Video „Acum, mingea este în terenul judecătorilor, să transmită un mesaj sănătos societății că ei într-adevăr vor să fie parte a acestei reforme”. Interviu cu Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției

În contextul unei crize fără precedent în sistemul judecătoresc, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, dă asigurări că reformele inițiate vor continua, în pofida faptului că ar exista rezistență din partea unor „grupuri de interese”. „Faptul că tu nu ești de acord cu o poziție care a fost asumată de către Guvern cu privire la necesitatea de a se apela la niște exerciții extraordinare mai dure, asta nu înseamnă că noi trebuie să revizuim reforma totalmente, deoarece cuiva nu-i place”, a declarat ministra Justiției la Podcast ZdCe. Ea admite că guvernarea a făcut unele greșeli, în special de comunicare și că nu a putut să prevadă și să preîntâmpine demisiile în lanț de la Curtea Supremă de Justiție. 

— De ce am ajuns la o asemenea situație de blocaj în domeniul justiției? În prezent nu avem un Consiliu Superior al Magistraturii funcțional. Majoritatea judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție și-au anunțat demisia. Pre-Vettingul nu este finalizat, iar în ceea ce privește Vettingul, vedem o reacție nu tocmai favorabilă din partea sistemului de justiție. 

— Putem spune că este o culminare a situației care persista de mult timp în justiție, în sensul că nu funcționau lucrurile prea bine în acest domeniu și este, cumva, și o culminare a faptului că reformele demarate anterior nu și-au atins scopul, și a faptului că s-au confruntat aici, pe un teren, mai multe interese. Deoarece această reformă, anunțată de către actualul Guvern, este mult mai dură decât multe acțiuni care au fost anunțate anterior. 

Dar și din cauza greșelilor mai multor părți implicate, începând inclusiv cu acel CSM care de mai multă vreme nu a reușit să se formeze, să se impună ca un organ veritabil de autoadministrare a sistemului judecătoresc, a faptului că judecătorii nu au reușit să demonstreze acea capacitate de a se autoadministra, fapt confirmat prin aceea că Adunarea Generală a Judecătorilor aproape patru ani nu a fost organizată. Din cauza faptului că poate nu a fost fundamentată o mai bună comunicare între sistemul judecătoresc și autorități, dar și din cauza greșelilor unor reprezentanți ai sistemului judecătoresc care au erodat încrederea cetățenilor, încrederea publică în sistemul judecătoresc.

— Admiteți că au fost greșeli și din partea autorităților, a celor care au gândit această reformă? 

— Eu pot să vorbesc din punctul meu de vedere, nu pot să vorbesc din punctul de vedere al altor autorități. Ceea ce vreau să spun este că poate se admite că nu s-a reușit o mai bună comunicare, în sensul că să fie o mai mare implicare, inclusiv în tot acest proces de reformare. Deși, din punctul meu de vedere, în scurta perioada de când m-am aflat la Ministerul Justiției, în orice proiect de lege pe care l-am demarat, întotdeauna am inclus în procesul de avizare, de consultare publică, și reprezentanții CSM-ului, și reprezentanții sistemului judecătoresc.

Unele acțiuni ale reformei anunțate poate că într-adevăr au deranjat, prin faptul că sunt mai dure ca alte acțiuni care au fost setate anterior și, în cazul dat, viziunile se ciocnesc, conflictele se ciocnesc. Și toate astea cumva s-au intensificat și pe fundalul crizelor din ultimii doi ani și cred că s-au implicat aici mai multe grupuri de interese.

— Unii dintre judecători spun că au fost organizate consultații, dar cumva de formă, pentru că ideile sau propunerile lor nu au fost luate în considerare. Și astfel se creează impresia că autoritățile impun asupra sistemului judecătoresc o reformă față de care nu există un consens general sau mai larg în rândul judecătorilor.

