„La noi limba română este stimată”

”Baltagul”, arma succesului la examenul de română pentru liceenii din școlile ruse

La patru iunie s-a desfășurat primul examen de bacalaureat din acest an: elevii școlilor cu predare în limba rusă au susținut proba de bacalaureat la limba română. La Centrul de Bacalaureat de la Liceul „Mihai Eminescu” din Hâncești au susținut examenul șapte liceeni care studiază în limba rusă la alt liceu din localitate. Ce îi motivează pe tinerii vorbitori de rusă să învețe limba română?

Liceul „Mihai Eminescu” este situat pe strada cu același nume din orașul Hâncești, nu departe de gălăgia arterei naționale ce traversează orașul și-l pune în mișcare zi de zi. Chiar dacă nu știi unde anume e acest liceu, îți spune stradela alăturată, care ”strigă” cu litere albe și mari, imprmate pe asfalt din ambele părți, „ȘCOALĂ”.

Plopii, pinii și arțarii înalți din curtea liceului găzduiesc o populație gălăgioasă de păsări, care ciripesc fără recreație, intrând în competiție cu vocile copiilor de la grădinița învecinată. Școala, totuși, părea cuprinsă de o tăcere asemănătoare cu o vacanță. Nimic, afară de inscripțiile de pe ușă, nu prevestea că aici s-ar desfășura vreun eveniment academic.

„Aici nu se copiază!”

Cu litere mari pe sticla ușii de la intrare scria „Centrul de Bac LT „Mihai Eminescu”, iar în colțul acesteia avertizarea: „Aici nu se copiază!”

Între timp, pe băncile din lemn din ograda școlii au început a se aduna elevii claselor a noua, care se aflau și ei în pregătirea de examenele de absolvire, dar nu au avut voie să intre în clădirea liceului până la încheierea examenului care era în derulare. În școala lor se aflau în ospeție absolvenții Liceului cu predare în limba rusă „Mihail Lomonosov”, care au venit să susțină examenul la română.

La ora 12 ușile centrului de BAC s-au deschis, iar cei șapte absolvenți tocmai terminaseră primul lor examen de bacalaureat. Au coborât în grabă treptele, alergând cu gândul spre casă, spre odihnă, dar și spre noi pregătiri. I-am întrebat cum li s-a părut examenul și ei au spus că lucrarea le-a plăcut și că au fost mulțumiți de faptul cum au scris-o. Marina Goncearuc, a spus, într-o română curată, că testul nu i s-a părut complicat și că doar câteva cerințe i-au părut a fi formulate mai întortocheat. Zice că aceasta a făcut-o să le citească de câteva ori, dar crede că s-a descurcat la rezolvarea subiectelor.

Etnici ruși, premianți la limba română

Am încercat să aflăm ce îi motivează pe tinerii pentru care limba rusă este nativă să învețe limba română. Marina a spus că „locuim în Republica Moldova și trebuie să cunoaștem limba. Fără a o vorbi, este foarte greu să o înveți”. Tânăra zice că orașul Hâncești este un mediu în care e confortabil să înveți această limbă, deoarece, marea majoritate comunică în limba română. Mai mult ca atât, lecțiile pe care le-a avut la liceu au încurajat-o să învețe bine: „Limba română ne-a fost predată foarte interesant. Profesoara a utilizat multe tehnici care ne-au plăcut, jocuri, am avut discuții pe teme de care suntem interesați. În așa mod am dezvoltat și lexicul, dar și am învățat ceva nou”.

Nicolae Malîi a reprezentat liceul „Mihail Lomonosov” la olimpiada republicană de limbă română care s-a desfășurat în luna martie. A fost premiat cu mențiune. Tânărul a fost și premiantul locului întâi la un concurs de eseuri în limba română care a fost organizat în acest an de Academia de Studii Economice. Nicolae spune că așa modele de teste ca cel pe care l-au avut acum nu le-a fost străin, au făcut anterior așa lucrări la lecții. Doar că s-a așteptat să se conțină în cerințe și scrierea unui eseu artistic, însă li s-a dat să comenteze o afirmație, și anume: „Nu întreba ce face statul pentru tine, dar ce faci tu pentru stat”. Comentariul pe care l-a scris în baza acestei afirmații i s-a părut, după cum spune el, „cam uscat, care a conținut trei argumente și o concluzie”.

„La ultimul subiect a trebuit să descriem conținutul romanului „Baltagul”. Noi am studiat acest roman”, explică Nicolae, dând de înțeles că l-a citit pe Sadoveanu. Pentru el, limba română este una dintre cele mai frumoase și melodioase limbi, alături de franceză, portugheză și celelalte limbi romanice. „La noi în școală limba română este stimată. Noi am învățat-o cu plăcere și nu am făcut niciodată diferența dintre limba română și limba rusă, pentru că ambele sunt la fel de importante”.

„Le amintesc că e necesar să vorbească limba statului lor”

Președinta centrului de bacalaureat, Valentina Ochișor care este și directoarea gimnaziului din satul Logănești, ne-a spus că la examenul de marți s-a vorbit doar în limba română. „Nu au fost cazuri în care copiii să spună că nu au înțeles vreun subiect sau să ceară să le traducem. Noi am rămas satisfăcuți de atitudinea copiilor”, mai spune ea.

Am contactat profesoara care le-a predat acestor elevi limba română în liceu. Lilia Gurgurov, profesoară la Liceul „Mihail Lomonosov”, a spus că după examen a telefonat-o o elevă și i-a spus care au fost subiectele din testul de bacalaureat. „A fost o temă pe care noi am studiat-o. Opera „Baltagul” a fost bine pregătită de elevi. Am reușit să trecem și la consultații prin ea, deci eu sper că elevii o să aibă un rezultat bun”. Întrebată cum reușește să motiveze elevii a căror limbă maternă este alta, să studieze limba română, profesoara spune că le amintește mereu că locuiesc în Republica Moldova și că este necesar să cunoască limba țării.

Lilia Gurgurov mai crede că un rol important în motivarea elevului îl are familia, dar și mediul în care se află. „Ei au prieteni din școlile naționale și ei au nevoie și sunt dornici de a comunica cu semenii lor. Aceasta tot este o motivație”, a mai adăugat profesoara. Consideră că elevii sunt avantajați și de faptul că liceul în care predă nu este foarte mare, în colectiv s-a creat un mediu familiar și a avut posibilitatea să lucreze cu fiecare elev în parte, deoarece numărul de elevi în clasă este mic.

„Elevii mei vorbesc limba română foarte bine, căci își doresc să își continue studiile în grupele de limbă română din universitățile din țară. Dacă au scopul să rămână în țară, vorbesc limba și o cunosc foarte bine. Atunci când elevul este demotivat din alte puncte de vedere, când părintele îi spune că pleacă peste hotare, atunci interesul elevului este altul, iar aportul meu ca profesoară, pare să fie mai mic”, zice Lilia Gurgurov. Ea mai crede, că la motivarea tinerilor de a învăța limba română ar trebui să contribuie mai întâi de toate familia, după care urmează școala, iar mai târziu societatea.

Liceenii din școlile cu predare în limba română vor susține patru probe de examen. 2979 absolvenţi din 248 școli cu predare în alte limbi decât româna vor susține cinci sau șase probe de examen. Sesiunea de bacalaureat se va încheia la 21 iunie.

Corina Șeremet, ȘSAJ