Principală  —  Interviuri   —   „Şefii de la Procuratură, Vamă,…

„Şefii de la Procuratură, Vamă, Fisc, CNA nu trebuie numiţi de politicieni”

Interviu cu Petras Austrevicius, europarlamentar, raportor pentru R. Moldova în cadrul Parlamentului European

— În ultimele luni, după alegeri, clasa politică a R. Moldova nu reuşeşte să numească un guvern. Cum evaluaţi situaţia?

— Rezultatele alegerilor au arătat un câştig al forţelor pro-europene, dar la limită. Am considerat că acest rezultat va determina forţele politice învingătoare să parcurgă cea mai scurtă cale pentru crearea unui guvern, a unei coaliţii de guvernare, pentru a se mişca rapid înainte. Dar se pare că am gândit greşit. Ştim că formarea unor coaliţii nu a fost niciodată un proces simplu. Sunt diferite partide cu diferite ambiţii politice, dar şi cu ambiţii personale, cu scheme. Totuşi, politicienii din Moldova trebuie să uite că pot conduce ţara aşa cum au făcut-o înainte. Coaliţia este azi abia creată pe jumătate. Nu toate forţele europene fac parte din coaliţia de guvernare. Văd asta ca pe un deficit de stabilitate. Ştiu că e complicat să ajungi la un numitor comun, ştiu că sunt contradicţii personale, dar văzând războiul din Ucraina, văzând condiţiile economice dificile, întrebarea mea este: Cât mai pot să se joace politicienii din R. Moldova cu această situaţie?

Ceasul ticăieşte, timpul trece, în loc să fi avut deja Guvernul învestit, cu toate instituţiile lucrând la agenda de asociere, de fapt discuţiile durează şi durează.

Parlamentul European priveşte cu îngrijorare la această situaţie, în care lipsesc deciziile ferme şi rezultatele tangibile. Un lucru trebuie să fie clar: agenda de asociere nu se va implementa de la sine. Trebuie să existe o voinţă politică puternică. Şi o capacitate administrativă puternică. Cetăţenii au nevoie de realizări, nu de discuţii. Altfel – timpul e pierdut. Acest rezultat al alegerilor din noiembrie nu va mai putea fi atins cu uşurinţă. Partidele politice pro-europene alese acum trebuie să se grăbească să meargă cât mai curând înainte, dar asta nu se vede. Suntem cam dezamăgiţi.

— Deci consideraţi că cele 3 partide pro-europene trebuie să se unească pentru desemnarea Guvernului?

— Cred că e o şansă istorică. Ştiu că e complicat. Toate ţările au avut astfel de experienţe dificile de comunicare între partide. Şi noi în Lituania am avut asemenea cazuri. Dar, atunci când ţara era expusă unor situaţii periculoase, în faţa unor momente istorice, întreaga clasă politică a cooperat de comun acord spre binele ţării. În Lituania, în 1996 a trebuit să votăm o lege care spunea că prioritatea noastră este UE şi NATO. Era 1996! Şi a fost votată această prioritate. Chiar dacă un partid sau altul ar fi avut alte opinii, această lege a fost implementată, şi asta ne-a dus mai departe. Politicienii trebuie să simtă responsabilitatea în faţa ţării, asta e onoarea lor personală.

506-austervicius2'— Cum poate o ţară să îşi cureţe clasa politică de corupţie? Moldova e încă în lista statelor cu o clasă politică coruptă.

— Atâta timp cât Procurorul General în R. Moldova va fi numit de către vreun partid politic, nu prin proceduri transparente, putem noi oare aştepta schimbări majore? Politicienii nu trebuie să influenţeze instituţii publice cum ar fi Departamentul Vamal, Serviciul Fiscal, Centrul Anticorupţie etc. Uitaţi-vă la alte state, cum au rezolvat ele problema? Acei procurori şi poliţişti care luptă cu mafia siciliană au viziune, au mâinile libere. Dacă vreun politician încearcă să te influenţeze şi dispune de instrumente ca să te influenţeze, poţi tu să obţii orice rezultat bun? E imposibil.
Corupţia este o maladie, e o maladie grea şi trebuie să înţelegem că, ajunsă la un anumit grad în instituţiile statului, corupţia pune în pericol suveranitatea şi stabilitatea din stat. De aceea, corupţia trebuie stârpită şi prevenită de la început, altfel – va deveni ca un balansoar, adică un partid vine, face abuz de diferite proceduri, şi perpetuează corupţia, apoi vine următorul şi face la fel.

Publicitate
Publicitate

O condiţie primară este neimplicarea politicului în combaterea corupţiei. Nu am încredere în aşa-numitele instituţii de investigare independentă a cazurilor de corupţie, care sunt de fapt marionete ale partidelor politice. Astfel schimbările nu se vor realiza, iar structurile UE nu vor lua în considerare mimarea acestei lupte de combatere a corupţiei.

Din această cauză, politicienii de la Chişinău care vor veni la Bruxelles la dialoguri cu liderii UE vor roşi, pentru că chestiunea corupţiei va fi abordată neapărat. Suntem sătui de urări de bine pentru R. Moldova. Deja e timpul schimbărilor adevărate, care trebuie să aibă loc în Moldova, nu la Bruxelles. Altfel va fi doar un teatru. Vreau să zic că noi nu suntem orbi, noi monitorizăm situaţia.

— Pentru câteva luni R. Moldova a fost istoria de succes a Parteneriatului estic. Cum este calificată acum?

— Moldova a fost steaua luminoasă a Parteneriatului Estic. Moldova a ieşit în faţă, spre surprinderea multora. Am fost atât de deschişi şi pozitivi în atitudinea noastră şi în grăbirea procedurilor de semnare a Acordului de Asociere… Eu am fost raportorul pentru Moldova la UE şi vă spun sincer că mi-a fost destul de simplu să conving colegii să accepte şi să voteze pentru semnarea Acordului de Asociere, deoarece rezultatele bune erau foarte vizibile. Acum viteza s-a încetinit. E o criză de ştiri bune din Moldova. Şi Moldova, de fapt, are nevoie de o mulţime de ştiri bune, cetăţenii ei au nevoie de ştiri pozitive. Situaţia din regiune este foarte complicată, şi e cazul să se facă paşi fermi înainte. De aceea în acest moment suntem în aşteptarea ştirilor pozitive de la Chişinău.

— Sunteţi economist, şi aţi analizat ani în şir influenţele comerţului liber. Care ar fi efectele Acordului de Liber Schimb dintre Moldova şi UE?

— Pot explica aceasta pe exemplul ţării mele. Toate ţările mici beneficiază foarte mult de acordurile de liber schimb comercial cu UE. Uneori oamenii de afaceri, dar chiar şi politicienii sunt cam speriaţi de aceasta. Ei nu cred că ţara lor ar putea fi competitivă în parametri economici pe piaţa UE. Se tem de bariere şi de regulamente care ar putea fi prea stricte. Adevărul e că, doar fiind competitiv pe o piaţă străină, poţi fi sigur că mărfurile şi serviciile tale sunt bune. Şi poţi să îţi controlezi în acest mod costurile, productivitatea. Desigur, uneori, la început, se înregistrează o scădere a parametrilor, intrând într-un mediu nou, într-o competiţie nouă, având concurenţi noi – dar aceasta e calea de creştere. Moldova, având forţă de muncă, soluri bune, pământuri – are un teren fertil pentru dezvoltare. Mai ales în combinaţie cu noi tehnologii, cu pieţe noi de desfacere. Comerţul liber şi deschis va crea mai multe locuri de muncă în Moldova – e absolut clar. Cu cât mai degrabă veţi începe, cu atât mai rapid vă veţi adapta la noile condiţii, veţi câştiga mai mult. De ce sunt preţurile în Moldova atât de ridicate? Pentru că nu e competiţie. Nu există acces liber al altor mărfuri pe piaţa moldovenească. Şi dacă preţurile la produse şi servicii rămân ridicate, cine plăteşte aceste extrapreţuri? Cetăţenii de rând, anume ei pierd banii. Unii politicieni şi oameni de afaceri poate că profită de controlul pe care îl au asupra pieţei moldoveneşti, însă nu oamenii de rând.

— Aţi participat la câteva dezbateri recente, inclusiv în cadrul PE, cu privire la relaţiile UE-Rusia. În fond, care sunt astăzi relaţiile Bruxelles-Moscova?

— Momentan, e un fel de pauză în aceste relaţii. Nu avem prea multă comunicare şi contacte politice. Nici relaţiile economice nu sunt prea intensive, din cauza embargourilor impuse de Rusia, a diferitor decizii unilaterale. Cred că e o perioadă crucială. Rusia controlează excesiv media, libertatea de expresie, comportamentul oamenilor. Această situaţie conduce la blocaje în comunicare. Ruşii trebuie sa îşi schimbe comportamentul, să respecte angajamentele internaţionale, acordurile bilaterale, să înceteze intimidarea şi agresarea vecinilor, astfel vom fi şi noi gata să comunicăm. Acum însă rezultatele nu sunt îmbucurătoare nici pentru Rusia, nici pentru Europa.

— Războiul e foarte aproape de Europa. Ce ar fi de făcut?

— Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina este calificat ca un război împotriva opţiunii europene a Ucrainei, a opţiunii de a alege stilul european de dezvoltare a ţării. Nu poţi merge cu război împotriva unei opţiuni a unei ţări. Rusia consideră că Ucraina şi alte state fac parte din zona sa de influenţă, şi ruşii fac acolo ce doresc. Este înspăimântător. Ei nu mai numără vieţile pierdute în acest război. Ei nu numără nici banii pe care îi cheltuie în acest scop. Şi asta conduce ţara lor la colaps. Cred că în momentul de faţă situaţia social-economică în Rusia este foarte proastă. Dar nu vedem o altă schimbare posibilă decât din interior.

— Dacă schimbarea din interior întârzie, ce ar putea urma?

— Nu ştiu exact. Mai multe conflicte? Conflicte îngheţate în Ucraina şi Crimeea? Poate. Acum nu ştiu dacă avem vreo soluţie pentru această situaţie. Or, toate soluţiile sunt la Moscova, la Kremlin.

— R. Moldova are şi mai puţine instrumente să comunice la egal cu Rusia. Ce mesaj credeţi că ar trebui să aibă politicienii de la Chişinău în comunicarea cu omologii de la Moscova?

— Cred că R. Moldova a ales calea cea mai corectă în aceste timpuri extrem de turbulente. Moldova a semnat Acordul de asociere, Moldova implementează agenda de asociere. Trebuie să faceţi reformele, să schimbaţi ţara, şi acesta va fi cel mai bun mesaj în relaţiile cu Rusia. Moldova este un stat stabil, nu vrea război, nu sperie pe nimeni. Astfel, Moldova nu ar trebui să fie ameninţată de nimeni. Dar stabilitatea internă este foarte importantă, în toate regiunile, inclusiv în Găgăuzia – toţi trebuie să vadă că Moldova are un viitor mai bun, cu o dezvoltare economică mai bună, cu comerţ mai activ, cu locuri de muncă mai bine plătite. Astfel reformele vor aduce ţara la un nivel mai înalt de dezvoltare.

— Fiecare cetăţean din R. Moldova are în casă mai multe posturi TV ruseşti decât autohtone. Propaganda rusească şi antieuropeană e în cantităţi enorme faţă de posturile care ar explica beneficiile UE. Cum aţi explica Europa unor asemenea cetăţeni?

— De fapt, este vizibil care sistem este mai bun pentru omul de rând. Dacă un cetăţean vrea să se simtă în siguranţă – sistemul european răspunde anume acestei necesităţi. Îmi pare rău să spun, dar Rusia nu a creat un sistem bun pentru cetăţeanul de rând, pentru omul simplu. Noi ştim cum e organizată viaţa în Federaţia Rusă, inclusiv din experienţa noastră sovietică. Acolo viaţa era construită artificial în fabrici şi controlată de stat, fără libertăţi. Cât ne putem trăi viaţa în acest mod, fiind controlaţi în permanenţă? Nu prea mult. Vrem să avem o viaţă decentă, normală, cu libertăţi respectate, cu locuri de muncă pe piaţa muncii. Europa a creat un sistem diferit, dar nu într-o zi. UE a fost un proiect absolut nou pentru civilizaţia europeană, şi acest sistem a fost produs de către cetăţeni europeni înşişi. De aceea, acest sistem novator este bun pentru toate statele europene.

R. Moldova nu trebuie să se simtă o excepţie de la acest model. Nu sunteţi o excepţie, sunteţi la fel ca alte state europene, din cauze geopolitice aţi fost împinşi la limita la care sunteţi acum, dar de origine, sunteţi o ţară europeană obişnuită. Percepţia voastră şi mentalitatea voastră nu trebuie definite de către acţiunile lui Stalin, ci de către simţurile istorice, de către afilierile culturale. Ştiţi din ce cultură faceţi parte şi cunoaşteţi foarte bine unde aveţi de mers şi ce aveţi de făcut. Ochii şi picioarele şi inima vă duc.

Cei care s-au alipit pe parcurs Uniunii Europene au făcut-o pentru că au văzut o viaţă mai bună, drepturi mai respectate, schimbări în bine, standarde economice, de sănătate mai înalte. Mergeţi în Est şi arătaţi-mi orice ţară care poate fi comparată cu un stat UE. Nu veţi găsi.

— Credeţi că propaganda rusească agresivă la TV în Moldova, Ucraina, Georgia şi în alte state ex-sovietice poate fi limitată? Cum a rezolvat Lituania această situaţie? Militând pentru o libertate cât mai exhaustivă a presei, cum limităm produsele de proastă calitate?

— Eu pledez pentru sistemele care îşi autoreglementează piaţa TV. Dacă închidem forţat canalele TV care nu oferă produse de calitate, se vor găsi oameni care vor începe să le caute şi să le solicite. Există, totuşi, posturi care emit produse bazate pe minciună, pe propaganda războiului şi a agresiunii – acestea desigur că trebuie închise. Dar o asemenea decizie trebuie luată de către un corp regulatoriu, iar regulamentele trebuie să fie clare, să poată fi atacate într-o instanţă judiciară, dacă o parte consideră că nu s-a respectat regulamentul, şi toate procedurile de închidere a unui post trebuie să fie transparente şi clare.

Dacă posturile ruseşti încalcă aceste regulamente, atunci ele trebuie limitate. Sincer vorbind, propaganda rusească în aceste zile câştigă războiul. Avem o Comisie specială în Lituania, care supraveghează produsele posturilor emise pe teritoriul statului, cărora li s-a dat o licenţă naţională. Nu poţi controla satelitul, dar ceea ce este licenţiat – trebuie verificat. E o situaţie complicată, pentru că avem de-a face cu un adevărat război mediatic, pe lângă războiul militar în Ucraina. Şi cetăţenii responsabili, cetăţenii cu prestigiu, cu renume – trebuie să ducă şi ei acum o muncă de explicare, să spună cine şi ce face. Pentru că acest război informaţional, care nu răneşte cu arma şi e aparent invizibil, comite o mulţime de victime de fapt.

— Ce credeţi despre o eventuală aderare a R. Moldova la UE? Pe când?

— Lituania, de exemplu, şi-a început drumul spre UE în 1994. Atunci am semnat primul acord, Acordul de Liber Schimb. Ne-a luat 10 ani să muncim după asta, şi abia în 2004 am devenit membru deplin al UE. Moldova a pierdut deja mult timp nerealizând reformele, adică vreo 20 de ani. În loc să pornească din anii ’90 pe calea europeană, a ales să meargă pe calea post-sovietică, condusă de o nomenclatură locală care a adus ţara nicăieri. Aţi pierdut timp, o perioadă de timp foarte preţioasă. Eu cred că, dacă Moldova va continua cu paşi rapizi ceea ce a început acum, continuând să implementeze reformele, va reuşi. Preşedintele Poroşenko a spus că în 2020 Ucraina va fi gata să solicite aderarea. Poate. Sunt 5 ani pentru pregătiri. Odată ce propunerea de aderare va fi făcută, va fi nevoie de încă 6-7 ani pentru aderare. Partea bună constă în faptul că un stat, chiar fără să fie membru deplin al UE, în această perioadă de 10-15 ani, schimbările se vor produce zilnic în Moldova. Dacă le veţi spune zilnic oamenilor că situaţia se va schimba atunci când veţi deveni membru al UE – e absolut greşit. Schimbările în bine trebuie să aibă loc în fiecare zi, reformele trebuie începute de azi şi continuate mâine. Având deja acest parteneriat UE, va veni şi suportul necesar pentru reforme.

Să se ţină cont de faptul că orice Guvern pe care îl va avea Moldova în viitor va fi foarte ocupat. Agenda şi programul Guvernului sunt deja scrise în Acordul de Asociere. E de bine, e ca şi un drum cu demarcajele rutiere bine trasate, e clar unde aveţi de mers. Acum Moldova trebuie doar să seteze viteza.

— Ce mesaj aţi adresa cititorilor Ziarului de Gardă, cetăţenilor R. Moldova?

— Controlaţi-vă politicienii. Ei trebuie să fie responsabili şi transparenţi în faţa voastră. Întrebaţi-vă politicienii ce au făcut ieri, ce fac azi pentru viitorul Moldovei, căci viitorul Moldovei începe de ieri. N-au să vină politicieni de altundeva să vă rezolve problemele, aveţi politicieni aleşi – forţaţi-i să răspundă şi să acţioneze corect. Fără reforme şi schimbări, viitorul nu poate fi mai bun. Fiecare ţară şi-a făcut reformele la timpul său şi R. Moldova are tot sprijinul ca să le facă. Lupta pentru reforme e o luptă care merită câştigată.

Pentru conformitate, Alina Radu
Publicitate
Publicitate