Ştiinţa gunoiului e simplă: Reduce, Refoloseşte, Reciclează

Până a pleca din R. Moldova, nu ştiam ce este reciclarea. Știam doar că-i bine să economiseşti resursele naturale, să nu iroseşti hârtia pentru a salva copacii, să economiseşti electricitatea… Niciodată, însă, nu m-am gândit la consecinţele ne-reciclării.

Să o luăm de la capăt. Gunoiul e de două tipuri: biologic degradabil şi biologic nedegradabil. Gunoiul biodegradabil este format din rămăşiţele oricărui organism de pe pământ (plante, animale, păsări, insecte). Adică tot ce a fost viu odată, ajuns în pământ, se descompune totalmente, transformându-se în sol, fără a cauza daune mediului. Însă gunoiul bionedegradabil este format din substanţe artificiale care în natură nu ar fi existat dacă nu le crea omul prin progresul, ştiinţa şi dragostea sa de confort: polietilena, polistirolul, plasticul, sticla, cauciucul şi multe alte substanţe chimice. Aceste materiale nu se vor descompune total în pământ și peste mii de ani, iar în procesul descompunerii ele elimină tot felul de toxine în sol, apă şi aer. Iată de ce este atât de important să stopăm sau să reducem pe cât e posibil pătrunderea lor în sol.

Sunt ţări în care cantitatea gunoiului îngropat în pământ s-a redus cu 80-90%. Veți spune că-i imposibil! Ba nu, e posibil în Japonia, Austria, Germania, Taiwan, SUA, Canada sua Anglia. Cum? Aceste ţări reciclează totul: hârtie, plastic, metal, sticlă, iar mai nou, chiar şi resturile alimentare, care se folosesc la pregătirea compostului (superfertilizator natural), iar ce rămâne – se incinerează şi se transformă în energie. Da-da, energie din gunoi. Aceste ţări nu au de plătit altor ţări pentru gaze sau electricitate, la fel ca noi, ele doar fac curăţenie în ţară şi, în consecință, au o sursă de energie gratuită. Veţi spune că aşa ceva e imposibil. Ba da, e posibil. În Japonia, bunăoară, fiecare bloc are câte o cameră specială pentru sortarea gunoiului. Să zicem că ai o sticlă de Coca-Cola pentru reciclare, îi scoţi capacul, punându-l în lada cu capace, apoi îi scoţi eticheta şi o pui în cutia pentru hârtie, sticla merge în a treia cutie pentru sticle din plastic, borcanele şi alte obiecte din sticlă le pui în alt container, la fel se procedează cu tetrapacul, pungile, produsele chimice şi resturile de mâncare. Toate ajung în containere separate. Mai mult ca atât, oamenii fac singuri această separare. Probabil, veţi spune: cui îi trebuie această bătaie de cap, iar mulţi dintre voi s-ar putea opri din citit, zicând că-i o prostie. Vreau să va spun, însă, că reciclarea este demult implementată în ţările civilizate. Acolo nu vezi să se arunce ceva pe jos sau în râuri.

Cu toţii ne dorim o ţară curată, nu doar pe exterior, dar şi sub pământ. Dorim să nu se descompună plastic, cauciuc, uleiuri tehnice, polietilenă, alte deşeuri. Vrem nu vrem, toate aceste toxine ajung în produsele pe care le creştem din pământ. Toxinele nimeresc în organismul nostru odată cu apa, cu laptele vacilor care pasc pe aceste păşuni, din ouăle găinilor ce ciugulesc peste tot, din pâinea crescută de fermieri sau din fructele şi legumele care cresc în grădina proprie. Cu aceste impurități, organismul nostru şi al copiilor noştri se intoxică, iar aceste stări provoacă boli grave, chiar incurabile: cancer, patologii autoimune, alergii, hepatite toxice, leucemii, malformaţii, defecte cromosomiale la nou-născuţi. Tone de gunoi se adună zilnic în Chişinău. Acestea, fără vreo sortate, ajung în pământ.

Nu vreau să par nostalgică şi să laud fosta URSS, dar pe atunci sticlele pentru lapte, chefir, smântână sau ulei, după folosire, se returnau în magazine, în locul altora. Așa era redusă cantitatea de deşeuri. Mai ţineţi minte pungile împletite din aţe din fiecare casă? Erau perfecte, fiind mici, încăpeau în buzunar şi erau veşnice. Pentru a nu face atâta gunoi cu pungile de polietilenă, ar fi o ideie de a readuce la viaţă acele plase. Zilnic vii de la magazine acasă cu cel puţin 2-3 pungi din polietilenă, care ulterior ajung în pământ, se descompun pe parcursul anilor, intoxicându-ne. Mai existau nişte păhăruţe confecţionate din inele, care se strângeau ușor, ocupând puţin loc în geantă. Ar trebui ca astfel de pahare să înlocuiască paharele de unică folosinţă care ajung la gunoi imediat ce le-ai folosit. Sunt doar câteva exemple ce arată cum am putea reduce cantitatea de deşeuri. Fiecare poate contribui la reducerea cantității de deşeuri cel puţin prin refuzarea pungilor din magazine şi folosirea pungilor luate de acasă. Ştiinţa gunoiului e simplă, inclusând trei cuvinte: reduce, refoloseşte, reciclează.

Violina Ahtemenciuc, Canada

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *