Profesorii: de ce pleacă? de ce rămân?

A cincea parte dintre pedagogi au abandonat sistemul în ultimii șapte ani. Cei tineri migrează spre alte profesii și chiar spre alte țări, lăsând școlile în grija celor care mai rezistă. Dar sunt și școli în care tinerii vin să lucreze, încurajați de managementul prietenos și de indemnizațiile care li se acordă.

În ultimii 20 de ani imaginea profesorului s-a devalorizat constant din cauza problemelor sociale și economice, iar acest lucru influențează negativ atractivitatea profesiei și menținerea profesorilor competenți în domeniu. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a comunicat, că și în acest an în universitățile din R. Moldova, științele educației și exacte se înscriu în lista domeniilor cu cele mai multe locuri bugetare rămase neacoperite.

Experții consideră că domeniul va deveni atractiv pentru tineri atunci când imaginea și statutul cadrului didactic vor fi la un nivel înalt. Acest lucru va permite și menținerea profesorilor competenți în sistem. „Din acest motiv este important să depunem tot efortul pentru a îmbunătăți și a consolida atât imaginea cât și statutul cadrului didactic”, a spus președinta Centrului Educațional Pro Didactica, Rima Bezede, în cadrul discuției publice „Imaginea profesorului în Moldova”, lansată la întâi octombrie de către Comunitatea pentru o Educație de Calitate (COMpEC) și Comunitatea Influencers Hub Moldova, cu sprijinul Fundației Soros-Moldova.

Corupția, migrația, sărăcia au afectat școala

Mai mult de 90 la sută dintre respondenții sondajului realizat de către COMpEC, cadre didactice și manageriale, percep statutul profesorului în societate ca fiind unul negativ spre mediu. În opiniile pedagogilor, imaginea și statutul cadrului didactic au avut de suferit din cauza birocrației, corupției în educație, îmbătrânirii corpului profesoral, dar și atitudinii negative ale unor părinți și elevi față de profesori.

Rima Bezede, președinta Centrului Educațional Pro Didactica, în cadrul discuției publice „Imaginea profesorului în Moldova”

Cert este, că rezultatele studiului arată că condițiile prielnice de muncă și salariul atractiv avantajează cadrele didactice din mediul rural. Acest lucru îl confirmă și Victor Popov, directorul gimnaziului Danu din raionul Glodeni. „Să fii pedagog este prestigios, dar ar trebui să existe și o dăruire din partea profesorilor”, este de părere directorul.

Din spusele lui, și în perioada sovietică profesorii aveau salarii mai mici decât oamenii care lucrau în colhoz, iar acest lucru nu i-a făcut să își înceteze munca. „Așa am fost educați și ne-am stimat profesorii noștri”, spune managerul instituției. În gimnaziul pe care îl conduce nu există lipsă de cadre didactice. Câțiva ani în urmă, două eleve a gimnaziului au absolvit universitatea și s-au întors în satul de baștină în calitate de profesoare de limbă engleză și matematică. ”Suntem foarte mândri. La limba engleză elevii au obținut deja și locuri la olimpiadă. Colectivul este foarte bun, dar banu-i ban, astăzi este mâine nu-i”, spune Popov.

Tinerii, atrași de indemnizații, dar și de manageri buni

Una din tinerele care s-a întors în satul Danu este Elena Mirușca profesoară de matematică și informatică. Ea spune că și-a dorit să devină pedagog, iar directorul gimnaziului a motivat-o să își continuie visul. ”M-a motivat și faptul că tinerilor specialiști li se acordă o indemnizație și că există mai multe privilegii. Primii trei ani de muncă, tinerilor specialiști li se calculează în alt mod orele de lucru, iar din motiv că încă mai învățăm, nu avem exigențe atât de mari în comparație cu ceilalți profesori. Chiar și așa, aceasta este o profesie destul de complicată”, este de părere tânăra profesoară. Întrebată care este motivul din care tinerii evită acest domeniu, ea spune că de cele mai multe ori sunt speriați de cerințele mari și de birocrație. Profesorii trebuie să completeze o mulțime de fișe și rapoarte. „Indemnizațiile care se acordă nu știu dacă vor atrage tinerii, însă în sistem este nevoie de ei. Sunt foarte mulți pensionari care lucrează. Ei nu mai au acele competențe, pentru a utiliza tehnologiile inovatoare, iar tinerii specialiști merg în pas cu timpul”, spune profesoara.

„Noi nu ne detașăm niciodată de școală”

Chiar dacă este învățătoare timp de 27 de ani, Elena Pleșca, de la LT „Lucian Blaga” din mun. Chișinău spune că meseria în timp nu se schimbă, și că atitudinea și responsabilitatea din partea profesorului este precum a fost. „S-a schimbat prin faptul că pe timpuri, profesia de pedagog era la loc de cinste. Mama îmi spunea „uite cât de devreme vine vecina acasă, care era profesoară”, dar mama nu știa că la ea, la ora cinci dimineața deja ardea lumina, pentru că avea de făcut planuri și de verificat caiete. La suprafață pare a fi o profesie care îți dă foarte mult timp: ai terminat cele patru sau cinci ore pe care le ai în clasă și ești liber, dar noi nu ne detașăm niciodată”, spune învățătoarea. Din observațiile ei constată că unii părinți abuzează și consideră că profesorul este „dator” să le învețe copiii, ei, la rândul lor, având o implicare foarte mică în educația copiilor, motivând acest lucru prin lipsa de timp. Înțelegerea din partea părinților și parteneriatul dintre școală, părinte și copil ar da roade foarte bune.

Elena Pleșca, învățătoare la LT „Lucian Blaga” din mun. Chișinău

Statul ar trebui să acopere mai multe necesități ale cadrelor didactice, pe lângă salarii. „În comparație cu ce avem în jur, profesorul are un salariu din care nu și-ar permite multe lucruri. Noi în colectiv zicem că până la urmă rămân în școală cei care nu au venit aici să facă bani”, spune ea. Dacă ar avea un salariu mai mare, un profesor ar putea să-și procure, chiar și din banii proprii, tehnica de care are nevoie la ore. „Avem tehnică pe care trebuie să o aduc de acasă, deoarece nu am una în clasă. Programele de studiu se schimbă, iar inovațiile nu pot fi folosite dacă nu există conexiune la internet, o tablă interactivă în clasă sau un laptop”, mai spune Elena Pleșca.

Și părinții cred că lipsa unui salariu decent pentru munca pe care o depun profesorii duce la faptul că tinerii evită să urmeze această profesie. „În liceul în care învață copilul meu se simte lipsa cadrelor didactice, însă profesorii se străduie ca acest lucru să nu se răsfrângă asupra elevilor”, spune Nadejda Popa, mama unui elev din clasa a șaptea din municipiul Chișinău. „Din ceea ce văd, societatea are păreri împărțite referitor la cadrele didactice. Cineva crede că profesorii nu au experiență suficientă în comunicarea cu elevii și părinții, alții cred contrariul”. Din spusele ei, adulții trebuie să conștientizeze faptul că educația oferită în școală influențează considerabil dezvoltarea copilului.

Profesorul trebuie să știe să se odihnească

Astăzi pedagogii trebuie să le demonstreze părinților că merită să le învețe copiii. Profesorii au rolul de a ghida elevul și de a-l stimula, este de părere Mariana Marin, președinta Asociației cadrelor didactice din R. Moldova. Profesorul trebuie să-și poată corela viața personală cu cea profesională pentru a evita arderea profesională. El trebuie să știe să se odihnească și să-și gestioneze emoțiile, dar și să crească profesional. Din spusele ei, doar fiecare al zecelea profesor investește în propria formare, iar ceilalți merg la formări doar din motiv că sunt obligați să o facă. Creșterea motivației intrinsece a profesorilor ar contribui la crearea unui cadru didactic diplomat, persuasiv și cu o linie clară de gândire. De asemenea, un salariu motivant, nu mai mic de 20 000 de lei, ar permite profesorului să fie încrezător și să găsească timp pentru propria formare.

Mariana Marin,președinta Asociației cadrelor didactice din R. Moldova

Conform datelor Ministerului Educației, în anul de studii 2018-2019 în R. Moldova au activat 48828 cadre didactice, diminuându-se faţă de anul de studii 2010-2011 cu 19,5 %. Conform datelor Biroului Național de Statistică, mărimea salariului mediu lunar în învățământ pentru sectorul bugetar, în trimestrul doi al anului 2019, a constituit 6176,2 lei.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *