Sinteza ZdG: Retrospectiva celor mai importante evenimente ale săptămânii. Ediția din 17 iulie 2021
Nu mai este o noutate pentru nimeni că a fost ales un nou Parlament, fiind pentru prima dată în istoria R. Moldova când un partid de dreapta obține majoritate parlamentară. Așadar, în urma scrutinului anticipat din 11 iulie, Partidul Acțiune și Solidaritate merge în Legislativ cu 63 de deputați. Comuniștii și socialiștii vor avea doar 32 de deputați, iar Partidul Șor va fi reprezentat de 6 parlamentari, trei dintre care, la moment, figurează în dosare penale.
Până pe 19 iulie, Comisia Electorală Centrală va totaliza rezultatele scrutinului și va întocmi un raport cu privire la rezultate. Raportul va fi transmis Curții Constituționale, iar magistrații au la dispoziție 10 zile pentru a decide asupra validării sau invalidării scrutinului, însă asta nu se va face mai devreme de soluționarea definitivă de către instanțele de judecată a contestațiilor depuse.
După cum bine știți, Ziarul de Gardă a analizat CV-urile, declarațiile de avere, cazierele mai multor candidați de pe listele tuturor partidelor care și-au încercat norocul la anticipatele din 11 iulie. Până se vor pronunța judecătorii Înaltei Curții, pe zdg.md puteți citi detalii despre cei 101 viitori deputați.
Unii au dosare, alții au averi de milioane. Unii sunt la prima lor experiență în legislativ, alții sunt cu unu, două sau mai multe mandate de parlamentari în spate, iar o parte dintre ei au reprezentat anterior alte formațiuni politice. Articolul în găsiți aici, la secțiunea dosar.
Rămânem tot în sfera alegerilor pentru că și acest scrutin a fost caracterizat de tentative de fraudare a alegătorilor. Ziarul de Gardă vă prezintă într-o anchetă cum mai mulți alegători din stânga Nistrului recunosc că la scrutinul parlamentar anticipat de duminică au primit bani ca să voteze pentru Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor. Unii au primit bani înainte de a-și exercita dreptul de vot, iar alții după ce se întorceau de la urne și prezentau buletinul în care era aplicată ștampila „votat”. Au fost și dintre cei care și-au căutat banii promiși, inclusiv pe la observatorii scrutinului.
La 11 iulie moldovenii au trimis în Parlament și câțiva deputați cu probleme penale sau numele cărora figurează în actele de constatare ale Autorității Naționale de Integritate.
În lista deputaților PAS am identificat trei persoane, numele cărora au fost sau sunt vizate, direct sau indirect, în dosare penale sau acte de constatare ale Autorității. În lista deputaților Blocului Comuniștilor și Socialiștilor am descoperit cel puțin șase deputați cu probleme de integritate, iar jumătate din deputații Partidului Șor au dosare penale, este vorba de Ilan Șor, Denis Ulanov și Petru Jardan.
Blocul lui Renato Usatîi a rămas pe dinafara Parlamentului, după ce a acumulat 4,10% din sufragii. Nici măcar alegătorii din Bălți, unde Usatîi este primar nu au oferit blocului majoritate de voturi, lucru care l-a făcut pe Usatîi să își anunțe demisia.
Odată ce Consiliul local va accepta demisia acestuia, Comisia Electorală Centrală va fi notificată și va decide asupra desfășurării scrutinului anticipat pentru funcția de primar al municipiului Bălți.
2,33% din sufragii a luat la scrutinul de duminică Platforma Demnitate și Adevăr, iar în dimineața zilei de marți conducerea formațiunii, adică președintele Andrei Năstase și cei șase vicepreședinți și-au anunțat demisia, iar Biroul Politic Național a decis convocarea Congresului partidului pentru data de 5 septembrie curent, unde va fi aleasă o nouă conducere a partidului. Interimatul funcției de președinte al formațiunii va fi asigurat de Dinu Plîngău.
Ziarul de Gardă a calculat cât le-a costat un vot pe fiecare dintre cele trei partide care acced în Parlament. Astfel, cel mai scump este votul Partidului Șor. Din visteria formațiunii s-a alocat câte aproape 64 de lei pentru un vot. Circa 16 lei a costat un vot al Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, iar cei mai puțini bani pentru un vot au alocat cei din Partidul Acțiune și Solidaritate, este vorba de 8 lei și 28 de bani.
De joi, 15 iulie, Chișinăul are un nou viceprimar pe domeniul economic. Este vorba de Olga Ursu, șefa Cabinetului primarului Ion Ceban și ex-consiliera fostei primare interimare Silvia Radu. Ursu o înlocuiește pe Inga Ionesii, care în luna iunie curent a demisionat din funcție, în baza unei cereri personale.
Gheorghe Cavcaliuc, al cărui partid a acumulat a acumulat 1,28% de voturi la anticipate, este chemat la Procuratură în dosarul „verde de briliant”. În campania electorală, acesta a refuzat să se prezinte la audieri, invocând că în calitate de concurent electoral beneficiază de garanții. Rămas pe dinafara Legislativului, Cavcaliuc nu mai beneficiază de garanțiile Codului Electoral. În prezent, alți patru membri, printre care președintele organizației teritoriale a partidului PACE, sunt cercetați în acest dosar.
Iar reprezentanții Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au finalizat urmărirea penală în dosarul VENTO, în care figurează șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari. Acesta, împreună cu un subaltern de-al său sunt acuzați pentru patru capete de acuzare: „exces de putere”, „fals în acte publice”, „reținerea sau arestarea ilegală” și „tragerea cu bună-știință la răspundere penală a unei persoane nevinovate” – acțiuni comise în privința co-proprietarilor rețelei de benzinării VENTO, conform procurorilor.
Unul din 4 moldoveni se află peste hotare, iar în ultimii 5 ani R. Moldova a înregistrat cel mai mare exod al populației din istoria sa, arată estimările făcute de analistul Expert Grup Veaceslav Ioniță. Potrivit analistului, anul trecut numărul cetățenilor s-a redus cu aproape 48 de mii, din cauza migrației peste hotare, dar și a sporului natural negativ, adică numărul nou-născuților este mai mic decât numărul deceselor.
Până nu demult se scumpeau chiar și de trei ori pe săptămână, iar acum mai multe stații PECO raportează stocuri epuizate de carburanți. Se întâmplă la nici o lună după ce Parlamentul a schimbat metodologia de stabilire a prețurilor la carburanți, adică petroliștii nu mai aveau dreptul să dicteze prețurile, asta făcând Agenția Națională de Reglementare în Energetică. Acum Agenția pune epuizarea stocurilor de carburanți pe seama metodologiei, care ar fi imperfecte.
Raportul Consiliului Concurenței privind piața petrolieră din R. Moldova, în posesia cărora a intrat Ziarul de Gardă, arată că întreprinderile „Rompetrol Moldova” SA, „Lukoil-Moldova” SRL, Petrom-Moldova” SRL, „Bemol Retail” SRL, „Datario” SRL și „Tirex Petrol” SA au încălcat mai multe prevederi din din Legea concurenței. Mai exact, aceste întreprinderi au stabilit concertat prețurile la carburanți în ultimii doi ani.
Iar Ucraina a început în această săptămână construcția unei autostrăzi moderne care va lega Kievul de Chișinău și a unui pod transfrontalier peste râul Nistru. Podul peste râul Nistru, situat între localitatea Cosăuți din raionul Soroca și orașul Yampil, din Ucraina, va avea o lungime de circa 362 de metri și va fi construit din mijloacele financiare ale Ucrainei. Iar construcția drumului de acces, cu o lungime de circa cinci km, care va uni podul peste Nistru cu drumul național situat în preajma localităților Cosăuți și Iorjnița va fi executat din sursele R. Moldova.
