Salariul unui judecător este, cel puțin, de două ori mai mare decât al unui profesor și e dificil de găsit explicația – Ziarul de Gardă
  • Salariul unui judecător este, cel puțin, de două ori mai mare decât al unui profesor și e dificil de găsit explicația

    Salariul unui judecător este, cel puțin, de două ori mai mare decât al unui profesor și e dificil de găsit explicația
    26 iulie 2021 | 07:46

    Interviu cu Alina Prichici, voluntară anticorupție, absolventă a Centrului de Excelență în Economie și Finanțe, deținătoarea Diplomei de Onoare a președintelui R. Moldova pentru performanțe deosebite în susținerea examenelor de Bacalaureat 2021

    — Cum v-ați pregătit pentru examenele de BAC? Ce materii/ subiecte v-au creat dificultăți?

    — Pregătirile le-am început ad-hoc, încă de prin luna septembrie. Lunar rezolvam cu mare atenție câte un test de BAC pentru fiecare disciplină, consultând periodic și baremul de evaluare. Datorită acestui efort, deloc complicat, în momentul susținerii examenelor nu aveam îndoieli cu privire la formularea răspunsurilor care să îndeplinească toate cerințele de testare. În plus, am cercetat câteva lucrări de BAC ale altor elevi și am remarcat unde, pentru ce anume au fost depunctați, ce trebuie să evit în scrierea rezolvărilor și ce este bine văzut de către evaluatori. M-am înaripat oarecum atunci când am constatat că examenele de Bacalaureat nu sunt imposibil de rezolvat excelent. Celor care vor susține în viitor acest fel de examene, vreau să le spun că atenția şi concentrarea sunt teribil de importante.

    Am urmărit pe rețelele de socializare tot felul de dezbateri. Unii vehiculează că nota la examenul de BAC la limba română este imprevizibilă din cauza subiectivității evaluatorilor. În demersul meu preparatoriu nu mi-am pus problema posibilității de a fi evaluată incorect. Ceea ce am încercat eu să fac a fost să scriu cât pot de bine, pentru ca, la finalizarea testului, să afirm că am făcut tot ce a depins de mine și să nu-mi reproșez nimic. Poate că, uneori, fricile elevilor se materializează în rezultatele obținute. Din această cauză le recomand viitorilor absolvenți să evite gândurile de neliniște, provocate de frica subiectivității. Curajul și încrederea în propriile forțe sunt de mare ajutor.

    — Ce calificative ați da sistemului de educație din R. Moldova, după anii de studii? În ce măsură așteptările și nevoile elevilor sunt satisfăcute?

    — Sistemul educațional din R. Moldova este, în mod cert, perimat. Apreciez, totuși, gradul înalt de complexitate al disciplinelor de studiu, care, uneori, le creează elevilor dificultăți de înțelegere, dar, în același timp, permit atingerea unor performanțe importante, datorită muncii și perseverenței. Calitatea mea de elevă printre alți elevi mi-a oferit oportunitatea să observ că aceștia din urmă consideră anoste mai multe informații studiate. Poate că e momentul reformării sistemului de învățământ, în sensul ajustării lui la discipline care s-ar afla în aria de interes a prezentei și a viitoarelor generații, inclusiv prin modernizarea metodelor de predare.

    — În ce măsură tinerii sunt motivați să se implice în activități extracurriculare?

    — De la o vreme, am remarcat un interes sporit al tinerilor față de activitățile extracurriculare, pentru că se accentuează, în mod special, necesitatea dezvoltării personale dincolo de ceea ce se oferă în cadrul orelor de curs. Aceste activități sunt importante deoarece contribuie la stimularea laturii creative, sportive, artistice, academice a participanților, și, din fericire, sporeşte gradul de conștientizare a acestui adevăr.

    — Dacă ar fi să separați succesele obținute la BAC între muncă/efort, insistența părinților și noroc, cum ar arăta proporția?

    — În cazul meu, proporția ar arăta astfel: 0% – insistența părinților, 5% – noroc, 20% – motivație, 35% – stare lăuntrică de bine, 50% – muncă. Am avut privilegiul de a fi un copil deloc aflat sub presiunea părinților, obținând aceste performanțe din proprie dorință și în mod firesc. De asemenea, am fost încurajată constant de familie că voi reuși să susțin minunat examenele și cuvintele și-au avut efectul surprinzător de bine. Da, am convingerea că fiecare trebuie să fie susținut moral și verbal. Cuvintele, pentru a fi rostite, necesită eforturi mici, dar pot schimba vieți. Vorba proverbului, ele pot fi dulci ca mierea și amare ca fierea.

    — Care sunt cele mai mari dificultăți cu care v-ați confruntat în anii de școală?

    — Problema cea mai mare a mea și a colegilor mei deopotrivă a fost volumul titanic de informație ce necesita a fi asimilat la fiecare disciplină de studiu și care se solda cu nopți nedormite, nevroze, stres, anxietate, insomnii… Acum doi ani, a apărut și problema adaptării rapide la un regim care suprasolicita, dar, este știut, viitorul e al celor care se pretează instabilității. Fiind conștientă de acest fapt, am trecut mai ușor peste această criză a lipsei de comunicare directă cu cadrele didactice și prin tensiunile tot mai mari ale studiilor în regim online.

    — De ce, uneori, elevii eminenţi sunt tratați cu un fel de răutate de unii colegi?

    — Elevii care excelează sunt tratați cu răutate de unii colegi, câteodată, din cauza sentimentului de invidie. Există prejudecata potrivit căreia majoritatea elevilor inteligenți poartă ochelari. Sub acest pretext, uneori, elevii excelenți sunt hărțuiți. E nevoie de a cultiva cultura acceptării existenței altor oameni mai buni în raport cu propria persoană și de a ne dori să avansăm, asemeni lor, printr-o concurență sănătoasă.

    — Dar care e cea mai tristă amintire din anii de școală?

    — Au existat, bineînțeles, și momente mai puțin fericite, însă le-am dat uitării intenționat, pentru că ținerea de minte a lor nu îmi folosea la nimic. Am reținut doar lecțiile de viață pe care mi le-au dăruit acele situații. Mai de preț este să memorezi și să ții cont de lecțiile constatate, decât de contextul în care s-au produs ele.

    — Dar care e cea mai fericită amintire?

    — Cea mai fericită amintire vizează participarea la Olimpiada internațională de limba franceză. De acest eveniment s-au legat inerent crearea unor prietenii frumoase, emoții vii, care au supraviețuit în timp, vizitarea unor obiective turistice impresionante, o mare dorință de a studia mai mult și cunoașterea unor oameni fascinanți care posedau o forță uriașă de a motiva. În această experiență, cel mai mult am apreciat oamenii noi pe care i-am cunoscut!

    — Cum ați vedea în 10 ani sistemul de educație din R. Moldova? Ce schimbări v-ați dori să fie realizate?

    — Îmi imaginez că sistemul educațional din R. Moldova va fi, peste un deceniu, adaptat necesităților contemporaneității. Vor fi, probabil, introduse discipline noi, corelate cu profesiile viitorului. Elevii vor studia materii la alegere, potrivit preferințelor, aptitudinilor, vocațiilor. Mi-aș dori ca orele de educație ecologică, economică, antreprenorială să aibă statut de discipline obligatorii. Or, elevii să învețe despre caracterul elementar al vieții de părinte. Bineînțeles, aceste cunoștințe nu îi vor obliga să devină sau să nu devină părinți. Trebuie să recunosc, în sistemul nostru de învățământ există încă mult spațiu de îmbunătățire a pregătirii pentru viața de adult. Sper că, în următorii 10 ani, acest spațiu, imens acum, va deveni mai restrâns.

    — Dacă ați fi azi la guvernare, cum ați acționa acum?

    — Dacă aș fi la guvernare, aș lupta în direcția perfecționării metodelor de evaluare a cunoștințelor. Mai exact, aș asigura implementarea următoarei reforme: toate testele de evaluare a cunoștințelor elevilor ar fi codificate, astfel încât, atunci când profesorul verifică testele, să nu cunoască cărui discipol îi aparține proba. Cred că notele obținute astfel ar reflecta cunoștințele cu o mai mare precizie decât în prezent.

    De asemenea, aș introduce în instituțiile de învățământ cursuri gratuite de aritmetică mentală, după tehnica de calcul japoneză, de lectură rapidă și comprehensivă, de stenografie. Cunosc elevi care își doresc să le studieze, dar au posibilități financiare limitate. Fără îndoială, utilitatea învățării acestor discipline este imensă.

    Totodată, aș introduce în licee și gimnazii sistemul de notare cu zecimale, astfel încât, la tema de acasă, de exemplu, elevul să ia nota 9,78. Cu certitudine, astfel ar crește motivația de a excela, pentru că notele s-ar apropia de realitate, asimptomatic oricum.

    — Unde v-ați dori să vă urmați studiile? De ce?

    — Mi-aș dori să-mi urmez studiile în R. Moldova și cred că așa se va întâmpla, pentru că educație de calitate se face și acasă. Datorită colaborării dintre universitățile din R. Moldova și cele din România, studenții pot obține diplome duble, burse de la mai multe instituții universitare concomitent și alte facilități extrem de utile. Admir elevii care studiază în străinătate, apreciez elevii care studiază acasă. Sper din tot sufletul să fiu suficient de motivată să rămân în țară după finalizarea studiilor și să pot pune umărul la prosperarea R. Moldova.

    — Recent, vi s-a conferit o diplomă din partea președintei R. Moldova. Anterior, unele din aceste diplome oferite de către președintele Dodon au fost refuzate. În ce măsură credeți că asemenea gesturi pot valida sau nu o persoană publică compromisă? Cum v-ați simțit când v-a fost înmânată diploma?

    — Refuzul premiilor de acest fel este un semn de protest și, probabil, de solicitare indirectă a demisiei persoanei publice ofertante. Altminteri, gestul de acceptare a distincțiilor nu favorizează imaginea publică a persoanei discreditate, ci trebuie înțeles ca o necesitate de recunoaștere a eforturilor celor care le primesc. Când mi-a fost decernată Diploma de Onoare a președintelui R. Moldova, m-am simțit onorată, recunoscătoare și determinată să continui actul muncii cu maximă dăruire. Am trăit sentimentul bucuriei recunoașterii ostenelii, necesar pentru stimulare, și mi-am promis să dau dovadă de implicare și trudă multă pentru acest credit de încredere.

    — Sunteți voluntară a CNA. Ce face un voluntar anticorupție? De ce considerați că e important ca tinerii să vorbească despre integritate?

    — Sunt voluntară anticorupție de mai bine de jumătate de an și nu am regretat nicio clipă angajamentul meu de a lupta împotriva acestui factor retrograd. Un voluntar anticorupție promovează mesaje de integritate colegilor, familiei, apropiaților etc., fiind preocupat de a acționa întotdeauna și fără vreo excepție, conform principiilor stabilite. Oferă sfaturi. Participă la campanii de promovare a culturii integrității printre diverse categorii de angajați, alături de experții CNA. Este creativ și generează idei anticorupție, care urmează să fie implementate, alături de echipă.

    — Cunoașteți ce raport există între salariile profesorilor și ale judecătorilor?

    — Salariul unui judecător este, cel puțin, de două ori mai mare decât al unui profesor. Este complicat de găsit explicația. E dificil să compari gradul de dificultate a muncii prestate, din moment ce ariile în care se încadrează aceste profesii sunt distincte. Responsabilitatea este maximă în cazul ambelor părți. Oricare ar fi argumentele, cu siguranță, salariul cadrelor didactice ar trebui să fie majorat pe potriva eforturilor și dăruirii profesorilor. Poate, în acest fel va spori interesul tinerilor de a studia și de a activa în calitate de profesori. O atare investiție (nu cheltuială!) trebuie, după părerea mea, făcută urgent. Or, este nevoie de a înțelege cât de mult valorează dascălii și de a-i răsplăti aşa cum se cuvine.

    — Ați cunoscut profesori pentru care nu contează mărimea salariului?

    — Am avut onoarea să cunosc profesori a căror vocație și dragoste pentru elevi m-au copleșit și m-au motivat să le seamăn. Cred că pentru acești oameni de mare calitate primează bucuria de a semăna cunoștințe discipolilor. Le mulțumesc, pe această cale, pentru prezența lor în parcursul devenirii mele.

    — Cum văd tinerii viitorul R. Moldova?

    — De la o vreme, tinerii privesc printr-o optică mult mai optimistă viitorul R. Moldova. Acest soi de optimism derivă, în mare măsură, din schimbările politice actuale și se manifestă prin participarea la ameliorarea vieții comunitare prin voluntariat. Dacă tinerii ar preconiza un viitor sumbru, ce rost ar mai avea să se implice? Ei au demonstrat prin mobilizare că își doresc o Moldovă în care calitatea vieții și perspectivele de dezvoltare să fie în ascensiune continuă și sper din tot sufletul ca aceste schimbări să transcendă în spațiul realității.

    — Îți mulțumim.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

    Ești în căutarea unui loc de muncă în jurnalism? Ai vrea să muncești într-o redacție, dar ai anumite îndoieli? ZdG poate să răspundă la întrebări sau chiar poate deveni angajatorul tău…
    Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

    Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

    2236 de doze de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate în ultimele 24 de ore, anunță reprezentanții Ministerului Sănătății. Potrivit autorităților din sănătate, 1 581 de persoane au fost vaccinate cu pr…
    Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

    Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

    Reprezentanții Ministerului Sănătății (MS) anunță despre confirmarea a 1031 de cazuri noi de infectare cu Covid-19, în R. Moldova. Din numărul total de infectări, 869 de cazuri au fost înregistrate în rândul pe…
    Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

    Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură

    În cea de-a 3-a sâmbătă a lunii septembrie este marcată Ziua Mondială a Monitorizării Apei. Potrivit Centrului Hidrologic, aproximativ 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură. Cea mai g…
    Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură