• Interviu/ Medic din R. Moldova, stabilit în SUA, despre echipamente, vaccin și viața după COVID-19

    Interviu/ Medic din R. Moldova, stabilit în SUA, despre echipamente, vaccin și viața după COVID-19
    vizualizări
    25 aprilie 2020 | 09:56

    Anesteziologul Grigore Toma este originar din R. Moldova, și-a făcut studiile la USMF „N. Testemițeanu”, apoi la Institutul de Neurochirurgie „N. Burdenko” din Moscova, de pe lângă Academia de Științe Medicale din Rusia, iar de mai bine de 15 ani locuiește și activează în Statele Unite ale Americii.

    ZdG a discutat cu el despre sistemul medical de aici și despre cel din SUA, despre motivele plecării sale de acasă, dar și despre ce crede că va schimba virusul în viețile noastre.

    — Nicio țară nu era pregătită pentru această pandemie. Totuși, din punctul dvs. de vedere, cât de adecvat a fost sistemul de sănătate american pentru Covid-19, luând în calcul și faptul că se știa deja despre răspândirea rapidă a acestuia în China și Europa?

    — Cu certitudine, sistemul american de sănătate reprezintă unul dintre cele mai avansate și bine dotate sisteme medicale din lume. Cu toate acestea, sistemul respectiv, ca și majoritatea țărilor lumii, nu a fost pregătit suficient pentru pandemia de coronavirus. Din primele zile, Guvernul SUA nu a luat măsuri suficiente pentru a pregăti țara. Consecințele acestor greșeli sunt foarte grave – numărul populației infectate de COVID-19 la momentul actual a ajuns la mai mult de jumătate de milion, iar numărul celor decedați se ridică la peste 21 de mii, mortalitatea fiind aproape de 4%, de zeci de ori mai mare decât mortalitatea bolnavilor afectați de virusul gripal.

    — Ce a schimbat această pandemie în activitatea medicilor, inclusiv a dvs.?

    — Ei bine, activitatea de rutină în spitalul unde activez eu s-a schimbat. De exemplu, au fost suspendate toate intervențiile chirurgicale planificate în mod normal, se operează numai pacienți aflați în stări de urgență. Toți pacienții din spital sunt priviți ca potențiali bolnavi cu COVID-19, iar personalul medical care este implicat în sălile de operație trebuie să folosească metodele potrivite de protecție. Pacienții COVID pozitivi sunt operați într-o sală specială, unde presiunea atmosferică din interior e mai mică. În consecință, probabilitatea virusului de a se răspândi în afara sălii este redusă. Tot personalul medical poartă, în general, permanent măști în spital, și nu doar în sălile de operație. Asta se referă și la pacienți. Procesul de instruire a rezidenților, toate conferințele, adunările, acum au loc doar on-line… Medicii sunt și ei oameni și, bineînțeles, au și ei frici, însă trebuie să le depășească, pentru că munca lor acum e mai presus de orice.

    — În R. Moldova, medicii denunță lipsa echipamentelor de bază. Cât de protejați sunt medicii care activează în SUA? Beneficiați de testări sau, poate, de unele facilități financiare acum?

    — Medicii care activează în SUA au echipamentul de bază necesar pentru a se proteja de infectarea cu coronavirus. Sigur, sunt spitale cu echipament mai sofisticat, însă, din câte știu, minimul necesar este prezent în marea majoritate a instituțiilor medicale. Testările nu sunt obligatorii pentru toți medicii. Se testează doar cei care au simptome caracteristice pentru COVID-19. Dacă abordăm protecția din punctul de vedere al politicilor sociale – salariu, beneficii, atunci acestea dintotdeauna au fost și sunt prezente în SUA, unde cadrele medicale sunt apreciate prin salarii demne și beneficii sociale sub formă de subvenții pentru instruire, concedii plătite de perfecționare și așa mai departe. Facilități financiare pentru medici nu sunt, dar, la drept vorbind, profesia de medic e una dintre cele mai bine plătite în SUA. Sunt și spitale în care salariile au fost reduse cu 10-20% din cauza crizei economice, iar multe cadre medicale care lucrau temporar și-au pierdut posturile, din cauza volumului scăzut de intervenții chirurgicale.