— Într-adevăr, această afirmație a fost mai des auzită, dar eu vreau să vedem exemple concrete. Dacă este să vorbim despre legea cu privire la Pre-Vetting, care a fost anunțată încă din toamna anului 2021, această consultare a fost asigurată pe deplin, pe larg, inclusiv cu participarea judecătorilor. Sinteza de la acest proiect de lege demonstrează clar cum au fost luate în considerare și multe propuneri care au parvenit din partea corpului judecătoresc. Ceea ce ține de legea Pre-Vetting, nu cred că i-a deranjat procesul de consultare, dar poate – modul de implementare și efectele pe care le-a produs acest exercițiu. Eu îmi aduc aminte că în toamna anului 2021, dar și la începutul anului 2022, mulți reprezentanți ai sistemului judecătoresc confirmau necesitatea unei reforme în sectorul justiției.

Faptul că uneori judecătorii au opinii conceptuale diferite față de unele proiecte de legi, asta nu înseamnă că consultarea este mimată, dacă nu a fost luată în considerare opinia lor. Orice opinie care a fost vociferată, inclusiv de judecători, în ședințele noastre, în consultările publice care au avut loc, a fost discutată, analizată, argumentată și contraargumentată. Dar dacă nu s-a luat în considerare, asta nu înseamnă că consultarea a fost mimată. Faptul că tu nu ești de acord cu o poziție care a fost asumată de către Guvern cu privire la necesitatea de a se apela la niște exerciții extraordinare mai dure, asta nu înseamnă că noi trebuie să revizuim reforma totalmente, deoarece cuiva nu-i place.

Dar în același timp, asta nu înseamnă că nu suntem rezonabili pentru a găsi acele soluții de compromis. După ce am discutat cu judecătorii de la Curtea Supremă, atunci când s-a anunțat primul val de demisii, dar și după ce de două ori noi am solicitat opinia Comisiei de la Veneția pe acest caz, am discutat cu judecătorii Curții Supreme care mi-au spus mai multe temeri legate de acest proiect și într-adevăr, probabil că unele prevederi au fost prea dure, le-am reanalizat și le-am ajustat. Deci, au fost luate în considerație și lucrul acesta poate fi verificat.

— De exemplu, ce puncte comune au ajuns să se regăsească în lege? 

— De exemplu, un aspect pe care l-au invocat atunci judecătorii de la Curtea Supremă a fost faptul că exercițiul de evaluare a judecătorilor CSJ ar începe din momentul intrării în vigoare a legii. Lucrul acesta l-am modificat ca urmare a discuțiilor cu ei și am zis că nu va începe exercițiul de evaluare din momentul publicării legii, dar din momentul când va fi creată Comisia numărul 2, fiindcă pentru asta va fi o altă comisie și va notifica persoana în cauză. Ceea ce ar însemna că ar dura încă vreo două-trei luni. 

O altă modificare a vizat faptul că anterior proiectul de lege stipula faptul că actualii  judecători ai CSJ o să aibă un termen de 20 de zile la dispoziție, în care să-și exprime opțiunea: vin la Vetting și dacă trec Vettingul, continuă să lucreze, sau își depun cererea de demisie, pleacă și au interdicția de a mai reveni în sistem timp de 7 ani.

Și i-a deranjat această interdicție de 7 ani. Și am ascultat de această temere a lor și am exclus și această interdicție. Adică, omul își exercită opțiunea să vină la Vetting sau nu, are termen de 20 de zile de a-și depune demisia și pleacă cu garanțiile și cu indemnizația pe care i-o stabilește legea, fără acea interdicție de a reveni. 

— Adică ei vor putea reveni, eventual?

— Eventual, vor putea reveni, dar noi în același timp, în paralel, lucrăm și la alte pachete de legi care vizează revizuirea sau perfecționarea procedurilor de admitere în funcția de judecător. Adică ei ar putea reveni, dar trebuie încă o dată să treacă o evaluare.

— Dacă e să revenim la acele demisii de la Curtea Supremă de Justiție. Ele puteau fi prevenite? Guvernarea nu s-a gândit că s-ar putea să ajungem la o asemenea situație și cum să se evite un asemenea blocaj? Pentru că foarte curând Curtea Supremă de Justiție va deveni nefuncțională până la eventuala reformare a ei.

— Noi am anticipat că vor fi unele demisii, dar nu am anticipat că vor fi demisii într-un lanț și într-un mod concertat, în același timp. Mai ales că proiectul de lege nu era pe agenda Guvernului, era încă în proces de finalizare. Pe de o parte, a fost ca un semnal de rezistență, de protest față de legea Curții Supreme de Justiție, dar eu cred că în mare parte demisiile au fost cauzate de primele decizii adoptate de către Comisia Pre-Vetting în privința acelor 5 judecători care au promovat și în privința celorlalți 23 care nu au promovat exercițiul de Pre-Vetting. 

Și cred că lumea nu s-a așteptat că Comisia de evaluare va aplica standarde atât de înalte, că va examina atât de minuțios sub aspectul de integritate etică și financiară.

— Și la Vetting va fi mai puțin dificil?

— Va fi diferit. În exercițiul de Vetting al Curții Supreme de Justiție va fi implicat nemijlocit și CSM-ul. Fiindcă, respectând recomandările Comisiei de la Veneția, ultima verificare o face CSM-ul ca organ de autoadministrare. Și de aceea, este foarte important să avem CSM-ul și eu sper ca judecătorii să înțeleagă, să conștientizeze importanța participării la formarea CSM-ului, ca să devină funcțional și să facă parte din această reformă în continuare. 

Un alt aspect este că, deoarece la Vetting consecințele nepromovării exercițiului pot duce la aceea că persoana ar putea să fie demisă din sistemul judecătoresc, criteriile de evaluare sunt mult mai precise, mult mai detaliate, așa cum a stabilit și Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Comisia de la Veneția. Noi am prevăzut și o marjă de diferență admisibilă, reieșind din economia de piață, reieșind din faptul că la noi mai târziu s-a format acest mecanism de declarare a averilor. S-a oferit o marjă de o anumită sumă în cazul în care, dacă nu poți justifica veniturile și cheltuielile pe parcursul unei perioade lungi de timp, este în regulă ca pentru asta să nu fie demiși. 

Adică, pentru abaterile minore nu ești sancționat sau pedepsit. Eu cred că orice persoană, nu numai judecătorii, orice persoană care și-a făcut cu bună credință datoria sa de cetățean, a declarat în fiecare an veniturile pe care le-a obținut și și-a executat obligațiile sale de cetățean, nu are cum să nu treacă acest exercițiu, mai ales că noi am prevăzut aceste excepții.

— A avut loc o Adunare Generală a Judecătorilor, la care s-a decis să se amâne această decizie de a vota membrii CSM, să se întrerupă adunarea până pe 28 aprilie. Judecătorii au argumentat că există încă acele contestații la Curtea Supremă de Justiție ale persoanelor care nu au trecut Pre-Vettingul și că ar fi corect să așteptăm aceste decizii.

Ulterior, a fost convocat Consiliul Suprem de Securitate. Președinta Maia Sandu a îndemnat Parlamentul să desemneze cât mai curând reprezentanții societății civile în CSM, pentru că jumătate din membrii CSM, șase membri, vor fi din partea societății civile,  desemnați de Parlament. Ne așteptăm să avem un CSM în care majoritari vor fi cei care nu sunt judecători. Pe cât de legitim sau reprezentativ poate fi un asemenea organ de autoadministrare?

— Într-adevăr, au fost depuse contestații la Curtea Supremă de Justiție de către cei care nu au promovat Pre-Vettingul. Legea 26 prevede foarte clar că contestațiile se examinează în termen de 10 zile. A trecut mai mult de o lună și jumătate. Curtea Supremă nu le-a examinat, cu excepția a una sau două decizii pe care le-a luat din start. Nouă ne apar foarte multe dubii, întrebări rezonabile, de ce atât de greu se examinează aceste contestații?

Și cumva, aceste tergiversări la examinarea contestațiilor, însoțite de demisiile de la Curtea Supremă de Justiție, însoțite și de demisile membrilor actuali ai CSM, și de faptul că nu s-a reușit examinarea contestațiilor până la Adunarea Generală, fapt ce a servit drept motiv pentru a amâna această Adunare Generală, toate aceste circumstanțe nu sunt un mesaj sănătos din partea corpului judecătorilor de a face parte din această reformă și de a respecta legea. 

Dar atunci când a fost elaborată Legea cu privire la Pre-Vetting, care a fost expertizată de Comisia de la Veneția, care nu a găsit nicio problemă asupra faptului că, chiar dacă se depun contestații, acestea nu împiedică organizarea Adunării Generale. 

Eu sunt de acord că, în contextul faptului că s-a recomandat a accelera procesul de desemnare a reprezentanților din partea societății civile în CSM, ar putea însemna că CSM-ul nu este tocmai reprezentativ din punct de vedere al corpului judecătoresc. Dar, în același timp, ce să facem? Să stăm și să așteptăm să mai fie o amânare, să mai fie nu știu ce motive invocate? Când legea prevede foarte clar că în termen de atâtea zile se convoacă Adunarea Generală a Judecătorilor, iar contestațiile nu împiedică petrecerea alegerilor pentru desemnarea membrilor CSM.

Noi avem nevoie de CSM pentru a rezolva foarte multe probleme, ca să evităm blocajele. Fiindcă puterea judecătorească nu trebuie să fie interpretată ca fiind absolută, în detrimentul interesului public.

— Vedem că această reformă merge mai greu decât se aștepta și cu mai multe impedimente care nu au putut fi prevenite de cei care au gândit reforma – de guvernare. Credeți că problema e doar în sistemul de justiție sau și în faptul că poate nu sunt suficienți oameni competenți în actuala guvernare care să prevadă aceste situații, să gândească o lege care nu poate fi fentată?

— Cu siguranță, adevărul este undeva la mijloc, evident. De fiecare parte se poate spune că se putea mai bine de făcut, fiindcă este o situație neobișnuită, pentru care nimeni nu poate spune că a fost învățat cum trebuia mai bine să acționeze. Nu există o formulă magică. 

Aceste impedimente care au apărut și care au luat amploare, eu le cred cumva firești, fiindcă nu este atât de simplu să faci o reformă, având în vedere și faptul că noi ne-am dorit ca această reformă să fie făcută în mod corect. Fiindcă noi, dacă doream să nu ținem cont de procese, de consultare, de recomandările experților ca mecanismul să prevadă toate situațiile posibile cât de cât și să nu ținem cont de recomandările Comisiei de la Veneția, probabil că legile erau demult adoptate. 

Totodată, nu suntem foarte mulți oameni implicați pe sectorul justiției la capitolul reformă, fiindcă este un proces destul de greu și anevoios. Reformele serioase iau timp și pot fi și dureroase, într-adevăr. Pe anumite proiecte de lege am avut colaborări și avem în continuare o colaborare foarte bună cu mulți reprezentanți ai sistemului judecătoresc și noi mizăm foarte mult pe buna-credință, pe onestitatea judecătorilor, ca anume cei merituoși să treacă în față. Fiindcă eu cunosc mulți judecători și procurori care știu că își fac treaba bine și își fac griji față de situația din sistem. Dar sunt și anumite grupuri sau anumiți reprezentanți care sunt cu viziuni mai diferite și încearcă să opună rezistență. Fiecare este cu drepturile sale.

Ceea ce încerc să transmit este că noi trebuie să privim un pic mai pragmatic lucrurile și să găsim soluțiile de mijloc. Iar acum, mingea este în terenul judecătorilor, să transmită un mesaj sănătos societății că ei într-adevăr vor să fie parte a acestei reforme.

— Ați menționat expresia „grupuri de interese”. Există așa ceva în sistemul de justiție? La ce vă referiți? 

— Da, de fapt, acesta nu este un lucru nou. Se cunoaște că sunt anumite grupuri diferite care urmăresc această situație de blocaj, pentru a crea o mai mare destabilizare în societate.

Sunt unii reprezentanți care sunt cunoscuți ca având anumite legături cu persoane nu tocmai din cele mai integre, care au anumite interese pe anumite dosare de rezonanță care se află și la Curtea Supremă de Justiție. Mai ales că rezultatele Pre-Vettingului cred că i-au pus pe jar pe cei care au probleme în spate.

— Am văzut rezultatele Pre-Vettingului, care au arătat date nu tocmai îmbucurătoare. Vetting-ul se inițiază pornind de la aceeași idee, că sistemul nu s-a putut autocurăța, deci intervenim cu o evaluare din afară. Pe cât de corupt credeți că este sistemul de justiție? 

— Dacă am ajuns la așa o situație, mai ales în care toți cetățenii au solicitat și solicită în continuare să fie aplicat acest exercițiu de Vetting față de toți judecătorii, față de toți procurorii, având în vedere că avem un nivel atât de scăzut de încredere din partea societății față de justiție, avem un nivel atât de înalt de corupție în societate, este evident că sunt dubii. Mai ales că au fost anumite cazuri în care hotărârile judecătorești au fost de neînțeles, nu au fost clar motivele expuse și mai ales că avem și hotărâri pentru care Curtea Europeană a Drepturilor Omului ne-a condamnat, considerând că unele hotărâri au fost arbitrare, ceea ce înseamnă încălcări foarte grave. Sunt mai mult decât întrebări rezonabile că avem probleme în justiție.

— Și o altă întrebare rezonabilă ar fi cât va dura această reformă? Pentru că mandatul acestei guvernări expiră la mijlocul anului 2025, vedem cât s-a reușit în primii ani de guvernare. Se va reuși să se facă această reformă până la sfârșitul mandatului acestei guvernări? În condițiile în care, trebuie să menționăm, reformele în justiție sunt o parte importantă în recomandările privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

— Statutul de țară-candidat la aderarea la Uniunea Europeană ne impune să facem ordine în justiție și să perfecționăm legislația, să lucrăm la integritatea și independența actorilor în justiție. Nu în zadar, din cele nouă măsuri pe care trebuie să le implementăm, să le realizăm în cel mai scurt timp, șase țin de justiție.

Într-adevăr, implementarea Pre-Vettingului a durat mai mult decât ne-am așteptat și, dacă ne aducem aminte, când a fost adoptată legea Pre-Vettingului, s-a amânat intrarea ei în vigoare, adică publicarea ei, deoarece atunci a apărut războiul la hotar. Și atunci a apărut întrebarea cum să aduci un expert internațional, că noi nu știam ce va fi cu noi de azi până mâine. Apoi deja crizele economice, crizele energetice și au fost cumva mulți factori obiectivi…

— Dar, în final, cetățeanul va întreba guvernarea de ce nu a reușit. 

— Evident, acesta este un risc inevitabil. Pre-Vettingul este prima fază, iar a doua fază, care vizează Curtea Supremă de Justiție, neapărat trebuie să se realizeze acum, să se înceapă la sfârșitul lunii mai – începutul lunii iunie, astfel încât până la sfârșitul anului să putem vorbi despre o nouă Curte Supremă. În același timp, Comisia Pre-Vetting își duce treaba la sfârșit, că mai are de făcut niște evaluări pentru CSP și pentru Colegii.

Și din toamnă, odată ce terminăm cu elaborarea proiectului al treilea de lege, faza a treia, deja să înceapă evaluarea judecătorilor și a procurorilor din instituțiile-cheie, proces care este planificat să se termine în vara anului viitor, deci 2024-2025. Din punct de vedere calendaristic, conform proiectului, ar trebui să se reușească până își termină mandatul actuala guvernare.

Dar eu cred că dacă se va finaliza cu succes Pre-Vettingul, va avea loc reformarea Curții Supreme de Justiție și, cel puțin, va demara faza a treia a evaluării, deja va fi o realizare foarte importantă și optimistă, în beneficiul cetățenilor. 

Spuneam că Vettingul va fi efectuat doar pentru funcțiile-cheie, adică se referă la președinții și vicepreședinții de instanțe, la judecătorii curților de apel,  la procurorii șefi și adjuncți și la cei din procuraturile specializate. În paralel, noi lucrăm și la îmbunătățirea legislației ce ține de Colegiile de selecție și evaluare a performanței judecătorilor și procurorilor. Astfel, ceilalți judecători și procurori deja vor fi evaluați de către noul CSM și noul CSP prin intermediul Colegiilor, astfel încât sistemul singur să-și revină treptat la propria capacitate. Și mai departe, acest exercițiu unic să nu mai fie utilizat niciodată.

— Vă mulțumim!