VIDEO „Pot spune foarte sincer, nu am încredere deplină în sistemul de justiție din R. Moldova, la fel ca și cetățenii R. Moldova”. INTERVIU cu Drago Kos, expert al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție

„R. Moldova este într-o situație dificilă, deoarece oameni care au foarte mulți bani, nu doar intră în politică, dar capturează partidele politice și acestea funcționează în interesele lor”, consideră expertul din Slovenia, Drago Kos, membru al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție, invitat în cadrul Podcast ZdCe. El s-a referit și la investigațiile privind finanțările ilegale ale partidelor, subliniind că este necesară o finalitate în aceste dosare, cu tragerea la răspundere a persoanelor care se face vinovate.

„Banii care câștigă alegerile” – este titlul celui de-al treilea raport al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție, o structură de analiză formată din experți naționali și internaționali, înființată în iunie 2021, prin decret prezidențial, care cercetează problemele sistemice de corupție mare din R. Moldova.

— Este al treilea raport al Comitetului și se referă la modul cum sunt finanțate partidele în campaniile electorale, dar și în afara acestor campanii. Este un subiect actual în contextul în care numeroase investigații jurnalistice au arătat multe ilegalități în ceea privește finanțarea partidelor, finanțarea campaniilor, iar în prezent avem și un partid care se află sub investigație penală pentru finanțare ilegală. Vreau să ne spuneți, pentru început, care sunt principalele concluzii ale acestui studiu.

—  Vă mulțumesc pentru că m-ați invitat. Am ajuns la concluzia că atunci când vine vorba de legislație, mă refer la reforma și ultimele modificări din 2022, și când vorbim de instituțiile care monitorizează finanțările politice, R. Moldova se află la același nivel cu multe dintre țările Uniunii Europene. Totuși, pentru că această monitorizare nu este încă eficientă și pentru că noua legislație nu este încă implementată și, mai ales, pentru că R. Moldova este expusă unui nivel de risc în domeniul finanțării politice, la care este expusă orice altă țară din Europa, situația din R. Moldova este extrem de serioasă. Spre deosebire de alte țări, în R. Moldova, prin influență, unii indivizi „cumpără” decizii ale Guvernului sau ale Parlamentului. În R. Moldova oamenii influenți și bogați fie cumpără partide politice existente sau creează noi partide politice, astfel utilizează sistemul democratic și pluralist, pentru a-și atinge scopurile personale, care uneori sunt interese ale unor organizații sau chiar ale unor țări străine. Acest fapt expune R. Moldova la un risc major în acest domeniu.

— Ce trebuie să facă autoritățile pentru a se proteja de asemenea situații?

— În raportul nostru avem 52 de recomandări cum să fie îmbunătățită situația. Din cauza gravității situației, avem un set de recomandări referitoare la probleme tehnice, cum să fie îmbunătățit sistemul de finanțare politică pe viitor, dar avem și un al doilea set de recomandări care se referă la alte probleme importante din acest domeniu, importante pentru existența unui sistem normal de finanțare politică. Cel mai important este ca prevederile legale adoptate în 2022 să fie implementate. Și mă refer nu doar finanțarea politică, dar în general la corupția din R.Moldova. Vedem multe istorii despre ceea ce se întâmplă, dar nu vedem finalitate prin sentințe de judecată. Atât timp cât asta nu se va întâmpla, oamenii vor avea îndoieli în privința eforturilor actualei guvernări de a lupta cu corupția, oamenii nu vor avea încredere în reprezentanții politici și nici în alegeri. În raport am arătat că 63 la sută din populație consideră că alegerile nu sunt libere și corecte. Și asta se bazează pe mai multe motive, pe care le-am enumerat. 

— Menționam la început despre acest partid care se află sub investigație penală, Partidul Șor, care a și fost dizolvat prin hotărârea Curții Constituționale. Este o premieră pentru R. Moldova această situație. Ce ar trebui să facă justiția în continuare pentru ca să prevină asemenea situații, în care partidele sunt bănuite, pentru că nu avem o decizie finală, de finanțare ilegală și chiar de finanțare din afara țării. 

