii Noi. Ea provine dintr-o familie cu cinci copii și nu are un computer, un telefon sau o tabletă pentru a se conecta la procesul de educație online. În ultimul sfert de semestru, zilnic, la ora zece, fata își suna învățătoarea pentru a afla tema pe care trebuie să o studieze în acea zi.

„Bună dimineața, Doamna Mariana, îmi dați lecțiile?” ,întreba eleva zilnic.

După ce îi spunea tema, exercițiul și pagina, învățătoarea îi ura fetei „spor la muncă”.

 După ce îndeplinea toate sarcinile, Nadia își suna învățătoarea pentru a citi sau povesti lecțiile deja pregătite. În paralel, l-a ajutat pe fratele său, Bogdan, elev în clasa întâi. Se așezau împreună pe unicul pat din cămeruța în care trăiesc cu toții. Nadia citea, iar Bogdan repeta sau scria pe brațe cifrele de la unu la zece.

Rodica Dumbravă îi crește de una singură pe cei cinci copii ai săi. Fiul cel mai mare, din cauza situației dificile din familie, este nevoit să locuiască la rude. Femeia spune că nu are bani ca să le cumpere copiilor un computer, deoarece toate veniturile pe care le are cu greu îi ajung pentru hrană și pentru medicamentele copiilor, toți fiind cu necesități speciale. 

La gimnaziul „Ion Creangă” din satul Țînțăreni, unde învață Nadia și Bogdan, alți 16 elevi au avut acces la educația la distanță doar prin intermediului telefonului fix. Uneori, din spusele directoarei Angela Măgurean, profesorii le aduceau fișele de lucru la poartă. Ea a precizat că pe lângă lipsa tehnicii de calcul, cadrele didactice și elevii gimnaziului s-au confruntat și cu lipsa competențelor de utilizare a platformelor educaționale. Din acest motiv, ea consideră că pe viitor, ar fi bine ca să se organizeze instruiri privind utilizarea platformelor educaționale pentru cadrele didactice și pentru elevi. 

„Nu toți elevii au participat activ și nu toți au avut mijloacele tehnice necesare”

În cadrul învățământului la distanță, părinții și membrii familiilor elevilor au devenit co-pedagogi, un rol pe cât de nou, pe atât de responsabil, a explicat Natalia Grâu, Secretara de Stat în domeniul educației. Co-pedagogi au devenit și mama, sora și fratele Ninei Jalic din satul Goianul Nou din municipiul Chișinău. Fata a absolvit clasa a doua la Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” din comuna Ciorescu din municipiul Chișinău. Elena Iancițchi, mama fetei, crește 11 copii. Trei dintre aceștia sunt adulți, Nina este elevă la școală, iar ceilalți frați și surori sunt mai mici. Femeia spune că fiica ei, în cadrul studiilor la distanță a avut doar un telefon defect cu ajutorul căruia a luat legătura cu învățătoarea.

Femeia nu are posibilitate să-i procure un telefon sau un laptop, deși fiica a rugat-o de mai multe ori.

„Într-adevăr, poate îi este incomod că toți elevii au telefon și ea nu are. De multe ori ne roagă: „un telefon, mamă, măcar ia-mi, ca să mă pot duce la școală să te sun și să vorbesc cu tine”, spune femeia.

În liceul în care învață Nina, toți elevii au fost încadrați în procesul de studii la distanță. Din spusele directorului Nicolae Bragari, nu toți au participat activ și nu toți au avut mijloacele tehnice necesare.

El a menționat că în cadrul liceului au existat cazuri în care părintele, care este profesor și cei doi copii ai săi au fost nevoiți să împartă un calculator la trei pentru a preda materiile la distanță și pentru a învăța.

Lipsa tehnicii, a conexiunii la internet și a competențelor digitale

MECC cunoaște despre problemele cu care s-a confruntat sistemul. Din precizările secretarei de stat în domeniul educației Natalia Grîu, pe lângă lipsa dotării tehnice a elevilor și profesorilor, nu toți participanții la procesul educațional au avut conexiune la internet. De asemenea, nu toate cadrele didactice, părinții, dar și copiii au avut suficiente competențe digitale pentru a se încadra eficient în procesul de studii. Deși MECC a organizat sesiuni de informare „în cascadă” a cadrelor didactice, un rol important l-au avut și profesorii, care s-au ajutat reciproc și care au fost mentori pentru colegii lor. 

Pentru a oferi un suport profesorilor și elevilor care nu dispun de mijloace tehnice pentru instruirea la distanță, mai multe instituții internaționale au donat tablete și calculatoare. Totuși, însă,aceste donații „sunt ca o picătură în mare” pentru cei 8 957 de elevi (8,79% ) și 2 958 (11,98%) de profesori din instituțiile de învățământ din R. Moldova care nu dispun de resurse tehnice.

Pentru a asigura accesul la tehnică unui număr mai mare de elevi și profesori, din bugetul de stat au fost identificați 20 de milioane de lei și alocați pentru procurarea tehnicii de calcul. La data de 25 mai a fost anunțată licitația publică, care, din spusele Nataliei Grîu nu poate fi grăbită. Ea a precizat că este esențial ca procedura de licitare să se desfășoare corect pentru a justifica cheltuirea eficientă a banilor publici. 

„Este nevoie de a gândi soluții pentru educație pe termen lung”

Problema lipsei echipamentului nu este caracteristică doar R. Moldova. Și țările dezvoltate se confruntă cu acest lucru, a menționat Gabriela Ojog, directoarea executivă a Fundației pentru Dezvoltare. Ea a spus că nu toți oamenii au avut nevoie până acum de această tehnică. Din spusele ei, pentru unii, până la pandemie, telefonul și computerul din cadrul școlii era suficient pentru a se pregăti de ore. Pe de altă parte, unele familii nu au avut posibilitatea de a procura tehnica de calcul din cauza condițiilor socio-economice precare.

 După părerea Gabrielei Ojog, pentru a asigura accesul la educație de calitate este nevoie de a gândi soluții pentru educație pe termen lung, pentru fiecare domeniu separat. Primul aspect ar fi soluționarea lipsei conexiunii la internet, mai ales în localitățile rurale. În ceea ce ține de lipsa dotării tehnice a elevilor și a profesorilor, ea a precizat că această problemă există nu doar în familiile vulnerabile, ci și în familiile cu venituri medii. În unele dintre ele doi-trei copii au trebuit să împartă un computer, ceea ce le îngrădește accesul la o educație de calitate.  Ea crede că MECC și donatorii externi ar trebui să-și consolideze eforturile pentru a asigura elevii și cadrele didactice cu echipament tehnic. 

După părerea expertei, managerii școlari și profesorii trebuie să aibă nu doar competențe tehnice de utilizator, ci și competențe de a utiliza aplicații specifice conform subiectului predat. Din această cauză ar trebui de investit în instruirea profesorilor.

„Pentru a evita soluționarea problemelor pe termen scurt, sistemul educațional din R. Moldova are nevoie de o platformă tehnologică integrată la nivel național. Aceasta ar trebui să permită nu doar plasarea online a anumitor produse educaționale, ci și să asigure interactivitatea, posibilitatea de evaluare a cunoștințelor”, a precizat Gabriela Ojog.

Ea a explicat că aceste soluții nu pot fi realizate într-un termen scurt, sunt costisitoare, însă necesare pentru a asigura o educație de calitate elevilor din R. Moldova.

La patru iunie, MECC a lansat Campania Națională „Donează un computer pentru educație”. Acțiunea se va desfășura în perioada iunie-septembrie 2020 și are ca scop dotarea instituțiilor de învățământ cu tehnică de calcul pentru formarea competențelor digitale la elevi, cadre didactice și manageriale.