REPORTAJ/ La Doroţcaia, unde au votat locuitorii din stânga Nistrului

Începutul orei 7.00. Suntem în satul Doroţcaia, raionul Dubăsari. În Liceul Teoretic ce poartă numele satului, Comisia Electorală Centrală a deschis biroul electoral al secţiei de votare 47/13. Este una dintre cele 47 de secţii de votare deschise pentru cetăţenii moldoveni din stânga Nistrului.

Localitatea este revendicată de forţele separatiste din stânga Nistrului, dar se află în subordinea autorităţilor constituţionale ale R. Moldova. Pe aici trece drumul care face legătura între Tiraspol şi Rîbniţa, drum de importanţă strategică pentru forţele secesioniste de la Tiraspol şi, periodic, motiv de declanşare a unor situaţii tensionate în regiune. În 1992, satul a fost afectat de conflictul armat din zona nistreană.

Liceul unde se desfăşoară alegerile este şi el cunoscut mai multor locuitori al celuilalt mal al Nistrului. În el, din 2002, s-a refugiat liceul cu predare în grafie latină de la Grigoriopol, Liceul Teoretic Ştefan cel Mare şi Sfânt. Acestuia i-a fost interzis funcţionarea de către regimul separatist încă din primele zile după conflictul armat din 1992, pe parcursul ultimilor decenii elevii şi profesorii de aici au dus o luptă continuă pentru identitatea lor naţională.

Suntem din Moldova, am venit să votăm

Prin ceaţa dimineţii apar primele autobuse şi maşini încărcate cu oameni, au numere de înmatriculare transnistrene şi parchează haotic în preajma secţiei de votare. La primele minute după ora 7.00, în grupuri, mari şi mici, alegătorii din unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului merg să voteze următorul legislativ al R. Moldova. Deşi oamenii au venit organizat, unii nu recunosc acest lucru. Întrebaţi dacă a fost sau nu transportul organizat, majoritatea au spus că au venit singuri. Cei care recunosc că au fost aduşi de către cineva, dar nu spun de cine anume. Vorbesc cu câţiva şoferi de autobuse – îmi spun că nu votează şi argumentează că nici nu-s cetăţeni ai R. Moldova. Soarele abia se vede din cauza ceţii.

Ne apropiem de câţiva oameni care spun că sunt din Grigoriopol. Vorbim în rusă: „Am venit cu maşina noastră, ca să nu spună pe urmă că ne-au adus”,- îmi explică o doamnă din grup, singura care a rămas să vorbească cu noi, ceilalţi neavând chef de discuţii.

La alegerile parlamentare din 24 februarie, la secţiile de votare deschise pentru persoanele din stânga Nistrului au votat un număr record de alegători

La puţin timp de la deschiderea secţiei de votare, oamenii au făcut cozi la intrare. Holul liceului este plin şi lumea vine în continuare. Copii, maturi, bătrâni. Imediat după deschidere, preşedintele biroului electoral, Larisa Leaşco, dispune să fie deschise uşile din spatele instituţiei, astfel ca cei care deja au votat să poate ieşi prin altă parte, evitând învălmăşeala. Bătrânilor li se permite să intre tot prin uşa din spate, fără rând.

După ce holul instituţiei s-a înţesat cu oameni, sala de votare a devenit ea neîncăpătoare. Operatorii introduc în baza unică de date a alegătorilor din Transnistria informaţii din buletinele de identitate ale acestora, le verifică. Locuitorii din Doroţcaia sunt verificaţi în altă bază de date. Ulterior, oamenii merg către membrii comisiei care îi înregistrează. Aici aleg dacă participă şi la referendum. De altfel, toţi semnează şi pentru el, primind patru buletine de vot: două pentru participarea la parlamentare, dintre care unul pentru a vota un partid în cadrul circumscripţiei naţionale şi celălalt pentru a vota un deputat pe circumscripţia uninominală, iar alte două, pentru referendum. Din acestea, unul conţine întrebarea privind reducerea numărului de deputaţi în Parlament de la 101 la 61, al doilea – privind demiterea din funcţie a deputaţilor care nu-şi respectă obligaţiile.