— Până acum instituțiile din R. Moldova au făcut multe în privința Partidului Șor. I-a fost retrasă finanțarea publică, au fost scoși unii candidați din cursele electorale și, în final, avem decizia Curții Constituționale de a dizolva partidul. Sunt măsuri foarte serioase. Ceea ce lipsește este responsabilizarea individuală a persoanelor care au comis încălcările ce au dus la această hotărâre, aș spune, regretabilă a Curții Constituționale, pentru că orice decizie a dizolva un partid politic este regretabilă. Asta înseamnă că ceva e greșit în sistemul democratic al țării. Nu din cauza sistemului, ci din cauza partidului. Aștept ca investigațiile să se încheie cât mai curând, iar persoanele responsabile să fie aduse în fața justiției, iar justiția să-și facă treaba. Și mă tem că aceasta va fi cea mai dificilă parte, pentru că, și o pot spune foarte sincer, nu am încredere deplină în sistemul de justiție din R. Moldova, la fel ca și cetățenii R. Moldova. 

— Putem spune că avem aici două probleme sistemice care se intercalează, legate de finanțarea partidelor și de starea justiției în R. Moldova. 

— În plus, sistemul de aplicare a justiției funcționează prea lent. 

— În raport am văzut că ați analizat documentele financiare ale partidelor, actele pe care le-au depus la Comisia Electorală Centrală. Noi, ca jurnaliști, când încercăm să analizăm aceste rapoarte, ni se par foarte rigide și greu de înțeles. Credeți că e nevoie de mai multă deschidere, de o bază de date mai accesibilă?

— Rapoartele trebuie să conțină, structural, toate datele relevante. Problema este că nu e obligatoriu ca rapoartele să fie prezentate într-o manieră ușor de înțeles de experți, jurnaliști și de publicul larg. Noi ne-am exprimat îngrijorările față de CEC în această privință. În primul rând, rapoartele ar putea fi depuse în format electronic, în al doilea rând – să fie mai prietenoase cu utilizatorii și, în al treilea rând, ceea ce ar fi mai complicat, să respecte echilibrul între nevoia pentru transparență și respectarea datelor personale. 

De când a intrat în vigoare faimoasa, sau infama, Directivă UE privind protecția datelor, țările și guvernele sunt extrem de sensibile și atente în privința publicării datelor personale. În mod obiectiv, cerința de a proteja viața privată, și să nu mă înțelegeți corect, eu sprijin protecția vieții personale, dar, în mod obiectiv, cerința de a proteja viața personală merge împotriva nevoii de  transparență. Aici trebuie găsit un echilibru. Nu este simplu. Multe alte țări au probleme mai mari decât R. Moldova. Dar când vorbim despre rapoartele financiare ale partidelor politice sau cele din campaniile electorale, este foarte important, pentru că nevoia de transparență este foarte puternică și ar trebui să primeze în fața cerințelor privind protecția datelor personale. 

— Spre exemplu, până nu demult, am putut să vedem în ce funcții sunt angajați cei care donează bani unor partide. Acum aceste date nu sunt publice și este important să vedem ce lucrează o persoană care a donat 10 mii de lei sau 20 de mii de lei unui partid. 

— Despre asta și spuneam. Este o consecință directă a protecției datelor personale. Și nu știu de ce este atât de greu de înțeles că, dacă cineva plătește bani unui partid politic, aceasta nu este o simplă cheltuială, pentru că este o persoană care sprijină un partid, care poate fi ales și poate forma Guvernul, este o entitate politică ce ar putea să decidă ce se va întâmpla cu țara în viitor. Noi trebuie să știm, mai ales dacă sunt angajați în sectorul public, cine sunt cei care sprijină un partid și pe care partid anume, pentru că asta le poate influența lucrul pe viitor. 

— Când vorbim despre finanțare, avem două părți – veniturile și cheltuielile partidelor. Atunci când vorbim despre venituri ne uităm la donatori, cine sunt donatorii și cât de transparenți sunt, iar când discutăm despre cheltuieli, trebuie să fim atenți ca acestea să nu depășească un anumit prag stabilit pentru campania electorală. Ce a observat raportul dumneavoastră în această privință?

— În ceea ce privește veniturile partidelor, începând din 2015, când a fost introdusă finanțarea din banii publici a partidelor, am observat că nivelul finanțării publice crește, iar cel al finanțării private se diminuează. În privința finanțării publice situația este, în mare parte, clară. Noi recomandăm doar ca volumul finanțărilor să fie influențat nu doar de rezultatele alegerilor, dar să fie introduse și alte criterii.

Potrivit ultimelor date, 77 la sută din banii partidelor provin din finanțare publică, și 23 la sută – din finanțări private. Dar acestea sunt doar date oficiale. Pentru că, fără îndoială, partidele politice își ascund cheltuielile. Chiar ieri sau săptămâna trecută, am citit un raport din R. Moldova care arată că anul trecut 17 partide politice nu și-au raportat toate cheltuielile. Care este motivul să-ți ascunzi cheltuielile, dacă nu să ascunzi veniturile? Deși oficial sunt doar 23 la sută (finanțări private, n.r.), sunt sigur că cel puțin unele partide beneficiază de mult mai mulți bani privați, pe care îi cheltuiesc. 

Asta înseamnă că trebuie un control mai riguros al veniturilor și al cheltuielilor, și este nevoie de modificări și în această privință. În privința veniturilor, sunt extrem de dificil de verificat în prezent donațiile în natură (de bunuri și servicii, n.r.), munca de voluntariat și cheltuielile de călătorie ale membrilor partidelor politice, care sunt în mod clar o modalitate bună de a camufla alte tipuri de cheltuieli. Avem recomandări în această privință.

În privința cheltuielilor, am cerut Comisiei Electorale Centrale să elaboreze criterii de evaluare, pentru că este clar că multe partide politice ascund volumul real al cheltuielilor și care este natura lor. Fără un control strict, nu vom putea merge mai departe ca să vedem de unde vin banii. 

— Ați menționat despre faptul că partidele primesc finanțare și din partea statului. Există opinii care nu agreeaza acest lucru, care se întreabă de ce statul trebuie plătească pentru niște partide politice. De ce este necesar ca partidele să primească finanțare din partea statului?

— Este o întrebare importantă, dar dificilă. Sunt țări că au interzis finanțarea publică și sunt țări care au interzis finanțarea privată a partidelor. Țara mea, Slovenia, nu permite finanțarea privată de loc, cu excepția cotizațiilor pentru membrii de partid. În unele țări, ca R. Moldova, există o combinație între aceste două abordări. Finanțările private ale partidelor politice, de obicei, majorează riscurile de corupție. „Quid pro quo” („o favoare pentru o favoare”, trad. din l. latină), însemnând că dacă partidele politice caută bani și candidații în alegeri caută bani de la persoane private sau companii, ei trebuie să ofere ceva în schimb, uneori. Ceea ce înseamnă că acțiunile lor vor fi influențate în viitor de promisiunile pe care le-au făcut, care sunt promisiuni ilegale. 

Dar situația în R. Moldova nu este atât de proastă. R. Moldova a adoptat norme încă în 2011, care interzic promisiuni ilegale ale candidaților. Austria a votat acest lucru acum două săptămâni. Deci, există o diferență. 

Dacă există doar finanțare privată, riscul de corupție este uriaș. Dacă există doar finanțare publică, apare un alt risc. Partidele politice încep să uite că lucrează în interesul alegătorilor, nu au nevoie de ei, pentru primesc toți banii de la stat. Și se concentrează exclusiv pe convingerea alegătorilor că sunt cei mai buni în alegeri, deoarece, cu cât mai multe procente primesc din voturile alegătorilor, cu atât mai mulți bani vor primi. Se rupe relația dintre partide politice și candidați, și cetățeni, alegători. Iar în prima situație – apare un risc major de corupție. 

—  În raportul Comitetului este menționat cum afacerile și mediul de business influențează partidele, precum și faptul că persoanele care sunt candidați din partea unor partide sunt și donatori ale acestor partide, ceea ce nu ar fi tocmai democratic.

— Nu este nici democratic, și nici corect. Dacă partidele politice servesc drept platforme de lansare pentru oamenii bogați și le permit să intre în politică, acest fapt nu reprezintă esența pluralismului și a democrației. Esența democrației este cu totul alta, trebuie să reprezinte interesele alegătorilor, nu interesele indivizilor care participă în politică. 

După cum am spus anterior, R. Moldova este într-o situație dificilă, deoarece oameni care au foarte mulți bani, nu doar intră în politică, dar capturează partidele politice și acestea funcționează în interesele lor. Nu aș putea spune despre R. Moldova, pentru că nu dețin dovezi, dar știu cazuri din alte țări, unde partidele politice funcționează ca grupări criminale organizate, iar miniștrii, prim-miniștrii acelor țări sunt liderii acestor grupări criminale. 

Când un întreg partid politic lucrează în alte interese, nu pentru cele ale oamenilor, deși mereu vor spune că: „Noi lucrăm pentru voi și avem grijă de interesele voastre”, atunci situația este extrem de gravă. Există asemenea situații și în R. Moldova, când partidele politice fie au fost fondate, fie au fost capturate, fie au fost „renovate” de indivizi care au mulți bani, care apoi își schimbă modul de acțiune, încep să facă lucruri pe care nu le făceau anterior. Și singurul scop al unor asemenea partide este să-i ajute pe fondatori sau pe membrii importanți să ocolească răspunderea pentru ceea ce au făcut în trecut sau să atingă alte scopuri, ce nu au nimic în comun cu interesul populației.

— Avem exemple când oameni de afaceri și-au făcut partide politice și administrează aceste partide politice ca pe niște afaceri și care își acoperă unele „păcate” din trecut prin activitatea lor politică, spunând că sunt persecutați politic atunci când sunt vizați de cercetări penale. 

— Am scris un articol în țara mea, în care am examinat cum este definit un grup criminal organizat, conform Convenției Națiunilor Unite privind crima organizată transnațională și am dovedit că un partid politic din Slovenia este, de fapt, un grup criminal organizat. Ai condițiile și vezi dacă partidul politic se încadrează în aceste condiții. În cazul nostru a fost foarte simplu și foarte clar că acel partid nu avea scopul de a satisface nevoile țării sau ale cetățenilor, ci să satisfacă necesitățile celor care conducea partidul. 

— E foarte interesant. Poate le dați și autorităților noastre această listă. 

— Trebuie să o aibă deja, pentru că R. Moldova este parte a acestei convenții. Trebuie doar să analizeze și să compare. Nu pot să garantez că vor fi îndeplinite toate condițiile, dar, din ceea din ce cunosc eu deja, cred că multe dintre atributele unui grup criminal organizat se vor regăsi la partidele politice din R. Moldova. 

— Un capitol din acest raport se referă la așa-numitele fundații sau asociații ale societății civile, care, de fapt, activează în interes de partid și este foarte clar că fac parte din structura de partid, dar, oficial, nu trebuie să raporteze unele cheltuieli. Legislația noastră e destul de bună ca să prevină asemenea situații sau e nevoie să fie îmbunătățită?

— Asta lipsește din legislația voastră. Și una dintre recomandările noastre este să fie introduse norme care să reglementeze activitatea acestor fundații și organizații similare. Legea partidelor politice trebuie să includă reglementarea fundațiilor și organizațiilor care au în mod clar rolul de a sprijini partidele politice, deși oficial nu au nicio legătură cu ele. Noi știm că, de fapt, au, dar este dificil de dovedit. Atât timp cât aceste organizații lucrează în interesul unor partide, trebuie să respecte aceleași reguli. Și asta lipsește din legislația voastră și lipsește, de asemenea, și din în legislația țării mele. 

Dar trebuie să menționez că R. Moldova, din cauza problemelor serioase pe care le are în acest domeniu, este una dintre primele țări în care diferite partide politice nu se acoperă între ele, când vine vorba de probleme. Pentru că în alte țări se acoperă unii pe alții, nu se critică între ei, doar votează norme pe care trebuie să le adopte, conform standardelor internaționale, dar nimeni nu este interesat să investigheze abaterile. Conviețuiesc în liniște, se atacă între ei pe diferite fronturi, dar niciodată referitor la finanțarea politică.  

— Măcar avem ceva pozitiv în ceea ce privește democrația și finanțarea partidelor. 