    — Medicii din R. Moldova sunt practic „vânați” de autorități, dacă denunță probleme din interior. Cât de deschis poate aborda lacunele din sistemul medical un doctor din SUA?

    — Situația în care medicii sunt „vânați” pentru denunțarea problemelor din spitale se întâmplă nu doar în Moldova. Sunt și cazuri în care lucrătorii medicali au fost disponibilizați pentru abordarea problemelor din interiorul spitalelor. Iar asta se explică prin faptul că cei de la conducerea spitalelor sunt manageri, și nu medici, prin urmare, ei nu prea cunosc subtilitățile. În multe cazuri, nici nu vor să cunoască ce înseamnă să tratezi pacienții pe timp de pandemie. Salariile astronomice ale acestor directori de spitale au determinat categoria asta de oameni de afaceri să se gândească mai mult la sine decât la personalul medical. Sper că după ce va trece această pandemie medicii vor avea un rol mai mare în administrarea spitalelor.

    — Tot acum, în R. Moldova, au ieșit la suprafață problemele de sistem despre care se discuta ani în șir, însă nimeni nu reacționa. Printre acestea se numără lipsa acută a cadrelor medicale. Cum credeți că se va descurca R. Moldova acum, în acest context?

    — Probleme de sistem au existat mereu în R. Moldova. În timpuri de criză, însă, ele se accentuează și devin mult mai vizibile. Una dintre problemele principale ale sistemului de sănătate din Moldova este remunerarea foarte scăzută a medicilor și lucrătorilor medicali. În SUA, de exemplu, salariile medicilor sunt cu mult mai mari în raport cu ale angajaților din alte profesii. Și nu doar în SUA. Situația cadrelor medicale din R. Moldova, după părerea mea, se va înrăutăți pe viitor. Medicii din România vor pleca în țările UE, iar mulți doctori tineri și talentați de la noi vor prefera să muncească în România, iar ulterior, și ei vor migra spre alte state din UE. O altă problemă importantă este dotarea insuficientă a spitalelor și policlinicilor, lipsa standardelor de tratament al pacienților, mai ales în spitalele raionale și rurale. Lipsa de respect față de profesia de medic constituie o altă problemă, care necesită identificarea unor soluții. Sper că, după această epidemie, întreaga societate din R. Moldova, inclusiv actuala guvernare, își vor schimba radical atitudinea față de lucrătorii din sistemul medical. Și atunci poate că situația se va ameliora treptat.

    — Și dvs. ați părăsit sistemul medical de aici. Care au fost motivele? Ați reveni vreodată în R. Moldova, ca să practicați medicina?

    — Eu nu am planificat să părăsesc sistemul medical din R. Moldova. În ultimul an de existență al URSS, în 1991, am fost acceptat la aspirantură, apoi și la doctorantură la renumitul Institut de Neurochirurgie „N.N. Burdenko” din Moscova, la specialitatea de neuroanestezie și neuroreanimare. Mi-am dorit să revin acasă, dar soarta m-a aruncat în Canada, apoi în SUA, care mi-a devenit a doua patrie. Moldova este țara mea de baștină și rădăcinile nu mi le uit. Mi-aș dori să colaborez mai mult cu medicii anesteziologi și reanimatologi din R. Moldova, pentru a împărtăși experiența mea modestă din sistemul medical american, dar și pentru a învăța din experiența doctorilor din Moldova. Vorba ceea: cât trăiești, înveți.

    — În această perioadă dificilă, cum se susțin medicii unii pe alții, cum reușesc să meargă mai departe?

    — Majoritatea medicilor au devenit mai înțelegători, mai receptivi, au început să acorde mai multă atenție protejării personale și a altor lucrători medicali, respectând distanța față de colegi. Cred că ne telefonăm mai des unii altora. Deseori cu întrebări banale, cum ar fi – ești sănătos? Ai grijă de tine? Dar în esență, nu s-au schimbat chiar radical lucrurile. Avem rutina noastră. Știți, răspunsul la această întrebare poate fi unul retoric, pe care zilnic, atât eu, cât și colegii mei medici din R. Moldova îl împărtășim: Cine, dacă nu noi?

    — Cum rezistă sistemul medical din zona în care vă aflați sub presiunea pandemiei?

    — Din fericire, numărul de persoane infectate cu acest coronavirus în zona unde activez e mult mai mic, în comparație cu alte orașe, cum ar fi New York, unde numărul de infectați și decese e practic cel mai mare din SUA. Secțiile de reanimare din spital au posibilitatea să primească mai mulți pacienți, iar aparate de ventilație ajung pentru toți cei în stare foarte gravă. Administrația spitalului universitar face tot posibilul ca să dispunem de suficient echipament de protecție. Actualizările se publică zilnic, de câteva ori pe zi. Ce va fi mai departe cred că timpul va arăta, mai ales în următoarele câteva săptămâni. Ca și toți oamenii, medicii au fricile și anxietățile lor, care, atunci când sunt în exces, seamănă vulnerabilitate personală și cauzează comiterea unor greșeli medicale. În contextul acestei pandemii cu care luptăm împreună, o simplă vorbă rostită mai des poate ajuta la reducerea stresului, atât în sistemul medical, cât și în societate, per ansamblu.

    — Acum, poate mai mult decât alteori, se discută inclusiv despre presiunea asupra medicilor aflați în zonele grav afectate, de a alege practic cine dintre pacienți să trăiască. Cum învață medicii să se descurce cu această dilemă?

    — Una dintre cele mai dificile aspecte în tratamentul pacienților cu COVID-19 în stare critică, atunci când numărul persoanelor afectate e cu mult mai mare decât posibilitatea unui spital de a trata bolnavii cu insuficiență respiratorie acută, este triajul din secțiile de reanimare și terapie intensivă. Mai simplu spus, cine dintre pacienții aflați în stare critică va fi tratat cu ultimul aparat de respirație artificială disponibil în spital? Deci, e vorba despre decizia de a selecta cine trăiește și cine moare… După cum știți din presa internațională, cu asemenea probleme etice s-au confruntat mulți reanimatologi din Italia, Spania, posibil și din alte țări. De obicei, prioritate au pacienții a căror probabilitate de supraviețuire este mai mare. Nu este nou faptul că cei mai tineri au șanse mai mari de a nu ceda în asemenea stări grave. De altfel, asemenea practică nu este nouă în medicină. De exemplu, în timpul războaielor și a calamităților naturale, se folosește așa-numitul triaj, atunci când pacienții în stare de șoc sunt selectați în dependență de severitatea traumei și a șocului traumatic. Din fericire, în practica mea personală de mulți ani nu am avut și sper că nu voi avea o asemenea experiență.

    — Pentru dvs., ce este cel mai dificil să faceți în perioada aceasta?

    — Pentru mine, ca și pentru majoritatea dintre noi, cel mai greu este să trec de simpla frică pentru sănătatea familiei mele și a prietenilor. Simplul gând că cei dragi pot deveni pradă acestui virus este îngrozitor. De aceea, cel mai așteptat răspuns la întrebarea zilnică „Cum vă simțiți?” este – „Bine, foarte bine, sănătoși”.

    — Ce sfaturi le-ați da în această perioadă colegilor de acasă?

    — Sfaturi destul de simple, care-s cunoscute foarte bine de majoritatea oamenilor: respectați distanța socială, stați acasă, dacă puteți, dacă trebuie să mergeți la magazinul de produse alimentare, îmbrăcați măști, mănuși, spălați-vă mâinile cu săpun, faceți exerciții, fiți optimiști și fiți buni cu cei din jur. Împreună vom învinge acest virus.

    — Cum credeți că va fi viața după Covid-19?

    — Sper să se tragă concluziile necesare, urmare a acestei pandemii. Sper ca oamenii să învețe să folosească permanent remediile de igienă sanitară. Sper să scadă numărul de boli infecțioase gastro-intestinale, mai ales în perioada de vară. Cred că de acum încolo se va acorda mai multă atenție modului sănătos de viață, iar oamenii vor face mai multe exerciții, vor fi mai activi. Asta va duce la reducerea numărului populației obeze, a celor cu hipertensiune arterială și cu diabet zaharat. În timpul pandemiei, multe familii stau împreună acasă, în carantină. Respectiv, cred că va crește și natalitatea, poate că vom avea un fel de „Baby Boom 2020”. Pentru economia bătrânei Europe asta va însemna mai multe brațe de muncă. În următorii câțiva ani, cred că vor fi mai puține călătorii și va descrește numărul turiștilor. Poluarea mediului va scădea, iar calitatea aerului va fi mai bună, în special în zonele cu industrie grea. Datorită acestui fapt, cred că se va reduce numărul pacienților cu astm și cu boli respiratorii cronice. Ulterior, se va schimba și modul în care călătorim. E posibil ca purtarea măștilor, folosirea mănușilor și dezinfectarea frecventă a mâinilor, a spațiului care ne înconjoară să devină o nouă normă. După ce va apărea un vaccin efectiv împotriva coronavirusului, lucrurile vor reveni la normal.

    — Vă mulțumim.

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Reacția Procuraturii după ce un deputat a declarat că instituția deținea noile imagini de la întâlnirea dintre Plahotniuc și Dodon

    Deputații Iurie Reniță și Lilian Carp au prezentat noi secvențe video de la întâlnirile dintre Dodon și Plahotniuc. În contextul în care deputatul Lilian Carp a precizat că aceste imagini ar fi fost deținute de…
    Reacția Procuraturii după ce un deputat a declarat că instituția deținea noile imagini de la întâlnirea dintre Plahotniuc și Dodon

    LIVE/ Un nou protest în fața Guvernului: Asociația Restaurantelor și Localurilor de Agrement, împotriva distanței de 2 m între persoane

    Asociația Națională a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova „MĂR” se declară împotriva deciziei Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică (CNESP) privind distanța de 1,5-2 metri d…
    LIVE/ Un nou protest în fața Guvernului: Asociația Restaurantelor și Localurilor de Agrement, împotriva distanței de 2 m între persoane

    196 de noi cazuri de COVID-19 înregistrate în România. Bilanțul total trece de 20 100

    Până astăzi, 5 iunie, pe teritoriul României, au fost confirmate 20.103 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID–19. Dintre acestea, 14.145 au fost declarate vindecate și externate, anunță Grupul de Com…
    196 de noi cazuri de COVID-19 înregistrate în România. Bilanțul total trece de 20 100

    Cetățenii sunt îndemnați să stea acasă de Paștele Blajinilor: „Sistemul medical este la limita epuizării”

    Autoritățile au permis desfășurarea în zilele de 7-8 iunie a Paștelui Blaijinilor, chiar dacă numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus este în creștere. Slujbele de pomenire din cimitire urmează să ai…
    Cetățenii sunt îndemnați să stea acasă de Paștele Blajinilor: „Sistemul medical este la limita epuizării”

    O nouă alertă cu bombă falsă la sediul Ambasadei Rusiei, a doua în această săptămână

    La ora 11:50, pe poșta electronică a Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău a parvenit un mesaj precum că este amplasat un obiect explozibil. După mai multe verificări, informația s-a dovedit a fi falsă. Ofiț…
    O nouă alertă cu bombă falsă la sediul Ambasadei Rusiei, a doua în această săptămână

    Dodon, despre opoziția parlamentară: Coaliția Candu – Sandu – Plaha – Șor, dați jos Guvernul, ce vă jucați atâta în „pisociniță”. Deputați din opoziție: Socialiștii sabotează și refuză să vină în Parlament

    În timp ce președintele R. Moldova, Igor Dodon, îi îndeamnă pe deputații din opoziția parlamentară, care își doresc să demită Guvernul, să înregistreze o moțiune de cenzură în acest sens și să o voteze în Legis…
    Dodon, despre opoziția parlamentară: Coaliția Candu – Sandu – Plaha – Șor, dați jos Guvernul, ce vă jucați atâta în „pisociniță”. Deputați din opoziție: Socialiștii sabotează și refuză să vină în Parlament