Principală  —  IMPORTANTE   —   VIDEO/ „Combaterea corupției este un…

VIDEO„Combaterea corupției este un proces foarte important pe care îl vom duce la capăt, dar strategia de țară trebuie să fie educația”. Interviu cu Maia Sandu, președinta R. Moldova, la un an de mandat

La un an de la învestirea Maiei Sandu în funcția de președinte, ZdG a discutat cu șefa statului despre realizările și eșecurile primului an de mandat, dar și despre cele mai actuale subiecte de pe agenda țării. Interviul a fost unul mai puțin obișnuit, fiind organizat la sediul redacției, astfel că mai mulți jurnaliști de la ZdG i-au putut adresa întrebări președintei. Maia Sandu a vorbit despre reforma justiției, activitatea Parlamentului și a Guvernului, despre criza gazelor naturale, politica externă, dar și despre planurile de viitor.

Privind în urmă cum s-a scurs un an de mandat, sunteți mulțumită de ce ați realizat până acum, în funcția de președintă?
— Sunt mândră de ceea ce au realizat cetățenii R. Moldova și cred că cel mai important lucru pe care l-am realizat împreună este faptul că am alungat de la putere mai mulți politicieni corupți. Am avut și eu contribuție aici, pentru că am ajutat la crearea condițiilor, astfel încât cetățenii să aibă această oportunitate, de a alunga de la putere corupții. Iar de acum încolo avem foarte mult de lucru. Deci, nu putem să fim mulțumiți. Cât privește instituția pe care o conduc, cred că am reușit niște lucruri pe plan extern, pentru că am reușit să reluăm relațiile bune cu foarte multe țări, am reușit să îmbunătățim prezența R. Moldova la mai multe forumuri internaționale, am reușit să fim auziți și noi. Bineînțeles că aceste relații înseamnă proiecte mai multe, asistență mai multă pentru cetățeni, pentru diferite domenii. Cred că acestea sunt cele mai importante lucruri care s-au întâmplat.

Care credeți că este cea mai mare reușită a dvs. în acest prim an de mandat?
— Realizarea ține de faptul că noi toți, împreună, am putut crea această oportunitate pentru schimbare. Am pus bazele pentru ca să ne apucăm de lucru, să facem ordine în toate instituțiile și să începem să construim. Nu am avut această oportunitate foarte mult timp, pentru că la guvernarea R. Moldova s-au perindat oameni corupți, care au avut alte interese decât interesele cetățenilor, care au produs foarte multă daună în economie, în instituțiile statului și pentru calitatea vieții cetățenilor.

Sunteți sigură că majoritatea parlamentară, constituită acum din deputații PAS, se va menține până la următoarele alegeri parlamentare ordinare?
Am încredere că sunt oameni bine intenționați și că vor face în continuare echipă puternică, așa încât să putem continua să implementăm angajamentele pe care ni le-am asumat în fața cetățenilor. Nu sunt lucruri care se întâmplă peste noapte. Unele lucruri se rezolvă mai repede, altele în timp. Este importantă oportunitatea care a fost creată pentru a începe să construim un stat care să lucreze pentru cetățeni, să asigurăm condiții pentru ca economia să se dezvolte, pentru ca să fie create mai multe locuri de muncă, să fie mai multe venituri la buget și, respectiv, să putem plăti salarii mai mari, să putem să dezvoltăm infrastructura. Necesitățile sunt enorme. Este nevoie de efort și ca echipa să lucreze împreună.

Publicitate
Publicitate

V-am întrebat asta pentru că știm că în interiorul partidului există unele nemulțumiri, dar și pentru că avem multe exemple în politica noastră recentă când deputații s-au vândut și au schimbat taberele politice. Există semnale că cineva ar încerca să ademenească deputați din actuala majoritate parlamentară?
Este o întrebare pentru partid și membrii de partid. Nu m-aș mira dacă ar exista anumite tentative din partea grupărilor corupte, care peste noapte au pierdut puterea și nu se pot împăca cu acest fapt. Nu m-aș mira dacă ar fi asemenea tentative de a ajunge la anumiți deputați, dar am toată încrederea că cei care au fost aleși pe lista PAS sunt oameni integri și aceste tentative nu pot să ducă la rezultate nefaste. În orice echipă există puncte de vedere diferite, asta este firesc, pentru că în dezbateri se nasc cele mai bune decizii, dar acest lucru nu poate fi confundat cu situațiile pe care le-am avut în trecut, despre care ați pomenit, atunci când unii membri ai unui partid politic au trecut în alt partid politic. În mare parte, știm că aceste schimbări au fost motivate de corupție. Pentru aceste acțiuni acești membri ai Parlamentului au primit bani. Noi am pus punct acelei corupții care se întâmpla la cel mai înalt nivel și astăzi putem spune cu certitudine că în fruntea țării avem oameni integri care sunt determinați să lupte împotriva corupției la toate nivelurile.

Recent, de către o formațiune parlamentară s-a anunțat inițierea procedurii de impeachment împotriva dvs. și că în acest proces se mizează pe voturile unor deputați PAS. Credeți că acest anunț poate reprezenta și inițierea procesului de corupere a deputaților nemulțumiți? 
Deputații din actuala majoritate parlamentară nu au venit în această echipă ca să ia bani de la penali, precum este Șor. Ei au venit să contribuie la curățarea țării de acești penali și să pună bazele dezvoltării țării.

Cred că un lucru unde nu am reușit suficient de mult este să convingem mai mulți profesioniști să vină și să se alăture echipei de la guvernare

Care credeți că este cel mai mare eșec al dvs. în primul an de mandat?
Cred că un lucru unde nu am reușit suficient de mult este să convingem mai mulți profesioniști să vină și să se alăture echipei de la guvernare, prin asumarea responsabilității de a conduce o instituție. Problema resurselor umane este problema principală și cred că această problemă este resimțită de toată lumea, inclusiv în sectorul privat și asociativ. Mulți cetățeni au plecat din țară, mulți sunt mai puțin încântați de ideea să vină la stat din cauza salariilor mai mici și a moștenirii pe care o avem. Nu este ușor să vii și să-ți asumi responsabilitatea pentru a conduce o instituție, când este total nefuncțională. În ultimii 10 ani, calitatea serviciului public a fost deteriorată substanțial. La asta cea mai mare atribuție a avut-o regimul lui Plahotniuc. Este foarte greu să refaci aceste instituții și să aduci un număr critic de oameni care să poată să miște lucrurile înainte. Acest Guvern are multe idei bune, dar nu toate ajung să fie implementate, pentru că nu există suficientă capacitate, în special, la nivelul managementului. Nu am reușit să suplinim toate pozițiile, inclusiv la Președinție, unde sunt câteva poziții-cheie, precum cele de consilier pe domeniul justiție, securitate, unde eu, din păcate, nu am reușit că conving profesioniști foarte buni să își asume această responsabilitate.

