Lacunele din legislaţie favorizează corupţia electorală
În timp ce, în ultimele luni, clasa politică este preocupată de schimbarea sistemului de vot din majoritar în uninominal, experţii organizaţiilor neguvernamentale care promovează dezvoltarea democraţiei în R. Moldova atrag atenţia asupra altor probleme de ordin electoral care necesită atenţia Parlamentului, dar şi a altor instituţii de stat precum Comisia Electorală Centrală, Poliţie sau Procuratură.
Experţii organizaţiei neguvernamentale Promo-LEX au făcut o analiză a articolelor Codurilor Contravenţional (CC) şi Penal (CP) care vizează drepturile politice ale cetăţenilor, precum şi finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale şi au constatat că, în actuala legislaţie, există mai multe lacune care ar putea fi folosite de actorii politici pentru coruperea alegătorilor sau pentru finanţarea netransparentă a partidelor, fără a fi sancţionaţi corespunzător.
Un singur condamnat (cu suspendare) pentru infracţiuni electorale
Deşi CP prevede pedepse de până la 6 ani de închisoare pentru infracţiuni electorale, până acum nicio persoană nu a ajuns după gratii pentru astfel de încălcări.
Informaţiile statistice arată că, în perioada 2014-2016, când au avut loc alegeri parlamentare, locale generale şi prezidenţiale, au fost intentate doar 12 cauze penale pentru coruperea alegătorilor şi, deocamdată, a fost pronunţată o singură sentinţă, în urma căreia 5 persoane au fost condamnate şi amendate cu câte 10 000 de lei. În alte cazuri, urmărirea penală continuă, a fost suspendată sau încetată.
Pentru împiedicarea exercitării libere a dreptului electoral sau a activităţii organelor electorale, o altă încălcare prevăzută de CP, au fost pornite 4 cauze penale, dar 3 au fost încetate, una mai aflându-se în instanţă.
Totodată, pentru finanţarea ilegală a partidelor sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor sau ale fondurilor electorale, în 2014—2016, nu a fost pornită nicio cauză penală.
Pentru infracţiunea de falsificare a rezultatelor votării, au fost intentate 10 cauze penale, dintre care în 3 cauze urmărirea penală continuă, în 2 cauze urmărirea penală a fost încetată, iar 5 cauze penale au fost expediate în instanţa de judecată.
În temeiul aceluiaşi articol, au fost pronunţate 3 sentinţe de condamnare în privinţa a 3 persoane. În primul caz, o persoană a fost condamnată pentru că a votat folosind buletinul de identitate al altei persoane la 4 luni de închisoare. Pedeapsa însă i-a fost suspendată pe un termen de probă de 1 an, iar aceasta nu a mai ajuns după gratii. De altfel, acesta este unicul caz de condamnare la închisoare pentru falsificarea rezultatelor votării.
În alt caz, când o persoană a primit două buletine de vot, procesul penal a fost încetat prin aplicarea Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenţei, iar în ultimul caz, o persoană a fost condamnată la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunităţii pe un termen de 200 de ore pentru că a convins-o pe fiica sa minoră să voteze folosind buletinul de identitate al altei fiice, plecată peste hotare.
În aceeaşi perioadă, 2014—2016, pentru încălcări cu specific electoral, poliţia a avut 400 de cauze contravenţionale cu aplicarea amenzilor. Cele mai multe, 286 de amenzi, au fost aplicate pentru existenţa afişajului electoral neautorizat, iar 95 pentru împiedicarea activităţii organului electoral. Totodată, cifrele Inspectoratului General de Poliţie arată că, în 2014Ч2016, au fost 19 cauze contravenţionale transmise în instanţele de judecată, dintre care 5 – pentru împiedicarea activităţii organului electoral şi 13 – pentru afişajul electoral neautorizat.
Pedepse prea mici şi lipsa unei delimitări clare între infracţiuni şi contravenţii
Experta Promo-LEX, Livia Mitrofan, unul din autorii analizei articolelor din CC şi CP care vizează drepturile politice ale cetăţenilor, susţine că pedepsele stabilite de actuala legislaţie sunt prea blânde, iar infracţiunile din această categorie ar trebui să fie considerate grave. „Cred că, luând în considerare că este vorba despre drepturile electorale, care au o influenţă asupra alegerilor şi asupra viitoarei organizări de stat, pedeapsa, în cazul finanţării ilegale a partidelor politice şi coruperii alegătorilor, ar trebui să fie mult mai mare. Acestea ar trebui să fie considerate infracţiuni grave, fiind posibil de efectuat măsuri speciale de investigaţie. Coruperea alegătorilor fără măsuri speciale de investigaţie, cum ar fi flagrantul, nu poate fi probată de organul de urmărire penală. Legea nu presupune ca circumstanţă agravantă săvârşirea infracţiunii de către subiecţi speciali, precum trezorieri, membri de partid, concurenţi electorali, or, în cazul în care infracţiunea va fi săvârşită de către subiecţii speciali, ar urma să fie aplicată şi o pedeapsă mai mare, nu până la 5 ani cum este acum”, afirmă experta. Totodată, subliniază ea, unele încălcări ce ţin de prezentarea rapoartelor financiare la CEC se regăsesc atât în CC, cât şi în CP, fără a fi clară delimitarea dintre ele, iar din acest motiv, deseori, se aplică pedeapsa cea mai blândă, adică cea prevăzută de CC. La fel, spune Livia Mitrofan, infracţiunea de corupere a alegătorilor în cadrul alegerilor prezidenţiale, după decizia Curţii Constituţionale privind alegerea Preşedintelui R. Moldova prin vot direct, nu a fost inclusă încă în CP, acum regăsindu-se doar coruperea alegătorilor în cadrul alegerilor parlamentare, locale ori în cadrul referendumului.
Fundaţiile caritabile – instrument de „momire” a alegătorilor
Deşi legea prevede expres că fundaţiile sunt apolitice şi nu pot sprijini niciun partid politic, atât în timpul campaniilor electorale, cât şi în timpul apropiat de acestea, unii lideri politici îşi intensifică activităţile de binefacere prin intermediul fundaţiilor. În urma mediatizării, inclusiv la posturile de televiziune afiliate respectivelor partide politice, alegătorii asociază acţiunile de binefacere cu activitatea şi reprezentanţii partidelor politice, care îşi măresc, astfel, electoratul.Mai mulţi politicieni de la noi se bucură de „sprijinul” unor fundaţii de binefacere pe care le-au înfiinţat sau care le sunt apropiate. Vlad Plahotniuc, preşedintele Partidului Democrat, este cel care patronează „Fundaţia lui Vlad Plahotniuc „EDELWEISS”, iar preşedintelui R. Moldova, Igor Dodon, tot el fost preşedinte PSRM, îi este apropiată „Fundaţia de Binefacere „Soluţia”, condusă de deputata socialistă Alla Dolinţă. Un alt politician, Ilan Şor, primar de Orhei şi preşedinte al Partidului ŞOR, este conducătorul fundaţiei „Miron Şor”, iar mama sa vitregă, Ilona Şor, conduce Asociaţia Obştească „Pentru Orhei”, fondatoarea firmei care gestionează aşa-numitele „magazine sociale”, decorate cu însemnele partidului şi care vând pensionarilor produse la preţ redus.
Însă, chiar dacă fundaţiile de binefacere sunt folosite de politicieni pentru a aduna capital politic, acest lucru poate fi sancţionat doar în anumite condiţii. „Autorii de specialitate, în unele ţări, consideră asta ca o modalitate de corupere a alegătorilor şi o numesc „momire a alegătorilor”. Totuşi, în condiţiile actualei legi de la noi, folosirea fundaţiilor în scopuri electorale poate fi sancţionată doar dacă se demonstrează că fondurile folosite de fundaţie sunt din fondul electoral al partidului”, afirmă Livia Mitrofan.
Ce spune Comisia Electorală Centrală
Întrebat dacă, în ultimele luni, Comisia Electorală Centrală (CEC) a avut vreo propunere de îmbunătăţire a legislaţiei din domeniul electoral sau dacă CEC-ului i s-a solicitat opinia de către Parlament pentru a face anumite modificări, Veaceslav Agrigoroae, secretarul Comisiei Electorale Centrale, spune că în prezent există un grup de lucru care ar urma să vină cu propuneri de modificare a legislaţiei, dar că încă nu există un document final.„Acum este grupul de lucru care lucrează la anumite amendamente la Codul Electoral şi eu cred că se vor regăsi şi aceste momente. Este un grup de lucru interinstituţional care lucrează la toate aspectele din Codul Electoral. Dacă o să fie anumite propuneri, asta o să fie făcut public şi atunci o să putem vorbi. Acum să încerc să vă dau detalii ar fi prematur, deoarece toate aceste momente sunt încă în discuţie, nu sunt finale. Când va fi un document bine sistematizat, sigur o să fie făcut public şi vom putea discuta pe marginea acestui subiect”, ne-a spus secretarul CEC.
Pavel Postica, director de program la Asociaţia Promo-LEX, constată: „Cu regret, Parlamentul şi partidele aflate la guvernare, în pofida adreselor Curţii Constituţionale, dar şi a recomandărilor formulate de observatorii naţionali şi internaţionali, par a fi preocupate mai mult de propria soartă şi propun modificarea sistemului electoral pentru a-şi asigura trecerea în următorul legislativ, iar problemele reale, precum cele care vizează finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, corupţia politică şi coruperea alegătorilor, rămân aceleaşi de la o campanie electorală la alta”.
Anatolie Eşanu