— Desigur, dar asta se întâmplă din cauza situației serioase în care vă aflați. Pentru că unele partide politice au înțeles că, dacă se va continua așa pe viitor, nu doar guvernele, și mă refer la guverne, nu la un anumit guvern, dar întreaga țară poate fi pierdută, deoarece oamenilor care încearcă să preia puterea nu le pasă de țară, le pasă doar de ei. Sau poate – le pasă de alte țări.  

— Un aspect care vedem că le scapă din mâini autorităților este cel al publicității online pe care și-o fac partidele. Uneori – fățiș, atunci când vedem că scrie că e plătit de un anumit partid, dar de foarte multe ori am văzut postări sponsorizate de persoane fizice, de anumite pagini. Putem rezolva această situație, ca să avem mai multă transparență atunci când vine vorba de publicitatea online, pe rețele de socializare?

— În primul rând, cred că situația nu este atât de proastă în R. Moldova. Sunt situații în alte țări unde partidele politice înființează surse de informare în masă din bani publici sau cumpără media cu bani publici, pentru a le servi interesele. Există o teorie foarte simplă, care a fost dezvoltată de un partid din SUA, care spune că dacă ai mass-media de partea ta, ești câștigător. 

Publicitatea online este simplă pentru partide, pentru că e dificil să dai de urma celor care postează, a celor care au plătit pentru asta, mai ales dacă administratorii acestor platforme online nu sunt în țară. Platformele cele mai mari nu sunt în R. Moldova și nici măcar în Europa. 

Experiența altor țări arată că mulți dintre acei administratori doresc să ajute instituțiile publice când ceva nu merge bine pe platformele lor. De aceea, am recomandat să fie stabilită o relație oficială cu acești administratori, desigur – cu cei care doresc să facă asta. Dar există și administratori ai platformelor sociale cărora, pur și simplu, nu le pasă. Ei doar își iau banii și pentru ei nu contează ce se publică. 

Dar nu vorbim doar de campanii în favoarea unor partide politice sau a unor indivizi. Campanii mult mai puternice sunt conduse împotriva unor partide politice sau a unor persoane. Armate întregi de „trolli” sunt organizate pentru a discredita persoane sau partide politice. Este o nouă eră pentru partidele politice, aș putea folosi termenul „eră de război”, pentru că se acționează fără milă. Se ascund după pseudonime, nu dezvăluie cine plătește pentru reclame, aplică metode fără principii și foarte dure. Și aceasta este esența gândirii lor, câștigă sau pierd alegerile, în funcție de faptul dacă dețin sau nu mass-media. 

— Televiziunile sau mass-media deținute de politicieni – problema asta există și în R. Moldova. Avem și noi această situație de politizare a presei. 

— Faptul că cineva este proprietarul unei surse mass-media nu reprezintă o problemă, dacă jurnaliștii își respectă principiile profesionale, dar, de obicei, asta nu se întâmplă. Și este în regulă dacă oamenii cunosc că o televiziune aparține unui partid politic, dar este problematic atunci când adevăratul proprietar se ascunde în spatele unor interpuși. Există cazuri când și mass-media publică este capturată de unele partide politice sau de unele coaliții și când se pretinde că acea presă este imparțială, dar de fapt încalcă orice principiu al jurnalismului independent. Și în consecință, oamenii nu mai știu în cine să se încredințeze și pe cine să mai creadă. Atunci când spui că minciuna este o formă a realității, pierdem adevărata viață. 

— Una dintre observațiile din raport se referea la faptul că urmează, din august 2023, ca infracțiunile ce țin de finanțare politică la nivel înalt să treacă în mandatul Centrului Național Anticorupție (CNA), deși, se menționează în raport, Comitetul a recomandat altceva. Puteți să ne oferiți detalii?

— În cel de-al doilea raport al Comitetului nostru am recomandat ca investigarea acestor infracțiuni să fie în responsabilitatea Procuraturii Anticorupție. Parlamentul a ales o altă soluție, care nu ne-a mulțumit, pentru că în continuare credem că soluția propusă de noi ar fi mai bună, din simplul motiv că experiența cu CNA nu a fost cea mai bună în trecut. Și, mai important, CNA are un mandat atât de larg, încât asta ar fi doar una dintre sarcinile lor. Și spun asta oricui vrea să mă asculte – investigarea încălcărilor din acest domeniu este foarte importantă, nu doar pentru cei care investighează, dar pentru întreg sistemul de justiție și pentru sistemul politic al acestei țări. Pentru că, dacă presupusele încălcări nu vor fi investigate pe deplin și cât mai rapid, oamenii, care deja nu au încredere că guvernarea luptă cu corupția, vor avea și mai puțină încredere. Și nu e vorba doar despre încrederea în guvernare, dar e despre a face ceva împotriva corupției. Doar să scrii rapoarte frumoasă și să votezi legi nu ajută, dacă acele rapoarte și, mai ales, acele legi, nu sunt implementate. Și ele pot fi implementate doar prin muncă riguroasă și devotată. Asta le lipsește tuturor instituțiilor din R. Moldova în prezent. Cu toții vorbesc despre necesitatea de a lupta împotriva corupției, dar încă nu vedem niciun rezultat concret. 

Și nu este atât vina politicienilor din vârful puterii, cât este vina persoanelor care ar trebui să-și facă treaba în mod profesional. Nu știu ce fac ei, cu siguranță fac ceva. Dar latinii antici spuneau: „Finalul încoronează opera”, ceea ce înseamnă că rezultatele îți încoronează eforturile. Și asta lipsește. 

— Rezultate așteptăm și noi. Vreau să vă întreb și despre rolul Comisiei Electorale Centrale. Are suficiente pârghii, mecanisme legale, suficienți oameni pentru a monitoriza și dacă face tot ce ar trebui să facă o autoritate electorală pentru a monitoriza eficient finanțarea partidelor și campaniilor electorale. 

— Învestirea Comisiei Electorale Centrale cu atribuția de a monitoriza finanțarea politică poate fi o soluție. Am văzut exemple când autoritățile anticorupție aveau această sarcină sau curțile de audit. Și autoritățile electorale o pot face, dar apare un iminent conflict de interese, pentru ele trebuie să organizeze alegerile și tot ele trebuie să le monitorizeze. Dar după ultimele schimbări, mai ales în componența CEC, în 2021, Comisia a început să acționeze în domeniul de monitorizare. Am avut o întâlnire cu ei, atunci când pregăteam raportul, și ei nu spun că le lipsesc resursele, dar că au alte priorități, pentru că pregătesc organizarea alegerilor locale și apoi vor începe să se pregătească pentru alegerile prezidențiale de anul viitor. Vor trebui să facă o separare clară între partea de organizare și partea de monitorizare. CEC are destule pârghii pe care le poate utiliza la monitorizare, unele mai pot fi modificate, dar dacă vor depune eforturi, vor putea realiza multe. 

Dar nu am fost foarte mulțumit când i-am auzit spunând că trebuie să investigheze 106 posibile încălcări în alegerile din regiunea găgăuză, pentru că asta trebuie să facă. Uneori, trebuie să-ți setezi prioritățile, pentru că sunt mult mai multe încălcări în acest domeniu care trebuie investigate. 

Cu alte cuvinte, ei trebuie să dovedească faptul că merită încrederea care le-a fost dată în ceea ce privește monitorizarea finanțării politice. Au toate mecanismele de care e nevoie, dar trebuie să prezinte rezultate. 

— Care ar fi cea mai importantă recomandare pe care ați da-o autorităților din R. Moldova pentru ca să avem o finanțare transparentă a partidelor și campaniilor electorale?

— Cred că am spus asta deja de 10 ori. Trebuie să implementeze legile. Dacă vor fi aplicate pe deplin, situația se va îmbunătăți. 

— Vă mulțumim!

NOTĂ:

Comitetul Consultativ Independent Anticorupție a lansat până acum trei rapoarte de analiză. Primul, numit „Republica Offshore”, analizează factorii care au contribuit la frauda sistemică și spălarea banilor în sectorul bancar, de asigurări și financiar din R. Moldova, al doilea, intitulat „Ruperea cercului vicios”, despre cum trebuie regândit cadrul instituțional anticorupție în R. Moldova, și al treilea, despre care am discutat cu Drago Kos la Podcast ZdCe, „Banii care câștigă alegerile”, privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale în R. Moldova: progrese și deficiențe.