Principală  —  IMPORTANTE   —   VIDEO/ Deconectarea de la serviciile…

VIDEO Deconectarea de la serviciile comunale: drepturile și obligațiile furnizorilor și ale consumatorilor | INFOTECA DREPTURILOR

În R. Moldova, concomitent cu scumpirea serviciilor comunale, în special la energia electrică și gazele naturale, furnizorii au demarat deconectarea datornicilor de la servicii. Cele mai frecvente întrebări ale cetățenilor în această perioadă sunt: poate furnizorul să ne deconecteze de la servicii? Există vreo limită la datorii? Ce fac dacă am achitat serviciile cu întârziere și am fost deconectat? Poate furnizorul să-mi aplice sechestru pe bunuri în contul datoriilor?

Conform legii, furnizarea energiei electrice și a gazelor naturale se efectuează doar în baza contractului semnat de consumatorul final cu furnizorul.

Contractul cu consumatorul trebuie să fie încheiat în condițiile regulamentului privind furnizarea energiei electrice ori a gazelor naturale.

Legea prevede că, la încheierea contractului, consumatorul trebuie să prezinte furnizorului următoarele acte:

Publicitate
Publicitate
  1. Cerere potrivit formularului elaborat de furnizor și plasat pe pagina web a furnizorului;
  2. Actul de proprietate ori un act ce atestă dreptul de folosință a imobilului;
  3. Buletinul de identitate.

Dacă un consumator a respectat toate condițiile legale, furnizorul nu are dreptul să refuze solicitantului semnarea contractului.

Condițiile contractului. Ce prevederi trebuie să conțină contractul semnat de furnizor cu consumatorul?

Avocata Violeta Gașițoi răspunde la întrebărie cititorilor ZdG

Toate clauzele contractuale trebuie să fie echitabile, clare, univoce, accesibile. Contractul trebuie să conțină denumirea și adresa juridică a furnizorului și a consumatorului final. Obiectul contractului include parametrii de calitate a energiei furnizate, cantitățile de energie contractate (dacă vorbim de energie electrică, dacă de gaze naturale, atunci se includ parametrii corespunzători). Mijloacele prin care se pot obține informații despre prețurile la energia electrică. Cazurile și condițiile de sistare a furnizării energiei electrice, de deconectare și de reconectare la rețele. Durata contractului și modalitatea de revocare ar trebui să corespundă prevederilor Codului Civil al R. Moldova.

În contract sunt incluse și prevederi referitoare la modalitatea de notificare de către furnizor a consumatorului cu privire la majorarea prețului de furnizare a energiei electrice (ori a gazelor naturale), termenii de plată, modalitățile de plată, cazurile în care furnizorul este în drept să solicite plata preventivă pentru consumul energiei electrice, precum și măsurile ce vor fi întreprinse de furnizor în cazul nerespectării de către consumator a obligațiunilor contractuale. 

Cum putem cere compensații dacă furnizorul nu își respectă obligațiile contractuale sau în cazul facturării eronate? În acest sens, contractul ar trebui să conțină informații despre modul de inițiere a procedurilor de soluționare a litigiilor, despre  cum vor fi gestionate reclamațiile consumatorilor, informații despre drepturile și obligațiile furnizorului și ale consumatorului, dar și despre răspunderea pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor asumate de părți. 

Contractul se întocmește în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte contractantă. Furnizorul are obligația de a pune la dispoziția consumatorului, gratuit, un exemplar de contract, pe suport de hârtie sau pe alt suport durabil, acceptat de consumator.

Atunci când furnizorul dorește modificarea contractului, acesta e obligat să notifice consumatorul final despre propunerea de modificare cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de modificarea condițiilor contractuale. Legea obligă furnizorul să notifice consumatorul într-o manieră transparentă și clară, despre orice majorare a prețului pentru serviciile sale.

Când furnizorul poate deconecta consumătorul de la servicii? Putem fi deconectați fără o hotărâre judecătorească?

Conform legii, deconectarea poate avea loc și fără o hotărâre judecătorească.

Totuși, e cazul să ne informăm despre condițiile și procedura de deconectare. Conform regulamentului, furnizorul e în drept să solicite deconectarea în termen de cel mult 4 zile lucrătoare în caz de neachitare de către consumator a facturii, în decurs de 10 zile calendaristice de la data limită de plată, dacă consumatorul a denaturat indicațiile echipamentului de măsurare sau dacă refuză semnarea unui nou contract. Trebuie să ținem cont de faptul că legea interzice deconectarea de la servicii în alte cazuri decât cele incluse în Regulament.

În cazul în care furnizorul a dispus deconectarea consumatorului, iar acesta a soluționat problemele, ce acțiuni legale trebuie să întreprindă furnizorul?

Dacă decizia de deconectare vine în urma neachitării serviciilor, furnizorul e în drept să solicite deconectarea. Atunci când furnizorul primește informația despre achitarea facturii, este obligat să solicite imediat operatorului de sistem să nu deconecteze consumatorul.

Sunt cazuri când furnizorului îi este interzisă deconectarea consumatorului, bunăoară atunci când consumatorul a contestat factura în judecată, etc. Doar că, pentru stoparea deciziei de deconectare, consumatorul e obligat să informeze în scris furnizorul în cazul în care a depus o cerere în judecată, anexând copia cererii.

Furnizorul are sau nu dreptul să solicite încasarea taxelor pentru reconectare?

Consumatorul achită tariful pentru reconectare doar în cazul în care deconectarea a avut loc conform regulamentului. Dacă vina deconectării aparține furnizorului, iar deconectarea a avut loc cu încălcarea prevederilor legale, nu se solicită vreo taxă pentru reconectare.

Este sau nu în drept furnizorul să aplice penalități pentru întârzierea plății?

Conform legii, furnizorul este în drept să aplice penalități consumatorului final pentru fiecare zi de întârziere a plății pentru gazele naturale consumate, începând cu prima zi după data de plată a facturii. Suma penalității nu se include în factură, fiind prezentată separat.

Legea prevede expres că penalitățile pot fi încasate de către furnizor doar dacă această prevedere este inclusă în contract.

Care sunt sumele minime ori maxime ale datoriei pentru care furnizorul poate decide deconectarea? Cum contestăm acțiunile furnizorilor?

Legea nu stipulează sume minime sau maxime, deci, e la discreția furnizorului, dacă acel contract nu prevede altfel.

Toate petițiile consumatorilor cu privire la deconectare ori facturi eronate, trebuie soluționate de furnizori. În cazul în care, la examinarea petițiilor consumatorilor, furnizorul constată că consumatorul a fost prejudiciat, acesta, conform legii, trebuie să achite o compensație care va fi calculată potrivit regulamentului privind calitatea serviciilor.

În cazul în care petiția a fost soluționată în defavoarea consumatorului, acesta are dreptul să se adreseze în judecată. Conform Codului Civil și Legii cu privire la protecția consumatorului, persoana este în drept să solicite recuperarea prejudiciilor materiale și morale, cauzate de furnizor și de operatorul de sistem.

Poate furnizorul să aplice sechestru pe bunuri pentru neplata serviciilor?

Furnizorul nu poate aplica sechestru pe bunuri pentru a încasa datoriile acumulate de consumator în lipsa unei hotărâri de judecată definitive și irevocabile. Când furnizorul deține o hotărâre judecătorească, depune titlul executoriu în adresa executorului judecătoresc, iar acesta aplică procedura de executare care prevede uneori confiscarea averii, dacă nu există altă soluție de a executa decizia instanței.

Ce soluții legale sunt pentru persoanele care nu pot achita serviciile furnizorului, persoanele vulnerabile, cărora nu le ajung surse financiare?

Aceasta este cea mai dificilă întrebare luând în considerație că Moldova este poziționată drept una din cele mai sărace țări în regiune, cu disparități între mediul rural și urban în privința accesului la educație și servicii.

Potrivit statisticii, rata de sărăcie în Moldova pentru 2019 a populației rurale este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. Statisticile ne arată că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%).

Avem o rată foarte ridicată de persoane care nu își pot permite strictul necesar pentru o viață decentă, iar strictul necesar pe lângă produsele alimentare sunt și resursele energetice cum ar fi lumina, gazul, apa etc.

În R. Moldova, legislația nu prevede vreo scutire a consumatorilor de la plata serviciilor. R. Moldova nu are programe de compensare ori de stabilire a costurilor mai mici pentru servicii nici măcar pentru persoanele vulnerabile, ceea ce înseamnă că tarifele la gaze, la energia electrică sau la alte servicii sunt stabilite pentru toți egal. Există unele excepții, atunci când Guvernul stabilește compensații pentru anumite categorii de persoane, doar că aceste compensații sunt pe un termen determinat ori într-o sumă fixă stabilită de autorități.

Cum ar putea fi soluționată această problemă? Ce acțiuni ar trebui să întreprindă statul ca să ajute cetățenii?

Conform standardelor europene, sărăcia este o încălcare a drepturilor omului. Statul trebuie să înțeleagă că șomajul reprezintă una din principalele cauze ale sărăciei, dar și sărăcia relativă este o realitate care îi afectează pe oamenii care nu au un venit suficient pentru a le asigura un trai acceptabil, și a căror număr este în creștere datorită crizei curente.

Una dintre soluții ar fi stabilirea venitului minim. Anume venitul minim poate deveni un instrument de apărare a celor expuși, iar statul este cel care trebuie să constate că problema sărăciei depășește politica salariului minim și ar trebui să presupună garantarea veniturilor minime. Aceste venituri trebuie să includă nu doar beneficii, dar și previziuni, precum și accesul la compensații pentru serviciile de bază necesare pentru un trai decent.

O altă soluție ar fi ca statul să adopte și aprobe politici practice de ajutoare sociale pentru populația vulnerabilă. După cum am indicat mai sus, conform statisticii rata sărăciei este foarte ridicată, și oamenii nu au posibilitatea reală să achite serviciile comunale din cauza salariilor ori a pensiilor mici, iar costul serviciilor depășesc veniturile. Serviciile comunale în Moldova sunt mai scumpe decât salariile majorității populației. În asemenea circumstanțe, este responsabilitatea Guvernului să vină cu soluții pentru a ajuta persoanele vulnerabile cu venituri mici.

Spre exemplu, în SUA, Guvernul le compensează familiilor cu venituri reduse serviciile comunale, creează diverse programe de ajutor pentru astfel de familii ca acestea să poată trăi decent. Guvernul, în comun cu prestatorii de servicii, reduce costul serviciilor comunale. Deși serviciile comunale în SUA nu sunt scumpe, iar consumatorul din 2-3 zile de muncă și le poate achita, Guvernul ia în considerare că sunt familii aflate în șomaj sau în incapacitate de muncă. Chiar dacă înțelegem că nu putem compara R. Moldova cu SUA ori cu UE, statul e obligat să aibă grijă de persoanele vulnerabile. 

Publicitate
Publicitate