„Mica reformă fiscală” sub lupa Transparency International Moldova

La 1 octombrie 2018, au intrat în vigoare mai multe amendamente la legislaţia fiscală, votate de Parlament la 27 iulie, curent, în cadrul aşa-numitei „mica reforma fiscală”. Pachetul legislativ aprobat prevede un număr de modificări, printre care diminuarea cotelor impozitelor aferente plăţilor salariale. Potrivit Transparency International Moldova (TI Moldova), noua formulă de impozitare va reduce povara fiscală preponderent în cazul persoanelor cu venituri mari, majorând venitul disponibil al acestora de la câteva sute de lei la câteva mii de lei. Pentru persoanele cu venituri mici şi medii, însă, economiile vor fi minore, iar venitul acestora va creşte nesemnificativ – de la câţiva lei până la câteva zeci de lei.

Noile modificări presupun diminuarea cotelor la impozitele aferente plăţilor salariale:

  • introducerea cotei unice a impozitului pe venit, de 12%, pentru persoanele fizice.

Astfel, cota maximă a impozitului pe venit de 18% urmează să fie redusă la 12%, iar cota minimă de 7% va fi majorată până la 12%. Din prima categorie fac parte persoanele cu venituri mari, iar din cea de-a doua categorie – persoanele cu venituri mici şi medii.

  • dublarea scutirilor personale (minimul neimpozabil) de la 11280 de lei până la 24000 de lei anual.

Dacă ţinem cont de faptul că, în 2018, veniturile impozabile de până la 33000 de lei pe an au fost taxate cu 7%, iar acum urmează să fie aplicată cota de 12% începând cu 24000 de lei anual, persoanele cu venituri mici şi mijlocii vor simţi nesemnificativ majorarea scutirilor personale, în timp ce persoanele cu venituri mari vor avea de câştigat considerabil.

Cu cât salariul este mai mare, venitul disponibil după impozitare creşte

Spre exemplu, salariul mediu lunar în Educaţie, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică în trimestrul I din 2018 era de 4680 de lei. În condiţiile politicii fiscale vechi, conform sistemului progresiv de taxare (7% şi 18%), venitul disponibil lunar, după achitarea impozitelor, e de 3906 lei. În condiţiile politicii fiscale noi, venitul disponibil lunar, după achitarea impozitelor, va fi de 3926 lei, doar cu 20 de lei mai mare. În cazul unei persoane fizice cu un salariu mai mare, spre exemplu, 11263 de lei lunar, în condiţiile politicii fiscale noi, venitul disponibil lunar după achitarea impozitelor va creşte cu 373 de lei. Astfel, cu cât salariul este mai mare, venitul disponibil după impozitare creşte.

„Pentru persoanele cu venituri mici şi mijlocii, venitul disponibil va creşte nesemnificativ, de la câţiva lei la câteva zeci de lei. În schimb persoanele cu venituri mari se vor alege cu o creştere semnificativă, de la câteva sute la câteva mii de lei. Respectiv, creşterea declarată de Guvern a venitului angajatului cu 6% va veni preponderent în buzunarul celor cu venituri mari, nu şi a celor cu venituri mici şi mijlocii”, se arată într-o analiză realizată de expertul TI Moldova, Veaceslav Negruţa.

Ion Chicu, secretar general de stat al Ministerului Finanélor

Secretarul general de stat al Ministerului Finanţelor (MF), Ion Chicu, susţine că obiectivul principal al reformei nu este doar ca să câştige persoanele fizice, ci şi să se majoreze baza de calcul, astfel încât şi bugetul să acumuleze mai mult. „Unul dintre obiectivele reformei este ca atât angajatorul, cât şi angajatul să dorească să achite şi să primească salarii oficial, pentru că dincolo de creşterea venitului matematic, un salariu oficial mai mare înseamnă o siguranţă mai mare în viitor, or, dacă arăţi un venit oficial mai substanţial, plăteşti sume corespunzătoare la fondul social şi la cel medical. Dacă urmărim evoluţia din ultimii ani, în 2012, raportul salariaţi/pensionari era de 1,56, iar în 2017 avem deja 1,35. Dacă nu inversăm această evoluţie, nu vom putea plăti nici pensii, nici alte contribuţii”, susţine Chicu.
Totodată, secretarul general de stat declară că decizia de introducere a cotei unice a impozitului pe veniturile persoanelor fizice a fost precedată de o analiză a cotelor în ţările comparabile cu R. Moldova ca număr de populaţie, ca potenţial economic: „Vorbim de impozitul pe venit pentru persoane fizice: R. Belarus – 13%, Bulgaria – 10%, Ungaria – 15%, Lituania – 15%, România – 10%, Serbia – 10%, la toţi fiind o cotă unică. În R. Moldova, era un sistem progresiv de impozitare 7% şi 18%. Dacă comparăm cu salariile din România, vedem că la noi, cu un salariu mult mai mic, statul percepea 18%, pe când peste Prut ai achita doar 10%. De aceea pleacă medicii şi alţi specialişti. Cel puţin în materie de povară fiscală pe veniturile persoanelor fizice, R. Moldova era necompetitivă pe plan regional. De aici apare şi fenomenul salariilor în plic. Iată de ce am propus cotă unică ca şi în alte ţări, la nivel de 12%”.

Expertul TI Moldova susţine, însă, că în ţările cu diferenţe pronunţate de venituri şi cu o sărăcie evidentă, se recomandă impozitarea progresivă, adică cote diferenţiate de impozitare în funcţie de venitul obţinut, aşa cum era anterior. Cotele unice de impozitare se aplică în economiile mari şi dezvoltate, cu o clasă de mijloc considerabilă în structura populaţiei.

Odată cu diminuarea cotelor impozitelor pe venit pentru persoanele fizice au fost diminuate şi cotele contribuţiilor sociale achitate de anumite categorii de angajatori:

  • angajator sectorul privat, instituţiile de învăţământ superior şi medico-sanitare, de la 23% la 18%;
  • angajator sectorul privat, condiţii speciale, de la 33% la 26%;
  • angajator agricultură, de la 16% la 12%.

Veaceslav Negruţa, expert Transparency International Moldova

„Povara fiscală pe plăţile salariale, până la 1 octombrie, era în jur de 50%, deci, foarte mult. Noi am decis s-o diminuăm cu 25%, ceea ce înseamnă cu 10 puncte procentuale, dar să mergem pe ambele direcţii, nu doar pe partea de venituri persoane fizice, dar şi pe partea de asigurări sociale”, susţine secretarul de stat de la MF.

În analiza realizată de TI Moldova se accentuează şi faptul că impozitul pe venitul persoanelor fizice face parte din categoria impozitelor partajate între diferite niveluri de buget. Or, reducerea încasărilor la buget, generată de reducerea cotei impozitului pe venit, cel puţin la etapa iniţială, va fi resimţită în primul rând de autorităţile publice locale (APL). „Lipsirea de surse financiare APL este sensibilă în special în perioadele electorale şi duce la loializarea unor APL faţă de autorităţile centrale”, susţine Veaceslav Negruţa.

Autorităţile recunosc că, în linii mari, aceste modificări au fost realizate „de nevoie”

La acest subiect, secretarul general de stat al MF confirmă că partea principală a veniturilor APL este din impozitele pe venit pentru persoanele fizice, dar neagă faptul că, prin această reformă, s-ar atenta la autonomia bugetelor locale: „Impactul matematic, calculat pe model static la nivelul cifrelor din 2017, arată că în urma diminuării acestor cote, la buget nu ar veni, cumulativ pe partea de contribuţii sociale şi pe partea de impozite pe venitul persoanelor fizice în jur de 2,6 miliarde de lei dintre care 1,7 miliarde de lei ar fi pe partea BASS şi undeva 850-900 de milioane de lei aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice. Aceşti bani, nu vin la buget, dar rămân la persoanele fizice şi agenţii economici. Teoretic şi iarăşi, pe model static, la buget nu ar veni 850-900 de milioane de lei. Din această sumă, conform schemelor de repartizare, în jur de 60% din bani se duc la bugetele locale. Partea rămasă vine oricum în bugetul de stat şi nu afectează bugetele locale. Astfel, în jur de 540 de milioane de lei, dacă ne bazăm pe model static, nu ar ajunge la bugetele locale pe an. Înainte de a decide măsurile respective am analizat, însă, cum evoluează încasările inclusiv la bugetele locale şi nu există absolut niciun risc că APL nu vor încasa venituri inclusiv din alte impozite ca să-şi finanţeze cheltuielile. În caz că va apărea un astfel de risc, Guvernul va veni cu compensaţiile necesare. Totodată, dacă aceste măsuri nu erau întreprinse acum, numărul salariaţilor, care este în descreştere în ultimii ani, avea să continue să scadă şi bugetele locale oricum ar fi obţinut mai puţine venituri, pentru că baza fiscală se erodează. Nu trebuie să spunem că „am fi păstrat nivelul de venituri” dacă nu era făcută această diminuare, nu este adevărat. Cel puţin în urma măsurii respective sunt următoarele perspective: s-a diminuat povara fiscală, se pot crea locuri de muncă, se pot mări investiţiile şi această evoluţie negativă ar putea fi inversată”.

La acelaşi capitol, Ion Chicu susţine că este responsabilitatea autorităţilor centrale, dar şi a celor locale în dezvoltarea economică a ţării. APL ar trebui să lucreze asupra atragerii investitorilor, pentru crearea a noi locuri de muncă şi astfel, dezvoltarea bazei fiscale. „Pe o perioadă de 4-5 luni vom avea diminuări de venituri, este şi firesc, dar totodată, estimăm că cel târziu în luna aprilie-mai, sumele despre care am vorbit vor fi compensate prin creşteri în urma conformării fiscale”, afirmă oficialul.

În prima perioadă se vor diminua şi încasările la Fondul Social, iar bugetul de stat, confom legii va compensa în mod automat deficitul BASS. Autorităţile recunosc că, în linii mari, modificările date au fost realizate „de nevoie”, întrucât prognozele MF arată că, în caz contrar, în anul 2022 bugetul de stat ar fi trebuit să acopere mai mult de jumătate din banii necesari în bugetul asigurărilor sociale de stat. „Prima perioadă vom lua bani din bugetul de stat, din încasările spre exemplu, pe TVA, vom ajuta acest buget în speranţa că trendul va fi inversat, astfel încât în 2022 BASS va avea venituri proprii”, conchide secretarul general de stat al MF.

Această iniţiativă este parte a proiectului „Reducerea riscurilor de coruptie in elaborarea actelor legislative” susţinut financiar de National Endowment for Democracy. Opiniile exprimate în acest articol nu neapărat exprimă poziţia finanţatorului.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *