Atunci când școala, biserica, barul rămân singurele instituții din localitate

În anul 2018, doar 1 din 3 absolvenți ai universităților cu profil pedagogic s-au angajat în calitate de profesori. În anul școlar care s-a încheiat, în sistemul de învățământ au lucrat 810 tineri specialiști. Ministerul Educației Culturii și Cercetării cunoaște problema lipsei cadrelor didactice și spune că a întreprins mai multe acțiuni pentru a atrage tinerii specialiști în sistem.

Tineri specialiști nemulțumiți de sistemul de educație

După absolvirea Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității de Stat din Moldova, Aliona Russu a lucrat timp de șapte ani într-un liceu din Chișinău. A obținut grad didactic. A plecat din sistem pentru că nu a identificat posibilități de avansare în carieră, dar și din cauza salariului mic. La salariul de bază, avea un adaos de vreo 500 de lei. Acum lucrează în alt domeniu și a înțeles că specialiști cu nivelul său de cunoștințe sunt mult mai bine plătiți peste hotare. „Statul ar trebui să susțină și tinerii de la orașe. Dar și tinerii ar trebui să înțeleagă că nu poți din bugetul Moldovei să dai un salariu de milioane. Mai cred că tinerii profesori ar trebui să participe la proiecte internaționale și să aibă oportunități de promovare în mediul online. Aceasta le-ar aduce venit și le-ar dezvolta cunoștințele”, a spus Aliona.

A.D. a fost profesor de fizică în perioada anilor 2012-2013 la o școală din Chișinău. A primit indemnizația care pe atunci se cuvenea tinerilor specialiști. Când și-a întemeiat o familie, nu a mai ținut piept lipsurilor. A fost nevoit să restituie banii statului și să plece la muncă peste hotare, unde a adunat bani pentru prima rată la bancă, pentru un apartament, deoarece așteptau un copil. A revenit în sistemul educațional, dar nu știe cât va rezista, deoarece mai multe cerințe din sistem sunt banale. „Așa-zișii dezvoltatori copie sisteme de învățământ străine, fără a ține cont de opiniile profesorilor și de cultura locală. În timpuri „mai grele” (până la independență) și puțin după, cele mai de preț valori erau familia, biserica și școala. Acum, pedagogii din fruntea societății au ajuns de ocară sau sunt respectați cu fățărnicie”, spune tânărul. Despre planurile sale de viitor îi este greu să vorbească. „O muncă fără prisosință nu se practică prea mult timp”, zice A.D.

Tinerii nu rezistă în sistem

Întrebată de ce tinerii aleg să părăsească sistemul educațional, Loretta Handrabura, ex-viceministră a Educației, doctoră în filologie, spune că „salariul este demotivant, și e mic în raport cu efortul pe care îl depune un cadru didactic. Pedagogul trebuie să investească în el pentru a fi în pas cu timpul”. Până la sfârșitul anilor ’80, atâta timp cât domeniul a fost bine plătit, în sistem erau mulți bărbați. Acum aceștia au părăsit școala, mai zice ea. Ex-viceministra mai spune că salariul trebuie să fie motivant, iar tinerii trebuie să înțeleagă că acesta nu poate concura cu cel al unui senior din domeniu.

Prorectorul pentru învăţământ cu frecvenţă redusă, formare continuă şi activitate financiară a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, Constantin Ciorbă, spune că, sub aspect moral, e mai atractiv să fii profesor decât să fii stresat sau afectat de rutină, având alte profesii. „Salariul nu este atractiv. Chiar dacă s-a mărit, tinerii au nevoie de spațiu locativ astăzi, iar creditele sunt scumpe. Costul minim al chiriei e de 2000 de lei, dar trebuie să achite și serviciile comunale și să-și întrețină copiii”, spune prorectorul. Cu referire la studenții de la informatică, spune că ei se angajează din anul trei de facultate cu salarii de 20 000-30 000 lei în companii private. „Nu mai vin la salariile din școală, așa că noi, din start, pregătim cadre pentru alte domenii”, spune Constantin Ciorbă.

Întrebat despre campania „Vreau să devin pedagog”, inițiată de minister, prorectorul zice că aceasta ar putea avea impact, dacă s-ar realiza pas cu pas. Mai spune că probleme sunt în toate domeniile, iar pentru a reuși iar pentru a menține tinerii în sistem, ar trebui îmbunătățită starea economică generală a țării.

„Tinerii nu rezistă în sistem, deoarece au de completat mai multe rapoarte. La noi se mizează pe scris: metodologia de evaluare a cadrelor didactice, standardele de calitate instituite, nomenclatorul, portofoliul, totul se verifică”, ne-a spus administrația unei școli dintr-o localitate din r-nul Fălești. Tinerii specialiști pot avea salarii de 5000-7000 de lei, fiind avantajați, muncind doar 14 ore pe săptămână, fiindu-le achitată munca pentru 18 ore, spune administrația.

Directoarea gimnaziului din s. Borogani, raionul Leova, Aliona Coițan, spune că toate rapoartele care trebuie completate iau timp: „Noi nu lucrăm atâta cu copiii, cât scriem hârtii […] Ar trebui să ne aflăm în mediul copilului, să facem activități […] Noi pregătim planurile pentru lecții care sunt necesare, dar sunt prea multe rapoarte”.

Secretara de stat a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, Angela Cutasevici, a spus că statul ar fi la curent cu problemele cadrelor didactice și, din acest motiv, Guvernul împreună cu Ministerul Educației, pe parcursul anului 2018, au întreprins acțiuni ca să atragă tinerii în sistem. Ea spune că instituția școlară decide privind acordarea a 20% ca spor la salariul profesorului. „Performanța o identifică administrația instituției. Acolo unde managementul e bun, profesorii nu sunt necăjiți cu prea multe fișe de completat”, a spus funcționarul Ministerul s-a autosesizat și va oferi spre pilotare instrumente unice pentru toți. A fost revizuită și lista actelor pe care le are profesorul. Evaluarea prin descriptori a fost instituită nepregătit, și din acest motiv fiecare profesor s-a trezit cu o mulțime de fișe de completat. „Nu putem opri reforma la jumătate”, spune secretara de stat. Pentru a simplifica metoda de evaluare, mențiunile vor fi introduse în catalog. „Profesorul e obligat să facă proiectul de lungă durată, schița de proiect de zi și să completeze catalogul. Multe hârtii pe care le cere administrația sunt inutile. Atunci când nu există un act normativ în baza căruia sunt cerute hârtiile completate, profesorul are dreptul să refuze completarea lor”, a mai spus Angela Cutasevici.

„Când intra tata în ograda școlii, își scotea căciula din cap. Acum, oricine poate judeca profesorul”

„Ar trebui de schimbat prestigiul profesorului, iar politica ar trebui orientată în așa un mod, încât să arate că țara are nevoie de oameni deștepți și că cunoștințele trebuiesc peste tot” ne-a mărturisit Elena Boț directoare interimară a gimnaziului din s. Javgur, raionul Cimișlia.

„Când intra tata în ograda școlii, își scotea căciula din cap, iar acum, oricine poate judeca profesorul”, a mai adăugat ea. Directoarea spune că peste tot lipsesc cadre didactice. „Tinerii care termină studiile ar trebui cel puțin să-și onoreze obligațiile față de stat și să lucreze 3 ani în sistem. Statul a mărit indemnizația, dar tinerii așa și nu vor să lucreze în domeniu”. Ea este convinsă că astefel nu s-ar simți lipsa de cadre, iar tinerii ar aduce un suflu nou sistem. „Cu ceva timp în urmă, jumătate de clasă, la tema „Profesia mea”, spunea că se văd învățători, acum nimeni nu mai vrea… Toți vor să fie manageri, constructori, medici, tehnologi, nu și învățători” a spus Aliona Coițan. Directoarea e îngrijorată că profesorii nu sunt protejați: „În nici o lege nu scrie că profesorul trebuie protejat”, precizând că e complicat de lucrat cu părinții, deoarece aceștia își cunosc drepturile, nu și obligațiile.

Ce le oferă tinerilor pedagogi mediul rural?

„Când școala, biserica, barul rămân singurele instituții din localitate, dar nu există drum, apeduct, canalizare, tânărul va avea de ales: fie își caută un loc de muncă în centrul raional, fie într-un oraș unde are condiții elementare de viață, fie renunță la profesie. Tinerii specialiști spun: ce îmi oferă mie mediul rural? Creștere, dezvoltare? Viață decentă? Toate puse la un loc au dus la neatractivitatea specialității”, spune Loretta Handrabura, ex-viceministra educației, care motivează că tinerii nu merg să lucreze în localitățile rurale din cauza infrastructurii inexistente și a condițiilor de muncă care sunt în localitățile rurale.

Migrația externă la fel face ca sistemul să fie neatractiv: Din spusele directoarei gimnaziului Borogani, în 2018, din 24 absolvenți gimnaziali, 9 au plecat în România.

La Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, de la început de 2019, prorectorul a semnat peste 20 de cereri de exmatriculare ale studenților de la anul II și III, care au migrat definitiv. Din această instituție, aproximativ 5% dintre absolvenți ajung să profeseze în localitățile rurale. „Ei nu văd perspective acolo, deoarece au plecat tinerii din sate și au luat cu ei și copiii. Satele au decăzut”, afirmă prorectorul Ciorbă.

Secretara de Stat a Ministerului Educației, Angela Cutasevici, recunoaște că migrația și urbanizarea au impact asupra crizei cadrelor didactice. „Toată lumea alege să locuiască la oraș. Tinerii pleacă. Din acest motiv în clase rămân puțini elevi”, spune Cutasevici.

Ministerul spune că statul poate încuraja doar motivația extrinsecă a unui cadru didactic. „Motivația intrinsecă vine de la convingerile fiecăruia și se formează prin influențele comunității. Acum fiecare se străduie să își aleagă profesia cu cea mai mică implicare și responsabilitate, dar care este mai plătită. În campania „Vreau să devin pedagog” pe care am inițiat-o, vrem să îi avem ca parteneri pe toți, nu doar universitățile. Lipsa cadrelor didactice nu este problema doar a Ministerului Educației. Faptul că profesorii fug de educație se datorează și societății, mass-media, ONG-urilor, părinților inclusiv”, spune Angela Cutasevici. Ea mai spune că presiunea din afară este foarte mare și că se pun în valoare doar laturile negative din sistemul educațional. Acest lucru ține profesorii în stres continuu. „Trebuie să avem ca scop comun, creșterea prestigiului de pedagog. Venim cu un apel față de toți ca să ne conjugăm eforturile. Noi ne gândim cum să facem tinerii buni să vină în sistem, iar cadrele existente să le păstrăm”, precizează Cutasevici.

În același timp, Loretta Handrabura, ex-viceministra Educației, este îngrijorată de faptul că la facultățile de pedagogie vin tineri cu medii de admitere mici: „Mulți aleg pedagogia ca singura șansă de a accede la studii superioare, chiar dacă reușita la BAC este nota cinci sau șase”. Ea mai spune că acești tineri de obicei sunt conștienți că nu vor profesa și că ei ar fi trebuit să fie ghidați în carieră.

Planurile de viitor ale studenților și ale proaspeților absolvenți

Liuba Șapovalov a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Ion Creangă”. După absolvire, va pleca în România, la masterat. „Chiar și dacă aș rămâne în Moldova, nu aș fi profesor. În sate, salariul poate e bun, dar în Chișinău salariul e de 4000-5000 de lei și nu-i ajunge unui profesor ca să se întrețină. Sistemul e făcut în așa un mod, încât în loc să se ocupe de cunoștințele elevilor, profesorul are foarte mult de lucru cu hârtiile. Văzând că toți tinerii pleacă, guvernul nu mai are ce să facă și încearcă să atragă tinerii cu sume mari de bani. Pentru mine acești 120 000 lei care se promit, nu sunt o oportunitate, și doar pentru ei nu aș rămâne în Moldova. În Europa poți să faci acești bani în prima jumătate de an de muncă”, mai spune Liuba.

Corina Burduh a absolvit universitatea și de un an de zile este învățătoare la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Edineț. Timp de un an a înțeles care sunt plusurile și minusurile sistemului de învățământ: „Chiar dacă salariile s-au majorat, suntem la aceeași treaptă de salarizare cu învățământul preșcolar, ceea ce nu este corect, din punctul meu de vedere. La grădiniță faci un singur proiect pe zi și doar o activitate cu copiii, pe când la școală este mai mult de lucru: se cer mai multe proiecte și mai multe acte de completat. Evaluarea prin descriptori ne ia foarte mult timp”, spune învățătoarea. Suma de 120.000 lei pe care o oferă statul, achitarea chiriei, a transportului este un ajutor bun, dar ele nu motivează tinerii să devină profesori. Cerințele sunt mari iar munca nu este apreciată pe deplin”, crede Corina. „Am colege care spun că se tem să devină profesoare pentru că nu ar face față cerințelor mari impuse profesorilor. „Eu încă nu am familie, nici copii, locuiesc cu părinții, nu achit serviciile comunale și salariul pe care îl am îmi ajunge. Dacă ar fi să îmi întemeiez o familie, este puțin. Alocația care se oferă este un ajutor bun. Chiar dacă pare că este o sumă mare, cu acești bani nu poți cumpăra o casă sau un apartament așa cum ți-l dorești”, zice învățătoarea. Despre faptul că poate accesa programul „Prima casă” a auzit de la colegi, dar și aici, după cum spune Corina, părerile sunt împărțite: unii spun că programul e bun, alții spun că până la sfârșitul achitării ratelor, trebuie să întorci băncii o sumă mult mai mare decât costul real al apartamentului.

Alexandrina Rusu din Ghidighici a absolvit anul doi la Facultatea Pedagogie în învățământ primar și limba engleză. „Voi merge să predau la mine în sat, deoarece suntem în apropiere de Chișinău. Știu foarte mulți copii care fac clasele primare în sat, iar clasele gimnaziale și cele liceale – în oraș”, spune Alexandrina. Zice că a decis să-și urmeze visul copilăriei: „Sunt ghidată de valori nobile, aș vrea să fac o schimbare. Mulți, când aud de schimbare, ajung în politică. Eu cred că schimbarea se face pornind de la educație. Atunci când îi înveți pe copii valorile binelui și ale frumosului, ei se vor conduce în viitor de aceste lucruri. Cineva spunea: dacă vrei să distrugi națiunea unei țări, începe de la educație.”

Sondaj / Cum vi se pare sistemul educaţional în R. Moldova?

Victoria Brânzan, studentă la Universitatea Cooperatist Comercială din Moldova și la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi:

Am fost admisă la două universități concomitent. Analizând studiile care se fac în Moldova și cele din România, nu am observat o diferență foarte mare. În România, totuși, materia predată mi se pare mai accesibilă. Se predă mai mult schematic: învățăm prin proiecte, demonstrații sau din referatele pe care le pregătim. La Universitatea din Moldova, materialul predat e mai teoretizat. Mulți tineri aleg să studieze în străinătate, unde li se oferă mai multe avantaje, au mai multe posibilități de angajare în câmpul muncii, au salarii mai mari. Îi atrage și faptul că vor cunoaște o cultură nouă și o limbă străină.

Inga Gatman, mamă a unui elev de clasa a 9-a, or. Hâncești:

Cred că sistemul educaţional nu e rău, dar în prezent copiii s-au schimbat foarte mult: sunt obraznici, răspund înapoi, vorbesc urât. Totul vine de acasă: cum e educat copilul acasă, aşa se comportă şi în şcoală, şi în societate. Contează cum părinţii îşi educă copiii. Eu aş vrea ca fiul meu să fie sănătos, să dea examenele cu bine şi să însușească o profesie. Mulţi tineri aleg să plece în străinătate pentru că aici nu sunt locuri de muncă, iar salariile sunt mici.

Alexandra Donică, pensionară, or. Hâncești:

Şcoala predă bine, dar părinţii le-au dat frâu liber copiilor. Eu puneam copiii mei la lucru, dar acum mă întreb la ce lucru poate să îl pună părintele pe un copil, dacă locuiesc într-un apartament mic. Îmi pare rău că tinerii de astăzi nu sunt responsabili şi nu au ieşit la vot, pentru că s-a hotărât soarta lor.

Ioana Donică, profesoară de matematică la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din or. Hânceşti:

În sistemul de învăţământ sunt probleme. Clasele sunt suprasolicitate. E imposibil să faci o oră de matematică cu 33 de copii. Vrei să lucrezi cu toţi, dar cât de mult noi, profesorii, nu ne-am strădui, nu ne reuşeşte. Ca o lecţie să fie predată calitativ, în clasă nu trebuie să fie mai mult de 25 de copii. Acest subiect e discutat de mai mult timp, dar fără rezultate. O altă problemă e lipsa tinerilor specialişti. Statul ar trebui să formeze cadre didactice tinere şi să le motiveze, astfel încât acestea să vrea să lucreze în învăţământ.

Vasile Ursuleac, tată a două fete de 10 şi 14 ani, s. Bozieni, r-nul Hânceşti:

Mă aflu puţin timp în Moldova, pentru că muncesc în Israel şi nu pot spune prea multe despre sistemul de educație de la noi. Acum sunt în concediu. Am vent să îmi văd familia. Cred că, pentru a avea un sistem de învăţământ bun, profesorii ar trebui să primească salarii bune. Doar astfel ei vor avea răbdarea de a preda şi a educa copiii. Astăzi, mulţi părinţi sunt plecaţi peste hotare şi copiilor le lipseşte grija părintească. Totodată, atunci când părinții se străduie să îi asigure cu de toate pe copiii săi, cu haine, telefoane scumpe sau bijuterii, copiii devin obraznici şi alintaţi. Eu mă strădui să feresc cumva fetele mele de aceste lucruri: ele se bucură să privească desene animate, urmăresc ştirile, dar și prognoza meteo.

Corina Șeremet, ȘSAJ

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *