Interviu cu şefa Oficiului de legătură NATO la Chişinău, Kristina Baleysite: „Neutralitatea nu înseamnă izolare”

Interviu cu şefa Oficiului de legătură NATO la Chişinău, Kristina Baleysite

— Ce semnificaţie are deschiderea Biroului de legătură NATO la Chişinău? La ce se va rezuma activitatea acestuia?

— NATO şi R. Moldova sunt parteneri de douăzeci şi cinci de ani. Oficiul de legătură al NATO de la Chişinău, care este o misiune diplomatică, este înfiinţat la cererea Guvernului R. Moldova, iar această decizie a fost ratificată de Parlamentul R. Moldova. Deschiderea Oficiului este o demonstraţie a angajamentului şi a valorii pe care ambele părţi o acordă parteneriatului. Din punct de vedere practic, acesta oferă mijloace suplimentare pentru o cooperare mai activă, inclusiv în ceea ce priveşte consilierea şi asistenţa acordate de NATO în sprijinul procesului de reformă în R. Moldova. A avea un birou la Chişinău înseamnă, de asemenea, acces mai uşor şi mai rapid la informaţii despre programele şi evenimentele NATO disponibile instituţiilor statului, organizaţiilor neguvernamentale sau universităţilor şi asistenţă imediată în beneficiul acestora. Avem birouri similare la Moscova, Kiev şi Tbilisi.

— Au fost stabilite anumite proiecte, anumite direcţii pentru activitatea Biroului?

— NATO şi R. Moldova semnează un acord comun asupra priorităţilor de cooperare şi a acţiunilor ce urmează a fi realizate o dată la fiecare trei ani. Acest document este Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP). IPAP pentru perioada 2017-2019 este disponibil publicului pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al R. Moldova. NATO, prin diferitele sale programe şi activităţi, sprijină R. Moldova în efortul său de a consolida şi de a moderniza sectorul de apărare şi securitate. Acest efort este mult mai larg decât atribuţiile Ministerului Apărării şi include sprijin pentru construirea unor instituţii democratice puternice, statul de drept, buna guvernare şi rezilienţa la ameninţarea corupţiei, deoarece acestea sunt esenţiale pentru securitatea naţională. De asemenea, sprijinim R. Moldova în consolidarea capacităţilor sale de apărare cibernetică, distrugerea pesticidelor periculoase, dezvoltarea unui sistem multinaţional de medicină mobilă şi asigurarea egalităţii de şanse pentru bărbaţi şi femei în sectorul apărării şi securităţii. De multe dintre aceste proiecte beneficiază în mod direct cetăţenii R. Moldova.
O altă direcţie importantă a activităţii noastre este diplomaţia publică, care vizează sensibilizarea opiniei publice în raport cu organizaţia noastră şi cu ceea ce realizăm cu partenerii noştri locali.

Aş dori să subliniez că cooperarea noastră este întotdeauna determinată de cerere, ceea ce înseamnă că toate iniţiativele şi proiectele pe care le susţinem în Moldova sunt solicitate de partea moldovenească. Responsabilitatea locală este esenţială pentru implementarea cu succes a oricărei iniţiative.

— În opinia dvs., este R. Moldova pregătită să coopereze mai activ cu NATO?

— Cooperarea noastră este puternică şi de lungă durată. Primul program de cooperare NATO-Moldova – IPAP – a fost convenit în 2006. Actualul IPAP, pentru perioada 2017-2019, reflectă angajamentul R. Moldova de a se reforma şi de a profita pe deplin de sprijinul pe care îl poate oferi NATO. Acesta include, de asemenea, acţiuni concrete de consolidare a cooperării. Cererea adresată NATO de a deschide un birou de legătură la Chişinău este, de asemenea, o demonstraţie clară a interesului pentru o cooperare mai activă.

— Este dificil pentru NATO să colaboreze cu R. Moldova, luând în considerare instabilitatea politică de la noi?

— Stabilitatea politică şi leadershipul politic sunt, într-adevăr, cheia succesului procesului de reformă şi a sustenabilităţii realizărilor. Intensitatea cooperării, ritmul şi rezultatele noastre depind în mare măsură de Moldova, deoarece acesta este un proces condus de Moldova şi de guvernul moldovean. Colegii din Moldova cu care lucrăm sunt adevăraţi profesionişti, care se dedică misiunii lor.

— Cine urmăreşte gestionarea resurselor financiare ale NATO în R. Moldova?

— Oficiul de control financiar al sediului central al Oficiului NATO din Bruxelles dispune de măsuri şi proceduri clare de reglementare financiară pentru a asigura utilizarea adecvată a resurselor financiare. În gestionarea resurselor financiare ale NATO, ne ghidăm de principiile eficacităţii, transparenţei şi răspunderii.

— Cu ce preconcepţii legate de NATO v-aţi confruntat în R. Moldova? Cum credeţi că pot fi combătute acestea?

— Există o mulţime de mituri şi multă dezinformare despre NATO în sfera publică din întreaga lume. Uneori nu suntem bine înţeleşi, alteori, suntem în mod deliberat denigraţi. Credem cu tărie în deschidere şi transparenţă în ceea ce priveşte deciziile şi acţiunile noastre. Cu Moldova, ne străduim să construim înţelegere şi dialog, iar eforturile noastre de comunicare se concentrează pe sensibilizarea Alianţei şi pe furnizarea de informaţii despre parteneriatul nostru. Organizăm seminare, conferinţe, tururi de presă şi programe de informare pentru a discuta problemele de securitate şi cooperarea NATO-Moldova.

— În opinia dvs., cum afectează R. Moldova faptul că preşedintele interzice militarilor să participe la exerciţii NATO?

— Participarea la exerciţiile internaţionale este o bună ocazie de instruire a militarilor, contribuind în mod semnificativ la creşterea nivelului pregătirii lor profesionale. La fel de important, participarea Moldovei la astfel de exerciţii cu partenerii săi internaţionali este o demonstraţie a angajamentului ţării faţă de securitatea internaţională. Exerciţiile internaţionale reprezintă o platformă pentru dialog şi cooperare şi o oportunitate de a spori încrederea reciprocă, înţelegerea şi transparenţa. NATO respectă pe deplin şi neechivoc neutralitatea R. Moldova, iar relaţia noastră se bazează pe acest principiu. Cu toate acestea, neutralitatea nu înseamnă izolare, iar Moldova poate obţine experienţă şi cunoştinţe valoroase din angajamentul cu partenerii săi.

— În ce relaţii este NATO cu Federaţia Rusă?

— În 2014, NATO a suspendat orice cooperare practică cu Rusia, ca răspuns la anexarea ilegală şi ilegitimă a Crimeii şi a acţiunilor sale agresive în Ucraina, inclusiv destabilizarea deliberată a Ucrainei de Est.

În acelaşi timp, am păstrat deschise în mod constant canalele noastre politice de dialog, permiţând Consiliului NATO-Rusia să continue să se întâlnească la nivel ambasadorial sau mai înalt. În acest an, Consiliul NATO-Rusia (NRC) s-a reunit de trei ori. Ultima întâlnire a avut loc pe 26 octombrie. În cadrul ei am avut un schimb deschis şi util pe trei teme: Ucraina, Afganistan şi transparenţa şi reducerea riscurilor. NATO rămâne deschisă unui dialog periodic, consistent şi semnificativ cu Rusia, în dorinţa de angajare pe bază de reciprocitate în NRC, în vederea evitării neînţelegerilor, a calculării greşite şi a escaladării neintenţionate şi pentru creşterea transparenţei şi a predictibilităţii.

Transparenţa militară reciprocă şi reducerea riscurilor pot consolida stabilitatea şi securitatea în zona euro-atlantică. NATO va continua să ceară Rusiei să fie mai transparentă în activităţile sale militare şi să îşi pună pe deplin în aplicare obligaţiile şi angajamentele internaţionale. Aceasta înseamnă, în primul rând, organizarea monitorizărilor obligatorii a felului în care este realizat documentul de la Viena privind exerciţiile pe scară largă. Ceea ce Rusia a eşuat din nou să facă pentru ZAPAD 2017.

Pe viitor, vom continua să facem eforturi pentru a avea o relaţie constructivă cu Rusia. Dar o îmbunătăţire a relaţiilor Alianţei cu Rusia va fi condiţionată de o schimbare clară şi constructivă a acţiunilor Rusiei – una care să demonstreze respectarea dreptului internaţional şi a angajamentelor internaţionale ale Rusiei.

— Ce ar trebui să facă R. Moldova pentru a stabili relaţii eficiente, mai strânse cu NATO?

— R. Moldova este un partener apropiat de NATO. Dialogul nostru politic este semnificativ, iar partea practică a cooperării este, de asemenea, foarte robustă. Sunt în vigoare toate instrumentele de parteneriat necesare, precum şi priorităţile de cooperare convenite de comun acord. NATO şi Moldova – ambele – trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor convenite, prin angajarea continuă, alocarea resurselor financiare şi umane necesare şi o muncă efectivă.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Aliona Ciurcă

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. ivancelgroaznic

    Aha! Baleysite? Îi lituaniană? Dar principaluil după nume se vede, că-i domnișoară! Sunt gată să uit de cei 70 de ani ai mei și să merg la atac ca-n tinerețe! Vperiot, za moldavskuiu Rodinu!

  2. Academic

    De acord cu “moldoveanul” ivancelgroaznic. Baleysite este lituaniană și după nume este domnișoară. Dacă ar fi fost doamnă, ar avea numele Baleysene. La lituanieni domnișoarele se deosebesc de doamne și după nume nu numai după …

    Excepție face “domnișoara” rusoaică Orbakaite, care oficial a schimbat trei soți, dintre care unul cecen, a făcut trei copii, în fiecare săptămână schimbă ibovnicul și tot cu nume de domnișoară rămâne. Așa rușii își bat joc de numele de domnișoară lituaniene

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *