„Şcoala Mea” – un proiect care te învaţă să faci ca şcoala ta să fie mai bună – Ziarul de Gardă
  • „Şcoala Mea” – un proiect care te învaţă să faci ca şcoala ta să fie mai bună

    „Şcoala Mea” – un proiect care te învaţă să faci ca şcoala ta să fie mai bună
    de
    22 noiembrie 2017 | 09:02

    Interviu cu Elena CERNEI

    — Dna Cernei, de ce aţi decis să aplicaţi la proiectul „Şcoala Mea”?

    — În 2012, când am devenit directoare, m-am confruntat cu numeroase probleme, mai ales atunci când am trecut la autonomie financiară. Problemele ţineau de comunicarea între administraţie şi comunitate. Deci, ce face instituţia cu banii. Pentru că unii părinţi erau revoltaţi, neînţelegând ce facem cu banii. Atunci am şi aflat despre proiectul „Şcoala Mea”. Am înţeles că nu există beneficii materiale, dar că proiectul e important pentru mine ca manager şi pentru colegii mei. În calitate de manageră, m-am format prin „Şcoala Mea”. Am studiat totul atent, am organizat audieri şi am văzut că şcoala mea este una cu perspectivă şi că putem face multe lucruri pentru copii şi părinţi.

    Elena Cernei este directoarea Liceului „Onisifor Ghibu” din Chişinău. De 25 de ani este profesoară în acest liceu, iar din 2012 – directoare. În 2013, a aflat despre proiectul „Şcoala Mea” şi a decis să se înscrie în cursa şcolilor selectate. A reuşit. Astfel, în 2014-2015, liceul a fost parte a acestui proiect alături de alte 19 şcoli din R. Moldova. În iarna anului 2015, Elena Cernei a devenit viceministră a Educaţiei. Ea spune că experienţa acumulată pe parcursul implementării proiectului „Şcoala Mea” i-a croit drum spre minister. Din septembrie, curent, a revenit la liceu. Elena Cernei ne-a povestit despre lecţiile învăţate în cadrul proiectului „Şcoala Mea”, subliniind ce trebuie să ştie managerii instituţiilor de învăţământ despre administrarea bugetelor.

    — Ce anume aţi reuşit să învăţaţi atunci când liceul era parte a proiectului „Şcoala Mea”?

    — Gestionarea bugetului! Ca să gestionezi bugetul, trebuie să te implici. Nu poţi aştepta ca altcineva că se implice în locul tău. Trebuie să estimezi bugetul, să ştii a face achiziţii la timp, ca să nu ajungi la sfârşitul anului cu bani cheltuiţi ineficient sau cu lipsă de bani. E o responsabilitate mare. Dar faptul că se îmbunătăţesc condiţiile în instituţiile de învăţământ din resursele bugetului, şi nu din altele, e important. Nimeni nu mai stă să aştepte să vină cineva să rezolve problemele, ci se apucă de muncă. Şi faptul că ne-am implicat în proiectul „Şcoala Mea” a fost pentru că am vrut să fim cât mai transparenţi faţă de beneficiarii noştri. Odată cu includerea liceului în proiect, elevii au devenit cei mai activi actori. În calitate de director, în acel an de studii, mi-am luat un curs opţional la clasele de liceu, care s-a numit „Să gândim şi să acţionăm strategic”. Lucram cu elevii şi chiar discutam strategia instituţiei, bugetul, cum ar trebui cheltuiţi banii.

    — Erau interesaţi?

    — Foarte interesaţi. Ei au văzut câţi bani se cheltuiesc pentru salariile profesorilor şi câţi rămân. Au văzut care-i salariul unui profesor. Erau nişte discuţii extrem de interesante. În acel an, copiii au aflat totul despre instituţia lor. Nu mai existau întrebări despre cum se cheltuieşte banul. A avut loc şi o audiere publică. Le-am spus că nu trebuie să vină la mine şi să întrebe ce să spună. Să spună ceea ce gândesc ei că trebuie să se schimbe în liceu. Au fost multe propuneri din partea elevilor. Au spus că nu sunt mulţumiţi de starea blocurilor sanitare, nu le prea plac produsele alimentare oferite, au spus ce ar vrea să mănânce.

    — Atunci, după acea audiere, aţi decis să deschideţi bufetul suedez. Cum a fost?

    — Prima linie de bufet a fost achiziţionată din banii alocaţi de administraţia publică locală. Noi am văzut că o singură linie e insuficientă şi, din resurse proprii, am mai achiziţionat o linie de bufet. Elevii sunt bucuroşi, dar ar vrea să fie diversificat meniul. Noi, totuşi, nu avem posibilitate să le oferim produsele pe care şi le doresc.

    — Dar ce ar vrea elevii?

    — Ar vrea ceea ce le e interzis să mănânce. De exemplu, liceenii vor cafea şi insistă să instalăm aparat de cafea. Le-am spus că nu se poate.

    — Dar cum se formează bugetul fiecărei şcoli?

    — Atunci când am trecut la autonomie financiară, am văzut care-i problema şi cum putem avea un buget bun. Am constatat că numărul copiilor din şcoală nu spune nimic. Numărul de clase vorbeşte despre eficienţa bugetului. Pe vremuri, era important să fie cât mai multe clase, dar nu câţi copii sunt în fiecare clasă. Erau importante clasele, deoarece erau locuri de muncă. Acum bugetul se formează în bază de copil, nu mai spune CLASĂ, dar spune ELEV. Deci clasele trebuie să fie completate cu circa 30 de copii. În realitate, uneori acest număr se depăşeşte. În primul an, am început a completa clasele cu elevi. Ne-a reuşit. Faptul că am început să investim în instituţie, să promovăm imaginea liceului a contribuit la creşterea numărului de cereri de înscriere în liceu.

    Elevii la bufetul suedez

    — De ce este important să fie mai puţine clase? De ce e important ca, în fiecare clasă, să fie cel puţin 30 de elevi?

    — Pentru salariile profesorilor unei clase se cheltuiesc anual circa 250 de mii de lei. Calculaţi, dacă per elev primim aproximativ 10 mii de lei, atunci doar pentru a asigura salariile profesorilor acelei clase trebuie să avem în ea 25 de copii. Dacă vrei să acoperi şi alte cheltuieli, înseamnă că trebuie să ai cel puţin 30. Acei 5 copii care fac diferenţa vor suplini cheltuielile pentru servicii comunale, mobilier, tablă sau rechizite. De exemplu, în 2015, am reuşit să renovăm patru cabinete de limbi moderne din bugetul nostru. În 2013, media pe clasă a fost de 26,8 de elevi. În 2017 – avem 30,80.

    — Numărul cadrelor didactice în Liceul „Onisifor Ghibu” a crescut pe parcursul anilor. În 2013, erau 95 de profesori, iar în 2017 – 112. Cum convingeţi un profesor să se angajeze? Aveţi profesori tineri?

    — Angajarea cadrelor didactice e o problemă în toată republica. Avem mulţi profesori de vârstă pensionară, de exemplu, la disciplinele reale, din 15 cadre didactice avem doi profesori de 70 de ani, dar nu ne putem permite să-i pierdem. În fiecare an, acceptăm ca studenţii să facă stagiul de practică. Prima întrebare pentru aceştia este: „Cine vrea să rămână în şcoală?” În acest an, două profesoare de limba română cu experienţă şi-au luat concediu din cont propriu pentru un an de zile. Au plecat la muncă peste hotare. A venit un tânăr specialist care nu s-a adaptat şi a depus cerere de demisie. Dar avem alţi şapte tineri specialişti angajaţi în 2016 şi 2017 care se descurcă bine.

    — Veţi continua să folosiţi instrumentele propuse de proiectul „Şcoala Mea” în activitatea liceului?

    — Proiectul acesta are continuitate. Ceea ce am însuşit atunci se aplică în fiecare zi. Am vrut transparenţă, am vrut ca această comunicare cu părinţii şi elevii să fie cât mai deschisă. Am vrut să înţeleagă că ceea ce se poate face în şcoală, se poate face din bani, publici alocaţi, bani care nu sunt puţini. Pur şi simplu, ei sunt prost gestionaţi. Să nu se teamă administraţia publică locală să închidă şcolile nerentabile, ineficiente, care doar cheltuiesc şi nu dau nimic copilului. Copiii sunt antrenaţi în foarte multe activităţi dacă sunt mulţi. Există şi concurenţă între elevi, dar şi profesorii sunt mai motivaţi să organizeze activităţi interesante. Astăzi am ajuns să văd bugetul şi în vis. Din an în an, în instituţia noastră rămân bani pentru alte necesităţi. Anul acesta, am alocat bani pentru cursuri de perfecţionare a profesorilor. Clar că le vine mult mai greu să lucreze cu 30 de elevi, dar ei ştiu că toţi avem de câştigat.

    — Se anunţă o nouă rundă de selectare a 20 de şcoli participante în proiectul „Şcoala Mea” pentru anul viitor. De ce o şcoală ar trebui să vrea să participe la acest proiect?

    — Am participat cu plăcere la evenimentul de încheiere a proiectului „Şcoala Mea” (2015-2016). Am văzut bucurie în ochii participanţilor. Toată lumea ştie că acest proiect nu îţi oferă bani suplimentari. Este un proiect care te învaţă cum să faci ca şcoala ta să fie mai bună.

    — Vă mulţumesc.

    Interviul a fost realizat de Mihaela Gherasim, jurnalistă Radio Europa Liberă, în cadrul proiectului „Şcoala Mea – Responsabilizare socială pentru reforma educaţiei din Republica Moldova”, implementat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup cu susţinerea financiară a Băncii Mondiale, programul Parteneriatul Global pentru Responsabilizare Socială.
    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

    Ești în căutarea unui loc de muncă în jurnalism? Ai vrea să muncești într-o redacție, dar ai anumite îndoieli? ZdG poate să răspundă la întrebări sau chiar poate deveni angajatorul tău…
    Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

    Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

    2236 de doze de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate în ultimele 24 de ore, anunță reprezentanții Ministerului Sănătății. Potrivit autorităților din sănătate, 1 581 de persoane au fost vaccinate cu pr…
    Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

    Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

    Reprezentanții Ministerului Sănătății (MS) anunță despre confirmarea a 1031 de cazuri noi de infectare cu Covid-19, în R. Moldova. Din numărul total de infectări, 869 de cazuri au fost înregistrate în rândul pe…
    Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

    Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură

    În cea de-a 3-a sâmbătă a lunii septembrie este marcată Ziua Mondială a Monitorizării Apei. Potrivit Centrului Hidrologic, aproximativ 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură. Cea mai g…
    Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură