„Arunc gunoiul în râpă de când mă știu. De când au început să pună amenzi, trebuie să te duci noaptea și doar cu o pungă” – Ziarul de Gardă
„Arunc gunoiul în râpă de când mă știu. De când au început să pună amenzi, trebuie să te duci noaptea și doar cu o pungă”

„Arunc gunoiul în râpă de când mă știu. De când au început să pună amenzi, trebuie să te duci noaptea și doar cu o pungă”

vizualizări
05 martie 2022 | 13:30

În satul Țarigrad, raionul Drochia, ca și în multe alte localități rurale din țară, în lipsa unui spațiu special amenajat și predestinat colectării gunoiului, deșeurile menajere sunt transportate și acumulate în ravene și pe câmpii. „De-o viață ducem gunoiul în râpa din vale, iar râpa parcă nu mai are fund”, spune o femeie din sat. Primarul localității argumentează prin lipsa banilor absența unei zone specializate și autorizate pentru colectarea și depozitarea gunoiului.

Unul dintre drumurile de acces în localitatea Țarigrad, raionul Drochia

În Țarigrad, raionul Drochia, există mai multe zone neautorizate, unde sunt aruncate deșeurile menajere. Existența lor se datorează faptului că, pentru transportarea centralizată a gunoiului, sătenii sunt nevoiți să plătească în jur de 300-400 de lei săptămânal sau bilunar. Astfel, localnicii preferă să arunce gunoiul în râpele din apropierea caselor.

Dacă acolo au fost aruncate fel de fel, nu credeți că gunoiul afectează și apele, și tot ce crește în apropiere?


În centrul satului, la o distanță de aproximativ 700 metri, există o râpă, despre care sătenii spun că „nu ar avea sfârșit”. Mătușa Nina susține că râpa nu a fost dintotdeauna loc de acumulare a deșeurilor menajere: „Când eram mică, prin anii ‘60, ne jucam în râpă cu copiii din mahala, în special iarna. Ne porneam din deal cu săniuța și ajungeam la capătul râpei. Acum e și mai adâncă și mai abruptă”, povestește femeia.

Râpa din centrul satului pare să nu aibă fund, spun sătenii. „Lumea a început a duce gunoiul în râpa asta de prin anii ’80-’90. Acolo s-a aruncat tot ce vrei: televizoare și radiouri vechi, plastic, gunoaie de-ale casei, mortăciuni de animale, totul. De-o viață ducem gunoiul în râpa din vale, iar râpa parcă nu mai are fund. Cel mai straniu e că nimeni nu a curățat-o niciodată”, spune mătușa Nina.

Plasticul, unul dintre cele mai poluante produse sintetice, aruncat în râpa „fără fund”

Femeia susține că rozătoarele pe care le creștea ar fi pierit după ce le-a hrănit cu plante recoltate din apropierea râpei: „Peste noapte mi-au murit toți iepurii care au mâncat lucerna strânsă de pe marginea râpei. Dacă acolo au fost aruncate fel de fel, nu credeți că gunoiul afectează și apele, și tot ce crește în apropiere? Eu sunt sigură că vinovată de pieirea animalelor a fost lucerna ceea de la râpă”, spune femeia.

„Nicăieri în sat nu sunt îngrădite gunoiștile și nu este indicat că nu putem arunca gunoiul în râpe”


Ana Fortună, locuiește în proximitatea râpei în cauză și de-o viață duce gunoiul la acea râpă. „Arunc gunoiul în râpă de când mă știu. De când au început să pună amenzi, nu te mai poți duce cu tacica (roaba, n.r.), trebuie să te duci noaptea și doar cu o pungă de gunoi. Lumea a fost amendată cu 1000 de lei, dar spuneți-mi: unde în altă parte să duc gunoiul? Să aștept până a veni mașina și să plătesc vreo 300-400 de lei la fiecare două săptămâni?”, întreabă femeia.

Mai mulți săteni se plâng că le-au fost aplicate amenzi pentru aruncarea gunoiului în locuri neautorizate. „Dacă nu e permis, trebuia să fie scris undeva, pe o tăbliță (indicator, n.r.). Nicăieri în sat nu sunt îngrădite gunoiștile și nu este indicat că nu putem arunca gunoiul în râpe. Chiar și gunoiștea din marginea satului, care duce spre satul Sergheuca și este considerată autorizată, în realitate este ilegală. Aproape tot satul duce acolo gunoiul”, menționează Denis Ilasciuc.

Tudor Albu, un alt localnic, spune că deșeurile casnice le duce fie la gunoiștea de la ieșirea din sat, fie la cea din Drochia: „Strângem gunoiul și îl încărcăm în remorcă. Îl ducem ori la Drochia, ori încolo spre Sergheuca unde se socoate (consideră, n.r.) a fi gunoiștea satului. Dar, ca să ducem gunoiul la Drochia, trebuie să plătim pentru intrare, pentru că este teritoriu amenajat. Nici măcar tomberoane nu ni se dau de la primărie. Ce, nu ați văzut că toate câmpurile sunt pline cu plastic și gunoaie? Alții dau foc gunoiului, dar se amendează. Sunt o problemă mare gunoaiele astea”, spune bărbatul.

Publicitate
Tudor și soția sa, Evdochia Albu povestind despre problema gunoiului din sat

Primarul de Țarigrad: „De două ori pe an angajăm un tractor cu lopată care ne face curățenie. Astea sunt toate măsurile, sincer să vă spun, pe care le întreprindem”


Petru Bărbieru, primarul satului Țarigrad, susține că în localitate lipsește un teren autorizat pentru gunoi, deoarece resursele financiare ale primăriei sunt insuficiente. „Pentru a avea o gunoiște autorizată, avem nevoie de mari resurse financiare. Era planificat ca, pe teritoriul aferent primăriei, să fie instalate mai multe tomberoane pentru colectarea plasticului, sticlei și a hârtiei, însă, deși sunt intenții, nu am ajuns la un numitor comun”, afirmă primarul de Țarigrad.

Primarul spune că de două ori pe an are loc curățarea teritoriilor unde sătenii obișnuiesc să arunce deșeurile: „Oamenii individual strâng și duc gunoiul într-o locație (marginea satului, n.r.), care tot nu este autorizată, dar e mai departe de sat. Noi, evident, întreprindem măsuri de curățenie. De două ori pe an, de obicei, înainte de deschiderea sezonului de vară și toamna târziu, angajăm un tractor cu lopată care ne face curățenie. Astea sunt toate măsurile, sincer să vă spun, pe care le întreprindem”, recunoaște primarul.

„Amenzi au primit, într-adevăr, cei care au dat foc la deșeuri, dar și care au aruncat în locuri neautorizate. Cei mai mulți au fost amendați pentru că duceau gunoiul în râpa la care vă referiți. Chiar dacă acolo nu există vreun indicator care ar interzice aruncarea gunoiului, ne putem baza doar pe conștiința oamenilor, de a nu arunca în continuare deșeurile în acea râpă”, susține Bărbieru.

Ecolog: „Noi ne «aducem contribuția» la poluarea nu numai a apelor subterane din R.Moldova, dar și a apelor transfrontaliere, chiar mai mult, și a bazinului Mării Negre”


Lazăr Chirică, ecolog și ex-viceministru al Mediului, afirmă că deșeurile menajere reprezintă un subiect ecologic stringent, cu precădere în mediului rural: „În R.Moldova există mai multe probleme ecologice, una dintre care sunt deșeurile, mai ales cele din localitățile rurale, deoarece până la ziua de astăzi în multe sate, chiar aș zice cu bună cunoștință de cauză, lipsesc gunoiștile autorizate. Chiar mai mult, în sate bântuie o întrebare: «Unde ducem gunoiul? La râpă!», de aceea este foarte periculos când noi conștient aruncăm orice tip de deșeuri în râpi”, explică Chirică.

Expertul în ecologie afirmă că gunoiștile neautorizate afectează mai multe sisteme ecologice. „Râpele sau ravenele sunt un sistem ce fac parte din rețeaua hidrografică a R.Moldova, însă rețeaua hidrografică națională este parte componentă a bazinului Mării Negre. Astfel, noi ne «aducem contribuția» la poluarea nu numai a pâraielor, a râurilor, a apelor subterane din R.Moldova, dar și a apelor transfrontaliere, chiar mai mult, și a bazinului Mării Negre”, zice ex-viceministrul Mediului.

Deșeuri încinse din cauza diferitor reacții chimice la una dintre gunoiștile din sat 

Lazăr Chirică oferă o explicație a fenomenului „râpei fără fund”, așa cum este intitulat locul unde locuitorii satului Țarigrad, raionul Drochia, duc gunoiul: „Acum fac referință la satul Țarigrad, unde cetățenii vorbesc despre o «râpă fără de fund». Nu poate exista așa ceva. Însă în R.Moldova, mai ales în perioada de primăvară-vară, există ploi torențiale, care erodează, de fiecare dată, nu doar suprafața solului, dar și deșeurile din râpele acestea. Așa se formează viituri destul de importante și tot ce s-a acumulat în râpi se adună în pâraie”, explică specialistul în ecologie, care vine cu câteva sfaturi pentru primarii care-și doresc soluționarea problemei gestionării deșeurilor.

„Primăriile, în frunte cu primarii, ar trebui să dea nițel din coate și să vină cu diferite proiecte către Fondul Ecologic Național, către diferite fundații internaționale, Ambasade, care promovează și susțin astfel de programe. Din practica mea de mai mulți ani, cunosc foarte bine când primarii nu au depus niciun efort pentru a soluționa o astfel de problemă. Primarii, dar și cetățenii din mediile, atât rurale, cât și urbane ar trebui școlarizați și educați la capitolul protecției mediului și al poluării ”, spune Lazăr Chirică.

În conformitate cu articolului 149 din Codul Contravențional, poluarea mediului cu deșeuri industriale, de construcţie sau menajere, cu ape menajere, cu emisii de poluanți ce au cauzat prejudicii, dacă această acțiune nu constituie infracțiune, se sancționează cu amendă de la 24 la 36 de unități convenţionale, aplicată persoanelor fizice, și cu amendă de la 210 la 300 de unităţi convenţionale, aplicată persoanei juridice, cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.

În anul 2020, conform datelor Biroului Național de Statistică, din aproximativ 79 de mii de locuitori ai raionului Drochia, doar circa 12 mii de persoane beneficiau de servicii de salubrizare a deșeurilor.

Publicitate
Publicitate
Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

În ediția ZdG din 10 februarie, găsiți o anchetă despre sediul pe care îl închiriază Agenția Națională pentru Reglementare Energetică, o clădire luxoasă, cu cinci etaje, aproape de centrul Chișinăului. Astfel,…
Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

După ce Guvernul a decis prelungirea, până la 31 decembrie 2022, a termenului de schimbare a legitimațiilor de veteran de război de model vechi cu cele de model nou, în R. Moldova continuă procedurile de evalua…
Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

Proiectul de ratificare a Acordului privind asistența macrofinanciară de 150 de milioane de euro din partea UE a fost votat în prima lectură

R. Moldova va beneficia de asistență macrofinanciară în valoare de 150 de milioane de euro din partea Uniunii Europene. În cadrul ședinței plenare de joi, 7 iulie, deputații au aprobat proiectul de ratificare a…
Proiectul de ratificare a Acordului privind asistența macrofinanciară de 150 de milioane de euro din partea UE a fost votat în prima lectură

Memur Maaşı Hesaplama

- dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
casinovale.club
-
süperbetin
- benjabet -

kolaybet

-
betgaranti
- jojobet.pro -

mersin eskort

- eskort - eskort eskişehir -
web tasarım hizmeti
-
istanbul avukat
- deneme bonusu veren siteler

Memur Maaşı Hesaplama

- dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
casinovale.club
-
süperbetin
- benjabet -

kolaybet

-
betgaranti
- jojobet.pro -

mersin eskort

- eskort - eskort eskişehir -
web tasarım hizmeti
-
istanbul avukat
- deneme bonusu veren siteler