Principală  —  IMPORTANTE   —   Cetățenii, despre statutul de candidat…

Cetățenii, despre statutul de candidat la Uniunea Europeană: „Nu o să curgă râuri cu lapte și maluri cu brânză” vs „Nu Europa trebuie să ne ridice nivelul de trai, trebuie să ne implicăm toți”

La 23 iunie, Consiliul European a luat decizia de a acorda R. Moldova statutul de țară candidată la aderare la Uniunea Europeană. Guvernarea vociferează că acest statut este necesar pentru a asigura cetățenilor un viitor mai bun. Asta în timp ce există cetățeni sceptici, care au fost prinși în plasa știrilor false. Frica acestora este „pierderea teritoriului, a suveranității, a limbii și a religiei, legalizarea căsătoriilor între persoanele de același sex și chiar izbucnirea unui război armat”. ZdG a colectat din „temerile” cetățenilor, le-a analizat și demontat, pe rând, cu ajutorul expertei în politică externă.

Am ales să mergem la gara auto din centrul Chișinăului. Aici am întâlnit și abordat cetățeni din mai multe regiuni ale țării.

La ora amiezii, gara e un furnicar de oameni cu torbe. În forfota mare deslușești frânturi de dialoguri, opinii, replici, comentarii, exclamații și răbufniri supărate. Creșterea prețurilor la produsele alimentare, scumpirea biletelor de călătorie, războiul din Ucraina sunt temele predilecte ale mulțimii. În treacăt încercăm să deschidem și o altă discuție – R. Moldova și  statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Lidia așteaptă microbuzul spre Ștefan Vodă. A venit în Chișinău pentru consultații medicale. Femeia e indignată nu doar de scumpirea biletelor, de președintă, dar și de apropierea de UE. Susținătoare a Federației Ruse, Lidia declară că abia așteaptă „când Moldova va scăpa de Maia Sandu”.    

Publicitate
Publicitate

 „Eu sunt cu Uniunea Sovietică, cum era odată, și așa o țin mai departe. Sunt cu Rusia și nu cred în Maia Sandu și europenii ei. Și nici nu am de gând”, susține femeia.

Lidia, Ștefan Vodă

Aceasta își justifică viziunea prin intermediul unui „subiect sensibil” pentru ea: „Nu vreau să trăiască femeie cu femeie și bărbat cu bărbat. Nu e corect. În Rusia nu se permite așa ceva, dar Europa le permite să se căsătorească”.

Acesta e unicul fapt ce o macină pe Lidia: „Dacă ne-om da cu Europa, așa și va fi. Nu ne așteptăm la bine din partea lor”.

Fiind parte a Uniunii Europene, R. Moldova va trebui să legalizeze căsătoriile între gay și lesbiene?

Răspuns la această întrebare ni-l oferă Angela Grămadă, președinta Asociației „Experts for Security and Global Affairs”. Experta susține că atât Uniunea Europeană, cât și alte organisme internaționale se preocupă de respectarea drepturilor omului, indiferent de convingerile personale, dar niciun organism internațional nu va putea obliga R. Moldova să legalizeze căsătoriile între persoanele de același sex.

Angela Grămadă, președinta Asociației „Experts for Security and Global Affairs”

„Toți oamenii sunt egali în drepturi și toți oamenii pot să decidă, pentru ei, anumite lucruri atât timp cât nu încalcă drepturile altor persoane. Toți oamenii trebuie respectați, indiferent de orientarea sexuală, originea etnică sau convingerea religioasă. Este despre faptul cum ne raportăm noi la respectarea drepturilor omului, dar și despre nivelul de cultură. Nici Uniunea Europeană, nici alte organisme internaționale nu pot soma R. Moldova să legalizeze căsătoriile între persoanele de același sex. Singurul lucru pe care îl cere Uniunea Europeană e să fie create aceleași condiții egale de dezvoltare pentru toți oamenii, indiferent de convingerile lor personale. Iar decizia de a legaliza căsătoriile între gay și lesbiene va aparține mereu R. Moldova și legiuitorului din R. Moldova, adică Parlamentului”, precizează experta.

Fiind parte a Uniunii Europene, R. Moldova va trebui să legalizeze căsătoriile între gay și lesbiene?

FALS!

Lidia mai are „o îngrijorare” – cea legată de limba vorbită în Uniunea Europeană.

„Ei vor să ne pună engleza lor să fie limba de stat în Moldova noastră. Noi trebuie să rămânem așa cum am fost – cu limba rusă. Nu ar strica să cunoaștem mai multe limbi, dar nu vrem să vorbim engleza la noi în țară. Limba rusă să rămână limba de stat”, declară femeia.

Vor fi obligați cetățenii R. Moldova să vorbească în limba engleză? Va deveni aceasta limbă de stat?

Angela Grămadă a exclus această ipoteză și susține că Uniunea Europeană se caracterizează prin diversitatea sa culturală și lingvistică, iar limbile vorbite în țările UE reprezintă o componentă esențială a patrimoniului său cultural. Mai ales că, datorită României, și limba română se consideră a fi o limbă oficială în UE.

Angela Grămadă, președinta Asociației „Experts for Security and Global Affairs”

„Uniunea Europeană are în prezent 24 de limbi, iar una dintre limbile europene este și limba română. Nu ne va îndemna nimeni să vorbim doar în limba engleză, pentru că suntem țară membră a UE. Și, dacă vă veți uita pe adresările europarlamentarilor sau pe cele ale unor persoane invitate din afara instituțiilor europene, veți vedea că este asigurată traducerea pentru aceste persoane și toate documentele se traduc în toate limbile comunității europene, adică UE. Nicidecum limba engleză nu va deveni limbă obligatorie pentru R. Moldova. Mai cu seamă, este exclus faptul să ne interzică cineva să vorbim limba română”, relatează Grămadă.

Menționăm că, în 2013, Curtea Constituțională a decis că limba de stat a R. Moldova este limba română, adică limba care deja se numără printre cele ale Uniunii Europene.

Vor fi obligați cetățenii R. Moldova să vorbească în limba engleză? Va deveni engleza limbă de stat?

FALS!

Ion este din satul Puhoi, Ialoveni. Venise la Chișinău pentru a-și procura bilet către un stat european – Germania. Acolo muncește de doi ani. Întrebat despre statutul de candidat al R. Moldova la Uniunea Europeană, Ion răspunde scurt: „Nu mergem spre bine”.

Își justifică părerea printr-o altă sperietoare din spațiul public.  

Ion, s. Puhoi, Ialoveni

ZdG: Care ar fi scopul? De ce Uniunea Europeană ne-a oferit statutul de candidat?

Ion: Pentru pământuri, cred.

ZdG: Pământuri?

Ion: Da. Cui nu-i trebuie teritorii noi? Mai ales că țara noastră-i bogată în mai multe și europenii nu au așa calitate.

ZdG: Chiar crezi că am putea rămâne fără pământuri, fără teritorii?

Ion: Da.

ZdG: Germania este membră a UE. Ai auzit pe acolo despre cedarea teritoriilor?

Ion: Nu, dar nici nu m-am interesat.

Riscă R. Moldova să cedeze teritorii odată cu aderarea la Uniunea Europeană?

Președinta Asociației „Experts for Security and Global Affairs” a negat acest fapt, motivând că nu au existat precedente.

Angela Grămadă, președinta Asociației „Experts for Security and Global Affairs”

„Întrebarea celor care au asemenea dileme ar fi în favoarea cui? Cui să cedeze R. Moldova pământurile? Cine să ne ia teritoriul? Și, dacă mai cunosc asemenea exemple în cazul comunității europene, atunci aș vrea să știu și eu care este țara care și-a pierdut teritoriul în timpul aderării la UE? Nu există așa ceva. Nimeni nu-i va lua teritoriul R. Moldova. În Constituție este scris că R. Moldova este stat suveran, independent și unitar. Cea care nu respectă acest principiu menționat în legea supremă a țării este Federația Rusă, care are trupe de ocupație pe teritoriul R. Moldova și nu ne permite să reintegrăm țara”, subliniază Grămadă.

Riscă R. Moldova să cedeze teritorii odată cu aderarea la Uniunea Europeană?

FALS!

Anatolie are 73 de ani. A suportat o intervenție chirurgicală în Chișinău. În acea zi, ținea calea spre casă, spre Bender. Pensionarul se arată dezamăgit de actuala guvernare, pentru că aceasta „a făcut mai ușoară trecerea la Europa”, fapt care i-ar aduce doar „griji în plus”, mai spune el.

Anatolie, Bender

„Nu vrem noi nici cu Europa, nici cu Rusia. Nu e calea pe care trebuie noi să mergem. Pentru mine, Moldova trebuie să fie suverană și neutră – iată asta e cel mai principal pentru oameni”, menționează pensionarul.  

Am întrebat-o pe Angela Grămadă dacă un risc al aderării la UE ar fi pierderea suveranității. Experta neagă și această presupunere.

Angela Grămadă, președinta Asociației „Experts for Security and Global Affairs”

„Niciun stat nu-și pierde suveranitatea și independența țării. Ceea ce trebuie să înțeleagă cetățenii R. Moldova este că, odată cu aderarea la UE, anumite decizii și politici europene vor fi aplicabile și în R. Moldova. Aceste decizii, inițiative vor trebui să fie negociate cu fiecare țară membră a Uniunii Europene, adică să existe consens. Și, după aceea, directivele devin obligatorii, dar nimeni nu-și pierde suveranitatea și independența. Suveranitatea este despre  supremația puterii de stat în interiorul țării, situație în care nicio autoritate externă nu are putere politică sau juridică în acest stat. Drept dovadă putem să dăm aici exemplul cu pandemia. În pandemie, țările au putut să ia anumite decizii la nivel național, dacă ele au considerat că acest lucru ajută mai bine la securitatea țării. Și aici vorbim despre securitatea socială și securitatea în domeniul sănătății publice. Doar, după aceea, unele decizii au fost unificate, ca să fie aplicate la nivelul Uniunii Europene și să existe o mai bună coordonare între instituțiile responsabile de gestionarea unor asemenea crize, unor asemenea riscuri la adresa sănătății publice. Pentru că, până la urmă, pandemia sau oricare altă criză se referă, în primul rând, la siguranța națională, la securitatea națională, dar nimeni nu îți ia din aceste atribuții. E vorba de mai multă negociere, mai mult consens, mai multă adaptivitate a standardelor noastre la cele europene, și nicidecum de lezarea suveranității”, punctează experta.

Aderarea la UE înseamnă pierderea suveranității?

FALS!

Octavian este din Chișinău. Își petrecea soția la rude cu un microbuz de rută. Bărbatul se arată sceptic și îngrijorat de viitorul european al R. Moldova.   

„Nu cred că, dacă o să intrăm în Europa, la noi o să curgă râuri cu lapte și maluri cu brânză”, justifică bărbatul.

Și nu e singura justificare. Octavian mai crede că statutul de candidat la UE aduce cu sine și aderarea la NATO.

Octavian, Chișinău

„Nouă ne trebuie armament NATO pe teritoriul țării? Este așa o zicătoare: „Capul plecat, sabia nu-l taie”. Odată cu aderarea la NATO, o să fim țintă. O să fie război pe teritoriul nostru”, enunță bărbatul.  

Aderarea la UE vine la pachet cu aderarea la NATO? Țară membră NATO înseamnă țară expusă războiului?

Potrivit Angelei Grămadă, UE și NATO sunt organisme diferite, aderarea la acestea se face pe calea negocierilor, pe cale benevolă. Dar, ambele organisme internaționale sunt promotoare a păcii, nicidecum a războiului. 

 

Angela Grămadă, președinta Asociației „Experts for Security and Global Affairs”

„NATO și UE sunt două organizații total diferite. Și una, și cealaltă au fost create pentru a prezerva pacea. Și este greșit să spunem că NATO este o organizație care-și dorește război și promovează războiul. Dimpotrivă, NATO este o organizație de securitate colectivă defensivă, asta însemnând că ea contribuie la întărirea capabilităților militare ale statelor membre, pentru a-și proteja teritoriile, pentru a-și proteja independența și suveranitatea. De cealaltă parte, Uniunea Europeană a venit cu o soluție economică la o problemă militară, tot de securitate. Vorbim aici despre soluția propusă de primele șase membre care au format comunitatea europeană în anii 50, ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial. Și liderii fondatori ai comunității europene au gândit că, atunci când există o distribuție mai echitabilă a intereselor economice, când există politici unificate, când există coeziune în rândul statelor, este mai greu să ajungi la o conflagrație mondială de genul celui de-al Doilea Război Mondial. Practic și una, și cealaltă au venit ca un fel de soluții propuse de state, actori ai relațiilor internaționale, pentru a prezerva pacea, nu pentru a contribui la reluarea unor acțiuni militare. Da, există state care au aderat mai întâi la NATO și apoi la UE, a fost decizia acestor state de a promova anumite procese de integrare regională care le-au ajutat, într-un fel sau altul, să-și alinieze standardele de democratizare la cele europene. Pentru că NATO nu acceptă în rândurile sale o țară care are probleme cu democrația, care are probleme cu respectarea valorilor și normelor de drept internațional, pentru că este vorba de anumite procese decizionale și este vorba de investiții mai mari în structuri defensive, nu de atac. Lucrurile astea trebuie să fie explicate foarte clar populației. Deci, nimeni nu obligă și nu somează R. Moldova să devină țară membră a NATO. Doar că trebuie să înțelegem că acel parteneriat pentru pace din care facem parte oferă mai multă capacitate autorităților de la Chișinău de a gestiona anumite crize. Și aici ne referim la pesticide, la crize cu caracter tehnogen. Ne referim la cu totul alt fel de riscuri decât cele militare – riscuri care sunt în stare să pună sub semnul întrebării securitatea umană.

Dincolo de aceasta, sunt state membre ale UE care nu au aderat la NATO. Un asemenea exemplu este Austria, care este țară neutră, care nu face parte din nicio structură colectivă defensivă și care, totuși, beneficiază de politicile UE, pentru că este țară membră a UE”, subliniază experta.

Aderarea la UE vine la pachet cu aderarea la NATO? Țară membră NATO înseamnă țară expusă războiului?

FALS!

Elena e din satul Baimaclia, Căușeni. Pensionara spune că vine de două ori pe săptămână la piața din Chișinău. „Ce folos că avem grădină, dacă nu avem apă și nimic nu se face?”, se plânge femeia. La ai săi 74 de ani, Elena încă se declară „în putere – merg și la piață, și la biserică, pe jos, în fiecare duminică”, se laudă femeia. Tot la biserică zice că a auzit ceva despre aderarea la Uniunea Europeană, dar „parcă n-aș crede”.

Elena, s. Baimaclia, Căușeni

„Am auzit că o să ne dicteze o altă religie – a americanilor, a sectanților. Și nu o să mai avem voie să fim ortodocși, dar eu parcă nu cred că pot ei face asta”, destăinuie pensionara.

Cum va influența apropierea de UE apartenența religioasă a populației din R. Moldova?

Am abordat și acest subiect cu Angela Grămadă. Experta a demontat și această conjectură.  

Angela Grămadă, președinta Asociației „Experts for Security and Global Affairs”

„Este și acesta un subiect fals de dezbatere publică. În toate documentele UE este menționată respectarea drepturilor și libertăților omului. Asta înseamnă că, printre drepturi, este inclusă și libertatea privind propriile convingeri religioase. Nimeni nu obligă pe nimeni să creadă într-un anumit Dumnezeu și să accepte o altă religie, o altă convingere decât cea pe care o are persoana dată. Nimeni nu impune nimănui convingeri religioase. Aceasta este o decizie strict personală în cine să crezi și nu are cum să te influențeze o decizie europeană, decât doar să-ți impună să respecți drepturile și libertățile altei persoane”, afirmă experta. 

Apropierea de UE va influența cumva aspectul religios al populației din R. Moldova?

FALS!

Bineînțeles, în gară am întâlnit și cetățeni ce s-au declarat optimiști și bucuroși de perspectiva aderării R. Moldova la Uniunea Europeană. Recunosc că și-ar dori „să ajungă la acele vremuri” sau măcar copiii și nepoții să fie generația integrării europene.

„E minunat”, ne-a spus Ion din satul Gălești, Strășeni.

Ion, s. Gălești, Strășeni

„Mai întâi, lumea de pe loc trebuie să înțeleagă faptul că trebuie să se educe, dar atât timp cât o să avem dezinformare și sărăcie, cu scopul de a-i putea manipula și de a-i aduce cu turma la manifestații plătite, Europa încă e departe. Nu Europa trebuie să ne ridice nivelul de trai, trebuie să ne implicăm toți – de la cel mai vârstnic la cel mic. Uniunea Europeană doar ne poate ajuta, dar este nevoie și de voința cetățenilor. Nici guvernarea nu-și poate asuma singură o schimbare, fără sprijinul și acordul poporului. Nu trebuie să ne plângem, trebuie să punem brațul și să muncim”, a subliniat bărbatul.

La final, Angela Grămadă a ținut să precizeze ce înseamnă cu adevărat procesul de aderare la UE și prin ce schimbări va trece R. Moldova de acum încolo.

Angela Grămadă, președinta Asociației „Experts for Security and Global Affairs”

„Apropierea de UE vine cu foarte multe modificări ale legislației interne, dar nu într-un sens negativ. Autoritățile de la Chișinău vor fi condiționate să înceapă negocierile, ca să îmbunătățească cadrul legislativ, respectiv, să doteze acele noi proiecte de lege care urmează să fie adoptate cu noi pârghii și mecanisme, ca ele, într-adevăr, să poată fi puse în aplicare. Mai vine cu foarte multe decizii și politici sau propuneri de politici publice mult mai bune decât le are acum R. Moldova. Totodată, va veni cu o insistență mai mare și monitorizare mai mare a reformei în domeniul justiției, a reformei sistemului judecătoresc. Iar asta înseamnă beneficii pentru cetățeni, mai ales pentru cei care se simt nedreptățiți. Totodată, vor veni cu mai multe propuneri și proiecte de asistență tehnică, în primul rând, și, apoi, cu asistență financiară. R. Moldova va avea acces la anumite fonduri structurale. Într-un final, toate acestea vor însemna că cetățenii R. Moldova vor avea acces la servicii de calitate, exact așa cum beneficiază și cetățenii europeni”, a conchis Angela Grămadă.

Materialul a fost publicat cu suportul Biroului pentru România și Republica Moldova al Fundaţiei Friedrich Naumann pentru Libertate, susținut financiar de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Federale Germane, în cadrul proiectului „Dezvoltarea cooperării cu societatea civilă în ţările Parteneriatului Estic și Rusia”. Afirmațiile nu reflectă obligatoriu opiniile donatorilor.

Publicitate
Publicitate