Principală  —  IMPORTANTE   —   Femeile şi tradiţiile aduc banii…

Femeile şi tradiţiile aduc banii acasă

Aceste frumuseţi din Pelinia — cel mai mare sat din nordul R. Moldova — reflectă valori autentice, adunate de secole şi caracteristice doar pentru această zonă. Însă, în câţiva ani, erau sortite pierzaniei.

Satul frumos rămâne pustiu

Dacă cândva Pelinia era cel mai mare sat din nordul R. Moldova, având peste 14 mii de locuitori, în ultimul deceniu, fiecare al treilea om din localitate a luat calea străinătăţii, în căutarea unui trai mai bun şi a unor venituri mai mari.

Deşi cei plecaţi îşi trimit banii câştigaţi acasă, am găsit azi satul pustiu şi fără oportunităţi: lipsesc locurile de muncă, sursele stabile de venit, iar oamenii sunt tot mai puţini.

Tradiţiile, obiceiurile şi meşteşugăritul, cândva cartea de vizită a localităţii, au rămas ca nişte copii ai nimănui, pentru că lumea nu mai are timp şi interes pentru ele.

Pelinia adună frumosul din sat pentru a-l împărţi lumii

Mare noroc de cele câteva sute de covoare păstrate şi azi în sat, fiind ţesute cândva de mamele şi bunicile celor plecaţi. Acum, astfel de femei, cu mâini de aur şi ochi de artişti, sunt tot mai puţine, iar secretele lucrului manual specific acestui sat, riscă să dispară din Pelinia.

Tocmai de aceea, primăria, împreună cu băştinaşii plecaţi din localitate, s-au pus la sfat, on-line, ca să decidă cum pot propulsa dezvoltarea economică a satului. Concluzia unanimă a fost — Pelinia are locuri frumoase, bucate alese, meşteşuguri valoroase, tradiţii unice şi oameni care pot crea o poveste din toate astea.

Cea care a îmbinat toate aceste elemente inedite şi a reunit femeile şi bărbaţii din sat pricepuţi la meşteşuguri a fost Valentina Chilaru. Conducătoare artistică timp de 50 de ani, ea ştie cum să păstreze tradiţiile la ele acasă. Mii de copii au învăţat de la ea dansul, dragul de portul popular şi au adus acasă numeroase distincţii de la concursurile naţionale şi internaţionale, unde au participat cu cele 8 colective artistice ale satului.

„Pentru a aduna frumosul din întregul sat, oamenii au adus la Casa de cultură din localitate tot ce au avut mai de preţ, păstrat din străbuni: instrumente de ţesut, brodat, împletit, prelucrat lâna. Însă, aceasta nu era suficient pentru a da viaţă acestui proiect ambiţios— dezvoltarea economică locală prin tradiţii şi obiceiuri”, spune Valentina Chilaru.

Anume aici a început scrierea unei propuneri de proiect. Guvernul Elveţiei, prin intermediul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), a oferit un grant de 25 mii USD.

Pentru un rezultat final garantat — crearea unui Centru de artizanat în sat, au pus umărul şi băştinaşii, care au contribuit cu peste 3 mii USD.

Femeile reînvie tradiţiile

Timp de trei luni, a fost amenajat Centrul de artizanat şi dotat cu tot echipamentul necesar. Concomitent, a fost gândit planul de activitate al Centrului şi gama de produse. În luna august, Centrul de artizanat din Pelinia a fost deschis.

„Este foarte bine că a fost creat acest centru. Eu trăiesc cu covoarele mele. Sunt ca nişte copii care îmi dau viaţă şi mă întineresc. Mai ales că e tare greu să fii singură şi să nu ai cu cine schimba o vorbă. Tare mă bucur că imediat ce terminăm de strâns roada de pe deal, când dă frigul, avem unde să ne adunăm în şezători să toarcem, ţesem, brodăm. Când o să fie ger şi omăt mare o să iau războiul acasă şi o să lucrez: dau focul în sobă, fac călduţ şi ţes oleacă, apoi mai dau mâncare la găinuşi şi iar vin la ţesut”, spune mătuşa Volinta, care la ai săi 80 de ani, a ţesut sute de covoare, iar acum ar putea avea şi un venit din ceea ce îi aduce cea mai mare satisfacţie.

Situat în incinta Casei de Cultură din localitate, Centrul „Zestrea” are o suprafaţă de 200 de metri pătraţi. Acesta a fost creat pentru a răspunde necesităţilor oamenilor, pentru a oferi şanse şi surse de venit localnicilor deja implicaţi în confecţionarea de covoare, haine, încălţăminte şi alte accesorii tradiţionale.
Astfel, lansarea brandului local „Zestrea” creează oportunităţi de angajare şi promovează imaginea localităţii şi a tradiţiilor din nordul Moldovei, atât în ţară, cât şi peste hotare.

Tradiţiile dezvoltă satul

„La ziua de azi, şapte femei sunt deja antrenate în lucrul de creare a pieselor manuale: covoare, prosoape, haine tradiţionale, iar doi bărbaţi se dedică cusutului de căciuli din piei de oi şi opinci. Mai mult, câteva femei care nu se pot deplasa vor fi implicate în toarcerea lânii şi vor primi un salariu pentru aceasta. Astfel, peste 15 bărbaţi şi femei din Pelinia au un venit stabil”, spune primarul de Pelinia, Titus Sărăteanu.

La Centru deja sunt angajate patru femei cu vârsta între 30–45 ani care lucrează la maşinile de cusut şi brodat. Restul lucrează de acasă, punând la dispoziţie comenzile primite în prealabil de la centru.

„Asta îmi aminteşte de copilărie şi tinereţe. Eu am construit toată casa în care trăiesc acum, din banii câştigaţi din vinderea covoarelor pe care le-am ţesut. Atunci tare erau întrebate covoarele ţesute manual”, spune Liuba Parea, de 64 ani.

Primii beneficiari ai centrului sunt cei peste 500 de copii şi tineri, încadraţi în cele 8 colective artistice care activează la Casa de cultură din sat.

„Avem ansambluri de dansuri şi interpreţi, cor, grup de fluierişti etc. Toţi au nevoie de costume populare, opinci şi căciuli. Pe lângă aceasta, mergem la foarte multe festivaluri cu expoziţii de lucruri artizanale, unde vom participa cu vânzarea produselor realizate de oamenii din Pelinia la Centrul de artizanat”, spune Valentina Chilaru.

Pentru lansarea Centrului de artizanat a fost organizat un festival al tradiţiilor şi bucatelor, „Zestrea nordului”. La sărbătoare au fost vândute primele articole produse de centru şi au fost distribuite materiale promoţionale.

„Centrul de artizanat Zestrea e un model local de afacere care poate răspunde provocărilor cu care se confruntă R. Moldova. Pe de o parte, produce sinergii între oportunităţi şi necesităţi, iar pe de altă parte, contribuie la valorificarea potenţialului cultural local, desfăşurarea activităţilor generatoare de venit, scăderea ratei şomajului, reducerea nivelului de migraţie şi schimbul de experienţă între generaţii”, a menţionat Oxana Măciucă, managera proiectului „Migraţie şi Dezvoltare Locală”, PNUD Moldova.

Crearea Centrului de artizanat este unul dintre cele 14 proiecte de dezvoltare economică locală realizate în cele 38 localităţi partenere ale Proiectului „Migraţie şi Dezvoltare Locală”, implementat cu suportul PNUD Moldova şi susţinerea financiară a Guvernului Elveţiei.

Tatiana Solonari