Și o ultimă întrebare din sfera politică. Ce notă ați da guvernului Gavrilița, pe o scară de la 1 la 10, după primele patru luni de guvernare?
Nu cred că este cazul să dăm note. Eu cred că Guvernul a făcut eforturi enorme și cred că s-a descurcat pe problemele majore cu care a trebuit să se ocupe, în special, în primele luni, atunci când a trebuit să prevină niște crize majore, a trebuit să treacă prin niște crize majore, să ia niște decizii rapide pentru a opri anumite scheme de corupție. De acum încolo, sper că Guvernul va avea confortul să analizeze lucrurile și să ia deciziile într-un termen mai puțin scurt, așa încât să existe posibilitatea consultărilor largi, să evite anumite greșeli. La început de cale, atunci când existau niște urgențe, Guvernul s-a descurcat bine.

Dna Sandu, activitatea dvs. în calitate de președintă este asociată de către cetățeni cu activitatea Guvernului. E cumva inevitabil. Dar, în ultimele luni, Guvernul a avut o politică de cadre stângace pe alocuri, cu promovări în funcții importante ale unor persoane asupra cărora planează dubii rezonabile privind lipsa de integritate. Ce s-a întâmplat cu filtrele PAS, despre care vorbeați anterior?
Politica de cadre pe care mi-o asum eu la Președinție este un lucru, politica de cadre pe care o face Guvernul sau Parlamentul sunt lucruri diferite. Cred că cel mai important lucru pe care îl putem constata astăzi este că intenția Guvernului este să numească în funcție oameni potriviți, fără probleme de integritate și buni profesioniști. Și aceasta este marea diferență dintre guvernarea de astăzi și guvernările precedente. Atunci, cu bună știință, se promovau oameni care să fie elemente-cheie în tot felul de scheme sau oameni care să închidă ochii la schemele de corupție pe care le coordonau cei din fruntea țării. Astăzi avem o guvernare care își propune să numească în funcție oameni integri și cu capacități manageriale și profesioniste. Nu întotdeauna se reușește pentru că, cu toții, am trăit în ultimii 30 de ani într-un sistem toxic și este foarte greu să ai o alegere mare. Toată lumea a fost în acest sistem. Unii au comis abuzuri, alții au fost în acest sistem și au încercat din răsputeri să nu se lase prinși în aceste acțiuni. Uneori se întâmplă să fie numită o persoană despre care, ulterior, se află că nu este cea mai potrivită. Nu cred că este dramatic. Da, se isterizează pe acest subiect, uneori poate mai mult decât e cazul. Important e ca aceste erori să se corecteze și să se meargă mai departe. Eu am abordat oameni care mi s-au părut potriviți pentru o funcție sau alta și care mi-au spus „eu mai bine stau deoparte, continui să muncesc, să plătesc impozite sau nu vreau să mă expun și presa să scrie despre mine”. Există aceste constrângeri, dar cel mai important este intenția, iar intenția Guvernului este de a promova oameni integri în funcții. Dacă se greșește, după asta se corectează greșeala.

E așa de mare criza de oameni că este nevoie de adus în funcții importante persoane care anterior au făcut parte din sistem (inclusiv din perioada Plahotniuc) și nu au reușit nimic notabil?
Ce înseamnă sistemul Plahotniuc? Toate instituțiile statului au fost acolo, când regimul lui Plahotniuc era la putere. Înseamnă asta că toți funcționarii dintr-o instituție sau alta au făcut parte din acest regim? Eu nu cred asta. Nici într-o țară funcționarii publici nu se schimbă în funcție de cine vine la putere. Sunt oameni care au participat la abuzuri și nu trebuie să aibă o șansă să lucreze în funcții de răspundere și sunt oameni care au suferit din cauza acestui regim. Unii au plecat pentru că nu mai puteau suporta, alții au rămas pentru că nu aveau unde să plece. Diferența trebuie să fie făcută între cine a participat la abuzuri și cine a fost în sistem.

Nu avem o baghetă fermecată cu care am venit și peste noapte judecătorii au devenit absolut corecți și toți procurorii au început să lucreze conform legii

Sunteți mulțumită de activitatea lui Dumitru Robu în calitate de procuror general? Cine v-a convins să acceptați candidatura lui?
Reforma justiției este o reformă care nu se întâmplă peste noapte. Nu avem o baghetă fermecată cu care am venit și peste noapte judecătorii au devenit absolut corecți și toți procurorii au început să lucreze conform legii. Eu văd reforma justiției în câteva iterații. La prima etapă, care se întâmplă acum, am avut o schimbare de management și, din ceea ce văd eu, în Procuratură se întâmplă niște lucruri. Văd anchete în raport cu oamenii care, într-adevăr, au comis abuzuri și sunt corupți. Informațiile din unele anchete au fost oferite din investigațiile pe care le-ați făcut dvs. Deci, la acest moment, nu văd cazuri în care oamenii cinstiți sunt hărțuiți de Procuratură. Acesta este un prim element și, cu certitudine, despre cât de corecte sunt acțiunile Procuraturii pot să spună doar cei care conduc Procuratura. A doua iterație va fi acea evaluare externă a procurorilor și judecătorilor care, probabil, va fi cel mai important element. Noi insistăm mult ca această evaluare să fie externă, tocmai pentru că vrem să oferim un element de credibilitate acestei reforme. Criteriile de evaluare mi se par suficient de potrivite, pentru că un criteriu este averea. Dacă procurorii și judecătorii pot justifica averea, acesta este un element al faptului că acești procurori și judecători sunt oameni onești. Al doilea criteriu ține de evaluarea nemijlocită a anumitor decizii pe care le-au dat. Trebuie să urmeze și al treilea element. Adică, punerea în funcție a proceselor interne de validare a meritelor, de promovare, de încetare a contractelor de muncă. Va fi această curățire prin contribuția acestei comisii și vom ajunge la o etapă în care procurorii rămași în sistem vor continua acest proces de curățare. Nu există un element care să poată fi pus în aplicare peste noapte. Trebuie să fim conștienți de aceste etape ale procesului de reformă a justiției. Pot spune că sunt unele progrese. Eu văd anumite anchete și sper că sunt făcute corect. Procurorii trebuie să știe că urmează această evaluare externă și asta trebuie să-i responsabilizeze și mai mult.

Aveți încredere că actuala echipă de la Procuratura Generală instrumentează corect dosarele de rezonanță, inclusiv cele împotriva lui Platon, Șor sau Plahotniuc, iar acestea se vor finaliza cu condamnarea celor anchetați și nu cu condamnări ulterioare la CtEDO?
Nu am această certitudine și nimeni nu poate spune 100% ce se întâmplă acolo, în afară de conducerea Procuraturilor. Știu că se lucrează serios, în special, la anchetele de corupție mare, se lucrează inclusiv în relația cu partenerii externi. Este foarte important ceea ce face Procuratura, dar întrebarea este ce se va întâmpla în instanța de judecată. Nu este suficient ca anchetele să fie făcute bine în Procuratură. Întrebarea este dacă se reușește reformarea justiției până ajung aceste dosare în instanțele de judecată. Există niște riscuri și o atenție mare pe aceste dosare de corupție mare. În asta suntem sprijiniți și de partenerii externi. Sper că aceste lucruri vor duce la rezultate corecte.

Dacă judecătorii Curții Constituționale (CC) vor avea circa 3 mii de euro lunar (legea nu a fost aprobată de președinție în formula transmisă de Parlament, n.r.), președintele statului ce remunerare ar trebui să aibă, ca să nu poată fi corupt?
Eu cred că membrii CC trebuie să aibă un salariu pe potriva responsabilității pe care o au. Noi putem face o comparație între salariul membrilor CC și salariul mediu pe economie, iar apoi să comparăm acest raport cu țările din regiune. Trebuie să avem salarii bune, dar salariile nu sunt suficiente ca să ne asigurăm că nu există corupție. Trebuie să existe și partea cu sancțiunea. Noi am văzut acest exemplu acum 10 ani, când au fost crescute salariile judecătorilor, dar pentru că nu au existat prevederi despre sancțiunea privind creșterea salariilor, nu a condus la reducerea fenomenului corupției în rândul procurorilor și judecătorilor. Deci, ambele elemente trebuie să fie asigurate. În acest caz concret, solicitarea de majorare a salariilor a venit de la angajații CC, care au salariu net de 7-8 mii de lei. Este un salariu prea mic pentru a aduce la CC juriști foarte buni, care să pregătească bine deciziile. Trebuie să recunoaștem că este o problemă, dar soluția a fost propusă în grabă. Nu trebuie să fim populiști. Avem cetățeni cu venituri mici, dar este important să nu ajungem în cealaltă extremă. Salariile trebuie crescute și le vom putea crește în momentul în care vom porni dezvoltarea economică care să genereze aceste venituri la buget. Toată lumea așteaptă aceste creșteri. Multă lume merită aceste creșteri. Este important să spunem că trebuie să dăm salarii mai bune pentru cei care lucrează. Pentru cei care stau în birouri și așteaptă să le treacă ziua de muncă trebuie să există suficientă flexibilitate în cadrul legal așa încât acești oameni să nu se mai regăsească în instituțiile statului. Salarii bune – pentru cei care muncesc.

Combaterea corupției este un proces foarte important pe care îl vom duce la capăt, dar strategia de țară trebuie să fie educația

— Dar medicii sau profesorii? Și ei au salarii mici și activează și ei în domenii sensibile la corupție. De ce să facem așa mare diferența dintre un judecător și un medic sau un profesor?
Toată lumea merită salarii mari și sunt sigură că până la sfârșitul acestui mandat Guvernul va reuși să identifice resurse pentru creșterea semnificativă a salariilor pentru profesori și medici. Trebuie să pornească economia, pentru că aici este vorba de milioane de lei pentru aceste creșteri. Doar creșterea pensiei minime, aprobată în toamnă, înseamnă aproape 3 miliarde de lei pentru 2022. Creșterea salariilor pentru angajații din educație presupune multe miliarde de lei, care trebuie să vină din economii. Cineva trebuie să genereze aceste venituri la bugetul de stat. Economia trebuie pornită astăzi pentru a se dezvolta și a genera venituri mai mari. Educația trebuie să devină proiectul de țară al acestei țări. Combaterea corupției este un proces foarte important pe care îl vom duce la capăt, dar strategia de țară trebuie să fie educația, pornind de la faptul cum îi pregătim pe profesori, cine ajunge profesor, cum îi motivăm pe profesori.

Ce salariu are președintele și ce salariu trebuie să aibă ca să nu existe riscuri să nu fie corupt?
Eu am un salariu de 15 mii de lei și nu cred că există această discuție despre corupția președintelui și nivelul salariului, pentru că am dovedit în timp că am suficientă integritate și de asta am primit mandatul cetățenilor pentru a duce această luptă împotriva corupției. Nu cred că este bine ca o persoană cu funcție de răspundere să aibă un salariu care nu îi permite să își întrețină familia și trebuie să împrumute, ca să își permită să lucreze la stat.

Totuși, cine v-a convins să acceptați candidatura dlui Robu la funcția de procuror general?
Prima decizie a fost de la CSP. De acolo a venit această propunere.

Din interiorul partidului, cineva v-a convins că este o candidatură bună? Dlui a activat în cadrul Procuraturii Anticorupție în perioada ….
Toată lumea a activat în cadrul Procuraturii Anticorupție. Legea nu permite să fie numit cineva din afara sistemului procuraturii. Nu este corect să generalizăm și să spunem că toți cei care au lucrat în procuratură pe timpul lui Plahotniuc sau toți cei care au lucrat în Ministerul Educației pe timpul lui Plahotniuc sau cei care au lucrat în Ministerul Finanțelor pe timpul lui Plahotniuc se fac responsabili de abuzurile lui Plahotniuc. Sistemul nu este vinovat. Nenorocirea a făcut ca un om total nepotrivit să ajungă în fruntea acestui sistem și să-l exploateze. Sunt oameni care au comis abuzuri, sunt oameni care nu au comis abuzuri. Procurorul general este interimar și, cum am spus, suntem la prima etapă de reformare a justiției. Vor urma și etapele care vor arăta cine este potrivit și cine nu este potrivit ca să continue să lucreze sau să conducă aceste instituții.

Ce se întâmplă acum în justiție credeți că e lupta cu corupția sau sunt reglări de conturi între oamenii din interiorul sistemului?
Așa cum am mai spus, cred că există multe cazuri de luptă împotriva corupției. Sunt anchetați oameni despre care noi avem certitudinea că sunt corupți, iar dvs. ați văzut asta în anchetele pe care le-ați făcut dvs. Dacă există reglări de conturi sau nu… S-ar putea să existe într-o anumită măsură. Mi-e greu să spun pentru că nu investighez lucrurile acolo. O să știm când o să trecem la următoarea etapă și când o să se facă această evaluare externă extraordinară și o să vedem cine o să rămână după această etapă în sistem, etapă în care o să avem deja mai multă încredere că lucrurile se fac corect decât ceea ce avem astăzi. Dar, și astăzi, eu văd suficientă activitate din partea procuraturii, care demonstrează intenție reală de a avansa pe cazurile de corupție mare.

Dna Sandu, există asemenea discuții că Viorel Morari a ajutat PAS-ul în campania electorală…
Este absolut falsă această informație. Nu știu de ce insistați pe ea. Eu nu am nicio treabă  cu campania electorală, dar, din ce știu eu, e un om care nu trebuie să se mai regăsească în sistemul procuraturii, pentru că am citit și am văzut informații, inclusiv în presă, despre faptul că a abuzat agenți economici în perioada în care era la șefia Procuraturii (Anticorupție, n.r.).

Ați venit anterior cu mesaje că oamenii integri și onești din sistemul judecătoresc nu trebuie să se teamă de evaluarea externă. Dar cum o să înțelegeți cine-s oamenii onești din sistem, pentru că există riscul acum, când sunteți la guvernare, să vină tot felul de oameni care să încerce să vă manipuleze și să vă spună că ei sunt buni, dar, de fapt, realitatea să arate altfel. Cum vă protejați de asemenea persoane?             
Nu eu fac evaluarea judecătorilor și a procurorilor. Eu nu am nimic cu acest proces. Eu doar îl promovez. Eu doar îmi doresc ca această lege să obțină, cât de curând, sprijinul Uniunii Europene și să poată fi aprobată de Parlament, după care, vor fi oameni concreți, care nu au nimic cu Președinția și Parlamentul, care vor face această evaluare. Nu există acest risc, să vină cineva să mă influențeze, pentru că eu nu particip la procesul de evaluare.

În perioada de când PAS a venit la guvernare și, practic, are controlul tuturor instituțiilor importante, ați primit mesaje de la oameni din sistemul de justiție, care să reclame abuzuri sau care să vă ofere ajutorul lor în lupta pentru a curăța sistemul?
Eu primesc foarte multe petiții. Unele sunt semnate, altele sunt anonime. Se înscriu oamenii la audiență, inclusiv au fost judecători de rang mai mic în audiență care mi-au transmis despre anumite abuzuri care se întâmplă acolo. Noi transmitem mai departe această informație, ca să fie investigată. Deci, așa fel de comunicare există, prin petiții și prin audiență.

Procuror general european sau șef la CNA din afara țării. Este asta o soluție pentru actuala guvernare sau se va miza în continuare pe oameni care sunt din R. Moldova și care, eventual, au lucrat și în sistem?
Eu cred că este bine să încercăm să lărgim cercul potențialilor candidați pentru aceste funcții. Bineînțeles, decizia aparține CSP-ului sau, în cazul CNA, Parlamentului, dar eu cred că este bine să se lărgească acest cerc și să poată să aplice la aceste funcții oamenii și din afara sistemului. Din câte știu, există o asemenea intenție în Parlament și să vedem cum o promovează.

Și din afara țării sau doar din afara sistemului?
Cred că, dacă e din afara sistemului, asta înseamnă că și din afara țării.

În perioada electorală, atât dvs., cât și PAS-ul ați promis că veți confisca averile funcționarilor care nu pot justifica proveniența banilor. Pentru asta e nevoie de modificat Constituția, iar PAS nu are suficiente voturi. Cum veți proceda astfel încât să respectați și legea, dar și să vă țineți promisiunea făcută alegătorilor dvs.?
Împreună cu colegii de la Președinție lucrăm la un proiect de lege și o să-l lansăm în următoarele zile. El se referă la modificarea cadrului legal pe partea de confiscare, care să simplifice procedurile de confiscare, ținând cont de această constrângere care este în Constituție. Oricum, pot fi făcute ajustări, astfel încât acest proces să devină mult mai simplu.

Ce finalitate credeți că va avea dosarul lui Stoianoglo? Considerați că acuzațiile, care sunt publice deja, împotriva dumnealui, sunt bazate pe fapte?
Eu știu despre aceste dosare exact ce știți și dvs. Nu am acces la altfel de informații. Nu am cerut nici de la Stoianoglo și nici de la procurorul general interimar informații concrete pe dosare. Singurul lucru pe care-l pot spune e că îmi doresc ca legea să fie respectată întocmai în aceste anchete, iar despre rezultate, o să vedem în instanța de judecată.

Reforma justiției ar putea fi întârziată și ăsta cred că este riscul cel mai mare. Întârzierea acestei reforme ar periclita și eforturile guvernării

Sunteți conștientă că reformarea justiției, despre care se tot vorbește, ar pute eșua, ținând cont că avem un sistem construit timp de zeci de ani pe interese, cumătrism și influențe?
Reforma justiției ar putea fi întârziată și ăsta cred că este riscul cel mai mare. Întârzierea acestei reforme ar periclita și eforturile guvernării. Această reformă este foarte importantă pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, pentru ca să atragem investitori străini, pentru că, de fiecare dată când merg în vizite peste hotare și vorbesc cu reprezentanți ai mediului de afaceri din alte țări, toată lumea mă întreabă ce facem cu justiția și când o să aibă certitudinea că nu va confisca nimeni investițiile pe care le fac, iar dacă se ajunge cu contractul în instanța de judecată, o să se respecte legea. Dincolo de asta, însăși încrederea cetățeanului în statul R. Moldova, în perspectivele lui aici, acasă, depind de cât de repede ne vom mișca pe reforma justiției. Există riscuri, iar cele mari țin de întârzierea acestei reforme. Nu cred că această reformă poate fi oprită sau să eșueze în totalitate.

Criza gazelor naturale a scos în evidență vulnerabilitatea R. Moldova la acest capitol și a arătat clar că suntem dependenți de Rusia. Deși a fost semnat un contract cu Gazprom „în baza formulei prețului propus de partea moldovenească”, prețul este totuși unul foarte mare pentru realitățile economice din R. Moldova. Cum apreciați acest contract?
Este adevărat că prețul este unul mare, dar dacă ne raportăm la prețul de piață, care zilele astea era 1200 de dolari la o mie de metri cubi, ne dăm seama că nu putem să facem cu totul abstracție de ceea ce se întâmplă pe piață. Acestea sunt realitățile. Noi nu avem resurse de gaze naturale, nu avem alte resurse pe care să le putem folosi ca să producem energie electrică și avem o mare problema că, timp de 30 de ani, nu a existat o politică coerentă, serioasă pentru a construi alternative pentru eficiență energetică. Pentru că, pe lângă faptul că suntem săraci și pentru noi e foarte greu să acoperim aceste costuri foarte mari, noi suntem și cei mai ineficienți din perspectivă energetică. Aici vorbim de perspectiva agenților economici care nu s-au grăbit să treacă la energie produsă pe bază de biomasă, așa cum s-a întâmplat în alte părți. Dacă vorbim despre consumatorul final, despre gospodăriile casnice, iarăși nu am reușit să ne izolăm clădirile în așa fel încât să nu trebuiască să consumăm așa mult, să nu trebuiască să plătim așa mult. Nu a existat această politică. Dimpotrivă. Unor oameni de la putere le-a convenit să existe monopoluri, să existe o singură sursă, pentru că așa era mai ușor de construit diferite scheme de corupție. Acum suntem în situația care suntem. Tocmai am anunțat că vineri am semnat un decret, prin care am creat un consiliu pentru tranziția verde și securitate energetică. Acest consiliu va coordona eforturile noastre, ale tuturor, pentru politici și pentru programe concrete, proiecte în care să investim și care să ne asigure surse diversificate, proiecte de eficiență energetică și proiecte de tranziție verde. Să trecem la altfel de energie. Toate aceste eforturi și dacă ne mișcăm repede pot aduce rezultate peste 5, 6, 7 ani. Acesta este scenariul cel mai optimist, atunci când vorbim despre asigurarea securității energetice a R. Moldova.

Dacă începem astăzi să muncim foarte serios și asta vom face, asta ne propunem, atunci o să putem vorbi despre securitate energetică reală peste 6 ani. Și atunci o să putem avea și o mai mare siguranță a prețurilor rezonabile, ceea ce nu avem astăzi. Am moștenit ceea ce am moștenit, peste noapte nu se creează aceste condiții. Guvernul încearcă să compenseze creșterea prețurilor la energie pentru anumite categorii de cetățeni. Nu poate să compenseze pentru toți și pentru tot volumul, pentru că banii trebuie să-i genereze cineva. Iarăși, e sectorul privat care îi generează și acești bani ajung pentru diferite scopuri, inclusiv pentru a-i ajuta pe cei cu venituri mai mici. Important este să pornim aceste eforturi și să învățăm de la cei care deja au adoptat tehnologii moderne și au demonstrat rezultate.

Nu există cașcaval gratis, dacă vorbim, așa, mai popular. Nimeni nu este gata să facă cadouri, pur și simplu

Unii spun că dacă negociau, de exemplu, socialiștii, care sunt pro-ruși, obțineau un preț mai bun la gaze decât un partid pro-european. Cum comentați acest fapt?
Nu există cașcaval gratis, dacă vorbim, așa, mai popular. Nimeni nu este gata să facă cadouri, pur și simplu. Întotdeauna se cere ceva în schimb, dacă se oferă un preț mai mic. Noi am obținut un preț relativ bun în comparație cu prețul de pe piața externă. În același timp, am demonstrat că putem cumpăra pe piața externă. Nenorocirea a făcut ca acest contract să se finalizeze în cea mai proastă situație pe piața internațională, pentru că asemenea prețuri nu au mai existat. Sperăm foarte mult să se liniștească piața și prețurile să ajungă la un nivel rațional. Și evident, în acest caz și Guvernului îi va fi mai ușor ca să rezolve aceste probleme. Situația este consecința unor acțiuni despre care vorbiți dvs., când cineva își imagina că obține un preț mai bun, fără ca să înțeleagă că în același timp plătește alt preț.

Când erați în opoziție, cereați transparență. Acum, mulți cer să fie făcut public contractul dintre Moldovagaz și Gazprom, dar însuși ministrul Infrastructurii, fost secretar general al Președinției, se opune. De ce nu mergem cu transparența până la capăt și nu publicăm acest contract?
Nu se opune domnul viceprim-ministru. Este vorba despre un contract între doi agenți economici. Un agent economic, într-o anumită măsură, este subordonat R. Moldova. Mă refer aici la Moldovagaz și Gazprom care este o entitate economică care nu poate fi impusă să-și dea acordul ca să publice acest contract. Acest lucru, pe de o parte, se mai întâlnește în sectorul privat, când doi agenți economici nu vor să facă publice informațiile din contract despre prețuri sau alte condiții. Pe de o parte, sigur că există un interes național major și ministerul ar trebui să facă mai multe eforturi ca să convingă Moldovagaz și Gazprom ca să-și dea acordul pentru publicarea acestui contract. Nu există nicio încercare și niciun interes din partea Guvernului ca să nu publice acest contract. Există doar această restricție. Cred că la un moment dat se va reuși scoaterea acestei restricții.

Dvs. l-ați văzut, l-ați citit? Este el unul sigur pentru viitorul R. Moldova? Puteți garanta că nu există acolo prevederi ostile țării noastre, care ne vor face să rămânem în zona de influență a Rusiei pentru mult timp?
Eu am văzut elemente din acest contract. Am văzut cum arată formula. S-a discutat despre potențialele riscuri ale acestui contract, care, repet a fost semnat într-o situație destul de ușoară. Deci, riscurile sunt cu privire la restructurarea datoriei, auditul și, respectiv, înțelegerea la care ar trebui să se ajungă pe restructurarea datoriilor care vor fi confirmate de audit. Anumite angajamente pe nerestructurarea Moldovagaz și cum ele se potrivesc cu angajamentele față de comunitatea energetică. Un lucru bun este că cei de la comunitatea energetică își deschid oficiu în R. Moldova. Deci, va exista un dialog mult mai restrâns și o monitorizare mult mai serioasă din partea lor. Există anumite riscuri, bineînțeles, pentru că, așa cum am spus, în continuare avem această dependență. Avem dependența și pe partea de gaze, și pe partea de curent electric. Pe partea de curent electric o să putem respira liber doar când se va finaliza acest proiect care începe acum, cel de construcție a liniei electrice Vulcănești-Chișinău. Proiectele pe care începem acum să le implementăm și pentru care începem să căutăm finanțare sunt proiectele care vor aduce rezultate peste câțiva ani. Atunci o să fim într-o situație mult mai bună, că să negociem contracte mult mai bune pentru R. Moldova.

Ce se va întâmpla cu gazoductul Iași-Chișinău în următorii cinci ani, cât avem contract cu Gazprom-ul? A meritat el investiția și efortul, în condițiile în care noi nu-l utilizăm?
Acest gazoduct ne oferă nouă alternativă și alternativele sunt pentru situații de urgență, în primul rând. Așa cum s-a întâmplat în luna octombrie, când nu primeam tot volumul necesar de gaze de la Gazprom și atunci am avut această posibilitate ca să obținem gaze din România, un anumit volum. Am avut posibilitatea să obținem și din Ucraina. Alternativele trebuie să existe și prin aceste alternative să rezolvăm situațiile de urgență sau, dacă putem să obținem un preț mai bun pe partea românească, să cumpărăm de acolo. Atunci când nu avem alternative, atunci depindem total și de un singur preț, și de o singură sursă de furnizare. Asta nu înseamnă că gazoductul trebuie să fie folosit sau va fi folosit non-stop, dar el este important ca, atunci când oferta pe partea cealaltă este mai bună, să-l putem folosi. Ceea ce s-a întâmplat până acum este că, chiar dacă oferta era mai bună pe partea vestică, noi nu o puteam folosi pentru că nu aveam cum să o transportăm. De aceea este nevoie de alternative, dar întotdeauna o să pornim de la prețul cel mai bun. Până la urmă, interesul nostru este să asigurăm cantități suficiente, la prețul cel mai bun și atunci când ai alternative, ai piață și poți să alegi între prețuri. Atunci când nu ai alternative, nu ai piață și nu poți să alegi.

Aveți comunicare cu Vladimir Putin? Ați discutat cu el vreodată de când sunteți președintă? Ce impresie v-a lăsat?
Nu am avut niciun fel de comunicare cu el. Se discută la nivelul instituțiilor guvernamentale. Se încearcă să se abordeze probleme serioase. Pentru moment, încă este de lucru ca să putem să spunem că ne apropiem de rezolvarea pe o problemă sau alta, indiferent dacă vorbim despre problema munițiilor din regiunea transnistreană sau dacă vorbim despre problema exporturilor. Facem eforturi, avem aceste discuții, dar nu pot spune că am realizat un progres mare și că ne apropiem de soluționarea uneia sau altei probleme.

Rusia adună trupe la hotarele cu Ucraina și autoritățile globale vorbesc despre un nou posibil atac armat. Cum sunt evaluate riscurile de securitate ale R. Moldova în acest context? Care sunt ele și ce soluții avem?
Este o situație foarte îngrijorătoare și acest lucru este clar pentru toți. Bineînțeles că echipa noastră pe intern, care monitorizează și informează conducerea țării despre situație și face estimări, dar ținem legătura cu ceilalți parteneri. Ne informăm reciproc și discutăm cu ceilalți parteneri din regiune și, dincolo, cu organizații internaționale care sunt interesate de ce se întâmplă în regiunea noastră. E o situație foarte tensionată. Sper foarte mult că se va găsi o soluție, pentru că altfel evident că implicațiile vor fi foarte serioase pentru toți și, în special, pentru cei care sunt în această regiune.

Acțiunile de combatere a corupției pe malul drept au efecte asupra schemelor de corupție de pe malul stâng

Peste câteva luni se fac 30 de ani de la războiul din Transnistria. Regiunea a rămas ostilă până azi, școlile în limba română – respinse, drepturile oamenilor – încălcate. Care e soluția pe termen mediu-lung și cât ar dura identificarea ei?
Este o problemă care nu are o soluție imediată și spunem deschis acest lucru. Sunt probleme stringente, cum ar fi încălcarea drepturilor omului și aici de fiecare dată discutăm cu partenerii internaționali și cu cei care ar avea mai multe pârghii ca să oprească aceste abuzuri care se comit în raport cu cetățenii R. Moldova care trăiesc în regiunea transnistreană. Sunt anumite elemente pe care încercăm să insistăm pe termen scurt. De exemplu, discutăm destul de mult cu Federația Rusă privind lichidarea munițiilor din regiunea transnistreană, sper să reușim să avansăm pe acest dialog. Insistăm în continuare pe retragerea trupelor ruse și aici avem mai puțină înțelegere pe partea cealaltă. Și, bineînțeles, există problema mare care se numește soluția pentru conflict. Soluția pe care ne-o dorim noi este să fie una pașnică, diplomatică. Să fie una care respectă integritatea R. Moldova și, foarte important, această soluție trebuie să fie una care rezultă într-un stat funcțional. Să nu fie una care ar destabiliza situația din R. Moldova. Ați văzut că există și această inițiativă a Parlamentului. De a crea o comisiei pe acest subiect, unde se vor discuta aceste lucruri. În acest cadru să discutăm și în formatul 5+2, dar soluția trebuie să fie împărtășită de către toți cetățenii R. Moldova. Trebuie să existe consens național. Lupta împotriva schemelor și contrabandei va continua și țintită pe anumite operațiuni, care se întâmplă acolo. Dar trebuie să vă spun că și acțiunile de combatere a corupției pe malul drept au efecte asupra schemelor de corupție de pe malul stâng. Toate aceste acțiuni trebuie să se întâmple în același timp, coordonat. Este foarte important ca să nu admitem destabilizarea situației, pornind de la lucrurile care se întâmplă acolo.

Cu siguranță știți despre cazul cu tânărul care a fost hărțuit în armată, din cauza orientării lui sexuale. Spuneați că ar urma să aveți o discuție cu Ministerul Apărării. Ce s-a decis și cum s-a ajuns în situația în care, până la urmă, a fost pornită o anchetă împotriva tânărului și nu împotriva celor care l-ar fi hărțuit?
E un caz regretabil. Am discutat cu domnul ministru. Am convenit ca Ministerul să se adreseze Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și, împreună, să facă o evaluare a situației în armată, în general. Și să stabilească care sunt recomandările, pentru ca să se schimbe modul în care se abordează toate aceste probleme. Toate formele de discriminare ar trebui să fie eliminate și, respectiv, să se lucreze sistemic, pornind de la acest caz regretabil. Sper foarte mult că acest Consiliu va demara un proces complex, pe termen mediu, care să aducă un rezultat.

Totuși, sunt în armata moldovenească mai multe practici, tradiții, rămase cumva de pe vremea sovietică. Reforma Armatei se regăsește pe agenda dvs., în calitate de comandant suprem al forțelor armate?
Am început să discutăm despre aceste subiecte. Anumite elemente de reformă s-au întâmplat și în trecut. Acum încercăm să consolidăm eforturile și să coordonăm aceste eforturi. Avem o viziune clară în ceea ce ține de resursa umană. Avem un anumit plan și în raport cu baza tehnică. O să anunțăm anumite elemente ale acestei reforme, la începutul anului viitor.

Probabil că Guvernul va trebui să vină și cu alte măsuri, pentru că, dacă nu vom crește rata de vaccinare, atunci costurile pe care le vom plăti cu toții vor fi foarte mari

De ce oamenii nu vor să se vaccineze și de ce autoritățile nu găsesc soluțiile pentru a convinge populația?
Din păcate, cred că avem tot mai puțini oameni care cred în educație și care cred în știință. Acest lucru este foarte grav. Cred că ăsta este unul dintre motivele pentru care mulți oameni nu vor să se vaccineze. Suplimentar, au mai fost și campaniile de dezinformare. Unele au fost desfășurate chiar de instituții care își spun instituții media, altele s-au desfășurat pe rețelele de socializare din partea grupurilor de anti-vacciniști. În această situație este destul de greu să îi convingem pe oameni. Probabil că Guvernul va trebui să vină și cu alte măsuri, pentru că, dacă nu vom crește rata de vaccinare, atunci costurile pe care le vom plăti cu toții vor fi foarte mari: și costuri de vieți omenești, și resursele care se cheltuiesc în sistemul medical, în loc ca aceste resurse să meargă să trateze oameni bolnavi de cancer, de alte maladii. Foarte mulți bani din sănătate se duc pe pandemie, costurile economice, pentru că vrem sau nu vrem, oricum se impun anumite măsuri restrictive. Deci, ar trebui să înțelegem că sunt niște costuri mari, foarte mari, pe care le plătim cu toții. Dar, am ajuns la un nivel atât de înalt de neîncredere în știință. Un nivel care pe mine mă sperie, așa ca să spun foarte sincer. Și asta înseamnă că trebuie să revenim la educație.

Dna președintă, sunt patru luni de când PAS a preluat guvernarea și un an cu dvs. președintă. Dar jurnaliștii așa și nu au acces la multe informații de interes public. La fel ca și până acum, totul se face anevoios, prin solicitări de informații la care răspunsurile vin târziu. Când va fi mai bine pentru jurnaliști și când funcționarii își vor schimba atitudinea?
Eu zic să separăm această problemă în două părți. Deci, la prima parte, eu nu cred că există interes din partea autorităților, cel puțin, la nivel de conducere, să ascundă ceva. Chiar sunt deschiși, nu au ce ascunde, oferă această informație, ar trebui să discutăm mai exact care tipuri de informații nu sunt făcute publice. Știu că la capitolul digitalizare sau în echipa de acolo există intenții de a publica mai multe date și deja este treaba jurnaliștilor să prelucreze aceste informații, pentru că am văzut și multe cazuri când informația este disponibilă, dar nu este tare mult interes ca să fie analizată de anumite instituții media.Pe de altă parte, eu cred că este o problemă la nivelul instituțiilor, unde nu s-a schimbat mare lucru și nu avea cum să se schimbe, unde a rămas același om responsabil de presă. Pentru că, dacă noi nu reușim la Președinție să ne completăm echipa de comunicare, imaginați-vă că la ministerul cutare sau la ministerul cutare e și mai greu să găsești oameni care să vrea să vină să lucreze la comunicare și atunci au rămas aceiași oameni care se mișcă greu, care îndeplinesc greu aceste chestionare pe care le trimiteți dvs. Deci, aici e mai mult vorba de capacitatea instituțiilor de a-și face lucrul mai bine. Nu este vorba despre o intenție de a ascunde ceva. Asta se referă și la relația cu presa, asta se referă și la relația cu cetățenii, asta se referă și la relația cu mediul de afaceri. Asta înseamnă că trebuie să creștem eficiența, productivitatea acestor instituții, să avem oameni care să lucreze mai repede și mai bine. Să-i motivăm mai bine financiar, să-i selectăm mai bine în aceste instituții. De aceea, eu cred că e nevoie de o reformă a administrației publice centrale, așa încât oamenii care vor să lucreze și care lucrează să primească salarii bune și să rămână. Oamenii care nu vor să lucreze, să nu stea acolo de formă, pentru că nu ne permitem să ținem funcționari care nu lucrează. 

Eu, dacă aș fi ziarist, m-aș documenta din mai multe surse, nu aș prelua doar comunicatul de presă al Guvernului

Sunteți mulțumită de felul cum comunică Guvernul R. Moldova și de felul cum transmite cele mai importante mesaje sau deciziile luate către societate?
Eu cred că există suficientă deschidere, ședințele Guvernului sunt deschise, oricine poate să audă ce se discută la ședință, toate documentele sunt făcute publice. Da, în primele trei luni, poate nu s-a oferit suficient timp pentru dezbaterea proiectelor și am explicat că a fost o situație deosebită. Acum ar trebui să existe mai mult spațiu pentru aceste consultări publice, dar e foarte multă informație în spațiul public. Întrebarea mea este dacă noi vrem să o analizăm. Bine, dvs., presa de investigație, faceți multă treabă. Investigațiile voastre presupun foarte multă analiză și surse diferite pentru a verifica informația, dar atunci când se raportează sau se informează despre o decizie a guvernului, uneori e foarte simplist. Eu, dacă aș fi ziarist, m-aș documenta din mai multe surse, nu aș prelua doar comunicatul de presă al Guvernului, pentru că atunci când preiei comunicatul de presă al Guvernului, e ca și cum nu-ți faci treaba ta de ziarist, doar transmiți ce a spus Guvernul. Eu cred că noi cu toții trebuie să discutăm despre creșterea eficienței muncii noastre, în fiecare domeniu, despre un nivel mai înalt de responsabilitate, pentru că e foarte important ce face Guvernul, e foarte important ce fac autoritățile, dar noi o să putem să creștem, noi o să putem să ne dezvoltăm ca țară, ca societate atunci când cu toții o să facem acest efort și o să încercăm să creștem fiecare la locul nostru.

Care ar fi lista minimă de 3 obiective realizate după 4 ani, care să vă facă să fiți mulțumită de activitatea la președinție și să vă facă să mergeți cu fruntea sus în fața electoratului pentru un al doilea mandat?
Lucrurile importante care trebuie să se întâmple nu țin neapărat de prerogativa președintelui. Eu o să lucrez la proiectele pe care le-am anunțat. Pe plan extern, o să continui că construiesc o imagine bună pentru R. Moldova așa încât oamenii să ne cunoască, să ne respecte, să vrea să ne ajute. Eu o să mă concentrez pe problemele de securitate, unde am un mandat explicit. O să insist și o să ajut la promovarea programelor pe care le-am anunțat. De exemplu, programul de împădurire, unde o să ajut, în special, pe identificarea finanțării. O să lucrez în continuare, să ajut pentru a identifica mai mulți bani pentru Satul European, pentru acest fond care va fi lansat la începutul anului 2022 pentru dezvoltarea localităților din R. Moldova. Sper foarte mult să putem anunța în curând un program pentru educație, un program cuprinzător pentru educație. Dincolo de asta, sunt niște intervenții punctuale foarte importante: educația pe termen mediu și lung, foarte importantă, pădurile, pe termen mediu și lung, foarte importante, și celelalte lucruri. Pe lângă asta, sigur că e o nevoie ca la nivel de autorități, în general, să se concentreze pe reforma justiției, oprirea delapidării fondurilor publice, combaterea corupției și sancționarea celor care au comis fraude majore. E foarte important ca să repornim economia, pentru că dacă nu pornim economia, n-avem cum să creștem standardele de viață ale cetățenilor. Cred că e o gamă de lucruri importante care trebuie să se întâmple și aceste lucruri trebuie să fie resimțite de cetățeni. Cetățenii trebuie să simtă că lucrurile încep să se îndrepte și că situația va fi mai bună de la zi la zi, de la an la an.

Ați afirmat de mai multe ori că visul dvs. e să construim Europa la noi acasă. La ce etapă suntem?
Suntem foarte departe încă, chiar dacă avem mai multă democrație și mai multă libertate, și oamenii nu se simt, știu eu, hărțuiți, șantajați, așa cum se întâmpla acum câțiva ani, mediul de afaceri nu își mai face griji că va veni Plahotniuc sau cineva ca el și le va prelua afacerile, profesorii știu că n-o să vină nimeni să-i pună cu de-a sila într-un partid politic, primarii știu că nu îi vor trage de mânecă, folosind ANI-ul și procuratura ca să treacă dintr-un partid în altul. Deci, aici am reușit niște lucruri, dar trebuie să consolidăm aceste procese democratice, trebuie să consolidăm instituțiile democratice, dar avem de construit încă foarte mult pe calitatea instituțiilor, avem foarte mult de construit pe îmbunătățirea standardelor de viață. Suntem pe drumul cel bun, dar e un drum lung și trebuie să fim sinceri cu noi. Nu este corect să credem că lucrurile se schimbă peste noapte, dar ele se schimb, și asta este important, și este important să recâștigăm încrederea. Și revin, nu e vorba doar de încrederea în stat, doar de încrederea în conducătorii statului. E foarte important să reconstruim încrederea între noi, să avem răbdarea să ne cunoaștem, să ne înțelegem și să reconstruim această încredere în societate. O societate este puternică, poate reuși doar dacă este unită și dacă oamenii vor și pot să aibă încredere unii în alții.

Vă mulțumim!

Maia Sandu a devenit, oficial, președinta R. Moldova la 24 decembrie 2020, în urma ceremoniei de învestitură. Ea a câștigat alegerile prezidențiale organizate în luna noiembrie 2020, după turul doi de scrutin, învingându-l pe Igor Dodon, cel care a ocupat fotoliul de președinte între anii 2016 – 2020. Maia Sandu a fost votată de 57,4 % dintre cetățenii cu drept de vot care au participat la scrutin. 942 694 de oameni au votat, în noiembrie 2020, pentru Maia Sandu, fiind înregistrat atunci cel mai mare număr de voturi pentru un lider sau un partid politic în toată istoria scrutinelor din R. Moldova.

Interviul a fost realizat de Redacția ZdG

Publicitate
Publicitate