Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Pensia alimentară – e bine…

Pensia alimentară – e bine să ştim!

Dacă tot am vorbit data trecută despre divorţ, este inevitabil să atingem şi o „consecinţă” a acestuia – pensia alimentară pentru copii minori. Întâlnită în lege sub noţiunea de „pensie pentru întreţinere”, aceasta reprezintă o obligaţie pe care legea o impune părinţilor pentru a-şi întreţine copiii minori şi copiii majori inapţi de muncă care necesită sprijin material.

Cum se stabileşte pensia alimentară?

Ei bine, din punct de vedere juridic există 2 căi pe care se poate ajunge la o soluţie, şi anume:

  • Părinţii să convină împreună asupra unei sume fixe pe care o va plăti cel care nu locuieşte cu copiii. Eventual, puteţi semna un contract în care să stabiliţi expres obligaţii reciproce, dar şi suma care urmează a fi achitată.
  • Dacă părinţii nu ajung la o înţelegere, atunci cuantumul pensiei alimentare este stabilit de către instanţa de judecată.

Voi atrage mai multă atenţie celei de-a doua posibilităţi. Suma stabilită de către instanţa de judecată va reprezenta o cotă procentuală din venitul lunar al soţului debitor (al celui care va plăti pensia). Codul Familiei la art. 75 stabileşte foarte clar modalitatea de calculare a pensiei alimentare. Astfel, „pensia de întreţinere pentru copilul minor se încasează din salariul şi/sau din alte venituri ale părinţilor în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii şi 1/2 – pentru 3 şi mai mulţi copii”.

Instanţa poate reduce sau majora acest cuantum, luând în considerare starea materială şi familială a părinţilor şi alte circumstanţe importante.
Pe parcursul anilor, puteţi modifica cuantumul pensiei de întreţinere, puteţi cere majorarea acesteia, dacă apar cheltuieli suplimentare sau neprevăzute, cum ar fi îmbolnăvirea copilului, tratament costisitor, admiterea la studii. Totodată, soţul plătitor poate cere şi reducerea acesteia, în cazul în care i s-a înrăutăţit situaţia financiară, de exemplu, pentru că a fost grav bolnav, a rămas fără un loc de muncă sau este inapt de muncă.

Cum procedăm dacă părintele care datorează pensie de întreţinere nu are salariu şi venituri fixe?

În R. Moldova, deseori se întâmplă că părintele care datorează pensie de întreţinere nu are salariu şi venit fix (sau oficial!). În acest caz, instanţa judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreţinere într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă şi sub forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri. Mai mult decât atât, dacă soţul plătitlor nu are venituri fixe, atunci se aplică aceeaşi formulă de mai sus: 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii şi 1/2 – pentru 3 şi mai mulţi copii din salariul mediu lunar pe economie. Acesta este stabilit de către Guvern, în 2014 fiind de 4 225 de lei.

Publicitate
Publicitate

Dacă puteţi proba că soţul plătitor are venituri neoficile mult mai mari, atunci prezentaţi în instanţă cecuri, plăţi, tranzacţii bancare în numele acestuia, etc., puteţi aduce şi martori care ar confirma acest fapt.

Cine şi cui plăteşte?

În practică se mai întâmplă şi cazuri când în urma divorţului un copil rămâne în grija mamei, iar celălalt cu tata. Vă întrebaţi, probabil, cine şi cui plăteşte? Potrivit legii, în acest caz pensia de întreţinere este plătită în favoarea părintelui mai puţin asigurat şi se stabileşte într-o sumă bănească fixă. Deci, dacă mama are o situaţie financiară mai dificilă, atunci tatăl copiilor va plăti pensie alimentară pentru copilul stabilit cu mama. Acesta ar fi cazul ideal, în realitate, însă, de multe ori nimeni nu achită nimănui nimic.

Este foarte important să aveţi în vedere şi faptul că, dacă în urma divorţului copilul minor care nu are încă 3 ani împliniţi a rămas în grija mamei, iar aceasta nu este angajată în câmpul muncii, la cererea ei, tatăl este nevoit să plătească pensie de întreţinere şi pentru mamă.

Cum obţinem banii?

Din momentul în care Hotărârea Judecătorească a intrat în vigoare (dacă au trecut 30 de zile din momentul pronunţării şi aceasta nu a fost atacată) cereţi de la Cancelaria instanţei să vi se elibereze titlul executoriu al hotărârii. Cu acest titlu vă adresaţi la un executor judecătoresc care are obligaţia de a se ocupa gratuit de dosarele privind încasarea pensiei alimentare. Totodată, executorul este cel care anunţă părintele care datorează pensie de întreţinere despre toate plăţile pe care trebuie să le facă şi să-i stabilească un termen limită pentru achitare. În caz contrar, acesta poate fi sancţionat.

Dacă părintele plătitor se eschivează de la plata pensiei alimentare, atunci i se poate aplica sechestru pe bunuri, se îngheaţă conturile bancare, este posibil să i se interzică chiar de a părăsi ţara. Mai mult decât atât, pentru neexecutarea acestei obligaţii, este stabilită şi o sancţiune în Codul Penal. Art. 320 CP prevede că părintele poate fi sancţionat cu până la 180 de ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii, amendă de la 200 la 300 unităţi convenţionale (1 u.c. este echivalentă cu 20 de lei, respectiv amendă de 4000 – 6000 de lei). Legea mai stabileşte şi o pedeapsă de 2 ani privaţiune de libertate.

Sfat: păstraţi toate cecurile, plăţile, bunurile de plată, chitanţele, tot ce demonstrează că aţi cumpărat anumite bunuri, servicii în favoarea şi în interesul copilului şi că v-aţi îndeplinit obligaţia de întreţinere a copilului. Totodată, dacă achitaţi în numerar suma stabilită, cereţi de la soţ/soţie să vă scrie o recipisă prin care să confirme primirea banilor. Exemplu: „Eu, subsemnata Marina D., am primit de la Alexandru D., la 03 ianuarie 2015, suma de 3000 de lei”. (Nu uitaţi să indicaţi mai jos data şi semnătura).

Deşi e o procedură meticuloasă şi pe alocuri neplăcută, sunteţi asiguraţi în caz de „neînţelegeri” ulterioare, scutindu-vă de bătăi de cap.

N.B.: Important este să ştiţi că pensia alimentară se achită până la împlinirea majoratului copilului (18 ani). În cazul copiilor majori inapţi de muncă, această pensie se achită pe o perioadă nedeterminată. Totodată, legea stabileşte şi obligaţia reciprocă de întreţinere. Astfel, copiii după atingerea majoratului au obligaţia de a-şi întreţine părinţii (dacă aceştia nu au fost decăzuţi din drepturi părinteşti).
E de datoria mea să vă previn că, de regulă, astfel de procese sunt destul de greu de soluţionat. Uneori fiind necesari ani de zile pentru o finalitate. Cea mai eficientă metodă în aceste cazuri este, totuşi, medierea, sau ajungerea la un numitor comun pe cale amiabilă. Încercaţi să evitaţi procesele de judecată, prin care cheltuiţi dublu, pierzând timp şi neuroni.

Corina Oprea, jurist
Publicitate
Publicitate