• Interviu cu Dorina Baltag, profesoară și cercetătoare, Olanda: „Aici, atunci când politicienii nu-și îndeplinesc promisiunile, ei demisionează”

    Interviu cu Dorina Baltag, profesoară și cercetătoare, Olanda: „Aici, atunci când politicienii nu-și îndeplinesc promisiunile, ei demisionează”
    vizualizări
    29 mai 2020 | 09:10

    Dorina Baltag este profesoară, doctor în Politică externă şi diplomație şi fondatoarea „Noroc Olanda”, organizația diasporei R. Moldova din Regatul Țărilor de Jos.

    ZdG a discutat cu ea despre cum a gestionat Olanda pandemia de coronavirus, despre sistemul de sănătate de acolo și despre cum a contribuit guvernarea la susținerea antreprenorilor pe timp de criză. Am discutat și despre lucrurile pe care diagnoza de cancer le-a schimbat în viața sa.

    — Ce faceți acum, cum vă simțiți în perioada asta?

    — Circumstanțele mele profesionale nu s-au schimbat. Profesia mea este în mediul academic și eu cred că, de fapt, acest mediu a fost unul care s-a adaptat destul de ușor la criză, din considerentul că foarte multe din funcționalitățile educației online erau deja parte integrantă a universității mele. Din perspectiva asta, noi am continuat munca obișnuit, doar că toate activitățile s-au mutat pe online. În perioada aceasta de muncă a fost cam tot atât, poate și mai mult. Sunt niște momente care țin de sănătatea noastră fizică și mentală, pe care trebuie să le conștientizăm. Mă bucur că la universitatea mea din Marea Britanie aceasta a fost o prioritate. Echipa noastră de la Institute for Diplomacy and International Governance făcea în fiecare săptămână câte un video în care povesteam propria realitate, vorbeam despre cum ne simțim, cum ne-a prins criza și astfel cream un moment de conexiune sinceră și umană. Studenții au apreciat această comunicare.

    — Și cum v-a prins această criză?

    — M-a prins în Olanda, eu locuiesc aici, dar sunt cercetător în Marea Britanie. Nu pot spune că am fost luată prin surprindere de virus. În Marea Britanie se vorbea despre asta, erau și discuții despre cum vom lucra, dacă criza ajunge și acolo. Sigur, nu mă așteptam că va escalada atât de repede și va afecta un număr atât de mare de oameni. Prima săptămână a fost cel mai greu, pentru că era o stare de haos, iar în această stare trebuia să poți să faci structură și să înțelegi și tu cum te simți. Cred că, pentru mine, prima săptămână a fost una de lucru cu sine și cu mai puțină dedicație pentru job sau proiectele pe care le aveam în desfășurare – fie cu echipa „Noroc Olanda”, fie cu echipa „Run Pink Moldova”. Acest moment a fost foarte important, eu aveam și momente de anxietate, stări de panică și mi-a fost foarte clar că dacă las aceste stări să-mi ocupe tot spațiul, mai departe va fi un efect de domino.

    — Olanda iese din carantină. Care sunt acum libertățile? Ce ar trebui să învețe Moldova de la cultura olandeză?

    — Olanda iese din carantină în câteva etape, măsurile vor fi relaxate pe rând. Dar, înainte să înceapă acestea, guvernul olandez a cerut de la toate industriile să aibă un plan COVID și acest plan presupune să-și revizuiască spațiile, să creeze condiții în care fiecare angajat poate veni la serviciu în siguranță. Pentru unele industrii, asta a însemnat că spațiul trebuie modificat, distanța între mesele de lucru trebuie mărită, magazinele au trebuit și ele să vină cu anumite schimbări în acest sens. S-a investit foarte mult în informare și dacă există un exemplu pe care Moldova îl poate prelua fie de la Olanda, fie de la o altă țară europeană, este informarea corectă și sănătoasă, care nu aduce frică, pentru că, atunci când te gândești la o boală, reacția interioară a organismului e de neliniște – pentru părinți, copii sau pentru antreprenori. Felul în care se comportă elita politică și socială e un model important pentru ceilalți și, în cazul Regatului Țărilor de Jos, sigur că nu a fost în totalitate un moment excelent, dar atunci când nu se respectau regulile, autoritățile ieșeau cu un mesaj dur. Pe urmă, Poliția nu era antrenată să dea amenzi, ci mai degrabă să informeze cetățeanul. Numai dacă acesta opunea rezistență, sau se comporta împotriva normelor de rigoare, erau aplicate amenzi. Cred că, în cazul Olandei, au fost cele mai puține amenzi și nu atât de usturătoare: până pe 10 mai, poliția a dat 8800 amenzi comparativ cu 27,000 amenzi din Belgia sau 915,000 din Franța.

    — Florarii olandezi sunt vestiți în întreaga lume. Ce a făcut guvernul pentru ei acum? Cum ar trebui ajutat mediul de afaceri din Moldova?

    — În prima săptămână de pandemie, aici a căzut bursa de flori, care e un segment important pentru PIB-ul Olandei: exportul de produse floricole este pe locul 3, după exportul de mașini și gaz natural. Regatul Țărilor de Jos a dat asigurări business-ului mic că va avea susținere din partea guvernului și a venit cu mai multe inițiative. Sumele de bani alocate și cât de rapid au acționat ei a contat foarte mult: inclusiv și pentru cei 1,1 milion de freelanceri înregistrați în această țară. Guvernul le-a oferit mai multe pachete de suport, a propus subsidii în condiții favorabile pentru antreprenori, s-a colaborat mult cu băncile. Angajatorii pot obține până la 90% din costurile salariale garantate de la guvern și îți păstrezi locul de muncă. De asemenea, s-a oferit chiar în primele două săptămânii antreprenorilor din mediul HoReCa o sumă nerambursabilă de 4 mii de euro, pentru că în prima lună foarte multe de businessuri erau în prag de faliment. Acestea sunt doar câteva exemple. Guvernul Moldovei, de asemenea, ar trebui să vină cu o serie de instrumente de susținere a mediului de afaceri din Moldova în această perioadă. Este de apreciat și colaborarea între partidele din coaliția de guvernare – care au a făcut o deviere de la ideologiile lor și părerile contradictorii în anumite sectoare, în numele bunăstării populației și a țării. Asta a fost prioritatea. Cred că e un exemplu demn de urmat. Apoi, Olanda mizează mult în luarea deciziilor pe politicile publice bazate pe dovezi. Contează mult și factorul științific. Adică, oamenii de știință recomandă, iar oficialii traduc aceste sfaturi într-o propunere de politică. Deseori, Premierul efectuează doar ceea ce RIVM îl sfătuiește și nu are păreri despre lupta împotriva coronei. RIVM este instituția care consultă guvernul în baza consultărilor cu specialiști și experți din diferite domenii ce posedă cunoștințe și expertiză despre COVID. După mine, acesta e un model după care Moldova poate acționa, dar ar trebui să existe voință politică.

    — Coronavirus a arătat în mai multe părți ale lumii vulnerabilitățile sistemului de sănătate. Cum e sistemul medical din Regatul Țărilor de Jos?

    — Aici cred că s-au arătat vulnerabilitățile pe care le are și Regatul Țărilor de Jos. Se făceau multe studii comparative între Olanda și Germania, pentru că cea din urmă e în top în ce privește pregătirea. Nu s-a investit în a testa populația de la bun început, cum au făcut alte țări. A fost și o altă criză – cea a măștilor sau a echipamentelor de protecție pentru personalul medical. În unele spitale timp de o săptămână s-au epuizat stocurile care erau utilizate în mod normal timp de jumătate an sau un an și așa cum erau închise granițele, apăruse problema de unde să fie aduse. Plus, Regatul Țărilor de Jos are multe persoane în etate – de 65-90 de ani, care sunt sănătoși, duc un mod de viață activ și era o tristețe profundă întrucât această categorie de cetățeni a fost afectată în primul rând. Așadar, o altă vulnerabilitate este îmbătrânirea populației. Mi-a părut ridicol că pentru o populație de 17 milioane, dintre care o treime este populația în etate, să fie disponibile doar 500 paturi în Terapie Intensivă, care mai apoi au fost mărite la 2400. Cu toate aceastea, este de admirat felul în care guvernul a colaborat cu mass-media și medicii de familie – ceea ce a contat mult pentru a informa corect societatea. Regatul Țărilor de Jos este cunoscut pentru faptul că, atunci când politicienii nu-și îndeplinesc promisiunile sau sunt implicați în scandal, ei demisionează. Asta este o practică democratică foarte bine implementată aici, care ar putea fi preluată și de către Moldova.

    — Și tot despre sănătate. Dvs. sunteți supraviețuitoare de cancer. Cum trebuie să luptăm pentru viață și cum se văd valorile vieții după asta?

    — Eu eram studentă în anul doi de masterat la Universitatea de la Maastricht. Când m-am îmbolnăvit, am nimerit la Urgență și după o săptămână de investigații, am aflat diagnoza. Vreau să spun că atunci când te trezești cu o diagnoză precum cancerul, de oricare formă ar fi, contează foarte mult mesajul pe care-l auzi în interior. Pentru mine, mesajul a fost „vreau să trăiesc”. Și dacă e ceva care pot să transmit tuturor celor care primesc această diagnoză, e că, după momentele de neliniște și de panică, care-s absolut naturale, veți simți mult dorința de a trăi și e important să canalizați toată energia și încrederea anume în acest lucru. E vorba și de încrederea în sine, și de încrederea în medici și de încrederea în rata succesului pe care o veți avea. Chiar dacă ți se dau șanse minime, trebuie să crezi oricum foarte tare că totul va fi bine. Contează mult să lucrezi cu un psiholog în perioada respectivă. Aceasta trebuie să devină o normă și în societatea din R. Moldova. Nu trebuie să ne fie rușine, să ne fie teamă – acestea sunt niște emoții care vor fi stârnite de o astfel de boală, pentru că majoritatea populației crede că diagnoza de cancer e egală cu moartea. Nu. Mai mult de jumătate sunt forme tratabile ale acestei boli. M-ai întrebat de valori. Acestea se schimbă prin faptul că eu vorbesc despre acest lucru. Pentru mine, aflarea diagnozei a fost momentul în care totul s-a oprit în loc și nu a mai contat nimic decât eu, lumea mea interioară și stările mele, a fost momentul când nu a mai existat trecut și viitor, ci doar ziua de azi. Eu am învățat să spun mult „Nu”, să mă ascult și să mă aud pe mine. Trebuie să recunosc că parcă e o a doua viață. Nu s-a anihilat felul meu de a fi, dorința de a contribui la ce pot, de a ajuta pe alții și de a lăsa ceva în urma mea rămâne în vigoare, dar cred că sunt mult mai ancorată în aici și acum și asta-mi dă o liniște și o armonie internă.

    — De ce vă e dor acum din Moldova? Ce ați face în primul rând, dacă ați avea posibilitatea să ajungeți acasă? Unde ați merge, ce ați gusta?

    — I-aș cuprinde pe părinți. Este un dor atât de bine definit, până la nivel de celulă… Eu sunt foarte apropiată cu părinții mei și noi ținem legătura, dar în momentele când sănătatea e în pericol, tu simți, în mod deosebit, că vrei să fii acolo, alături de ei. Sigur, îmi e tare dor de fructele de acasă. Aș fi mers acum la festivaluri, la „Mai Dulce”, acolo mă puteam delecta cu tot ce-mi poftea inima. Oricum, dincolo de asta, există, pur și simplu, acest dor de a fi în sânul familiei. Mi-aduc aminte de niște momente foarte tandre din copilărie, când eu mă trezeam și alergam în dormitorul părinților, apoi adormeam între ei. Era un moment idilic. De această emoție mi-e dor. Nu contează atât cireșele, căpșunile, cât senzația că ești lângă ai tăi, iar ei sunt voioși, sănătoși și se bucură de viață.

    — Vă mulțumim!

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Chicu către parlamentari: „Vă aștept și joi, și vineri la locul de muncă, stimați deputați. Ia să vedem cât veți fugi de mine”

    Încă un mesaj postat de premierul R. Moldova, Ion Chicu, luni, 6 iulie, pe pagina sa de Facebook. De această dată, Chicu se adresează deputaților. După trei tentative eșuate ale Parlamentului de la Chișinău de…
    Chicu către parlamentari: „Vă aștept și joi, și vineri la locul de muncă, stimați deputați. Ia să vedem cât veți fugi de mine”

    DOC/ Ședință la CSM: cererea judecătorului care se plânge de „imixtiune în procesul de înfăptuire a justiției”, pe agendă

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) se întrunesc marți, 7 iulie, într-o nouă ședință, iar pe agendă se numără 18 subiecte, printre care și examinarea cererii judecătorului Judecătoriei Chișinău,…
    DOC/ Ședință la CSM: cererea judecătorului care se plânge de „imixtiune în procesul de înfăptuire a justiției”, pe agendă

    Fisuri pe o porțiune a digului de protecție, aflat pe direcția localităților Țiganca – Rînzești: autoritățile locale s-au mobilizat pentru a întări construcția

    Un echipaj al Sectorului Poliției de Frontieră Stoianovca a participat luni, 6 iulie, alături de reprezentanții IGSU și cei din administrația publică locală la întărirea digului de protecție, aflat pe direcția…
    Fisuri pe o porțiune a digului de protecție, aflat pe direcția localităților Țiganca – Rînzești: autoritățile locale s-au mobilizat pentru a întări construcția

    Cercetător de la Oxford: Covid-19 nu provine din China și a apărut cu mult timp în urmă

    Virusul SARS-Cov-2 ar fi rămas ”adormit” în întreaga lume o perioadă îndelungată şi ar fi apărut atunci când condiţiile i-au fost favorabile dezvoltării, potrivit unuia dintre principalii cercetători de la Univ…
    Cercetător de la Oxford: Covid-19 nu provine din China și a apărut cu mult timp în urmă

    Țara care ar putea deveni un dezastru umanitar în criza COVID urcă pe locul 3 în ceea ce privește numărul de cazuri

    India a depășit Rusia în ce privește numărul de cazuri de infectare cu noul coronavirus și a devenit a treia cea mai afectată țară la nivel global, după Brazilia și Statele Unite, relatează The Guardian. M…
    Țara care ar putea deveni un dezastru umanitar în criza COVID urcă pe locul 3 în ceea ce privește numărul de cazuri

    Coronavirus: Grecia îşi redeschide aeroporturile pentru zboruri din Marea Britanie pe 15 iulie

    Grecia îşi va redeschide de la 15 iulie aeroporturile pentru zboruri din Marea Britanie, dar va menţine deocamdată interdicţiile pentru Suedia, relatează luni EFE, relatează Agerpres. Purtătorul de cuvânt al gu…
    Coronavirus: Grecia îşi redeschide aeroporturile pentru zboruri din Marea Britanie pe 15 iulie