Locuitorii din Doroţcaia îşi aleg deputatul pe circumscripţia uninominală 19 – Orhei, Rezina, Criuleni, Dubăsari. Cei care au venit din Unităţile Administrativ Teritoriale din stânga Nistrului trebuie să voteze un deputat pentru circumscripţia 47 – Transnistria 1. În acest legislativ locuitorii din stânga Nistrului vor fi reprezentaţi de doi deputaţi aleşi în baza circumscripţiilor uninominale pentru prima oară.

Doamna Larisa a venit singură la votare. Este din Doroţcaia şi poartă pe cap o basma legată sub bărbie. Pe ea n-o deranjează rândul mare de votanţi: „De fiecare dată când sunt alegeri, la noi sunt mulţi alegători. Cum să mă deranjeze că vin din partea ceea a Nistrului? Acolo avem fraţi, surori, neamuri. De ce să nu vină încoace să voteze?”

Procesul de votare în incinta biroului electoral 47/13 din satul Doroțcaia

Unii plecă pentru că deja au votat, alţii spun că vor veni mai târziu, deoarece rândul e mare.

„Nu am votat, că sunt mulţi oameni. Vom veni mai târziu”, – spune o doamnă, urcându-se în maşină împreună cu mai multe persoane.

Observatorii spun că chiar dacă procesul de votare decurge în regim normal, rândurile de alegători se suplinesc cu noi veniţi mai repede decât lumea reuşeşte să voteze.  Unii se arată nemulţumiţi că trebuie să aştepte.

Oamenii au venit cu speranţa de a schimba ceva

Un domn se arată puţin deranjat de întrebarea mea privind de unde a venit. „Sunt din Moldova”, – spune el.

Întreb, în rusă, o doamnă care aşteptă rândul, ce aşteptări are de la acest scrutin, la care ea îmi răspunde în română: „Am venit cu gândul de a schimba ceva în Moldova, şi cred că aceste alegeri cumva vor rezolva unele probleme, astfel încât copiii noştri să nu vină tocmai încoace să înveţe. Eu sunt din Grigoriopol şi suntem cetăţeni ai R. Moldova”, – spune doamna ai cărei copii în fiecare zi de şcoală fac naveta de 12 km din Grigoriopol pentru a învăţa în limba maternă la liceul din Doroţcaia.

Unii deja au votat şi se pregătesc să plece. Şoferul pornise deja motorul autobusului PAZ-3205,  când i-am abordat, întrebându-i dacă s-ar rezolva conflictul transnistrean după aceste alegeri?. Din spate, în rusă, răspund: „Care conflict? Noi de mult aici nu avem nici un conflict”, îi rog să desfăşoare gândul şi-i mai întreb: „Ne vom uni?”. Şoferul îi întrerupe pe gălăgioşii şi spune: „Noi suntem oameni paşnici, totul e normal, şi lasă să se unească, noi nu suntem împotrivă”. Între timp, un dom de pe scaun ne întrerupe discuţia: „Dar să fie cârnaţul cum era, la acelaşi preţ”. Lumea râde, iar cineva adaugă: „2,20”. Altul îl corectează: „Nu! Cea mai scumpă era 3,50 – vetcina rublenaia (şuncă tocată)”. Oamenii râd în continuare.

Agitatori în ziua votării

În alegerile din 24 februarie, printr-un proiect de lege votat în Parlament „ziua tăcerii”, în care, cu o zi mai devreme şi nemijlocit în ziua votării era interzisă orice fel de agitaţie electorală, a fost exclusă. În acest an, promovarea mesajelor electorale este interzisă doar la intrarea şi în incinta secţiilor de votare.

În jurul orei opt am întâlnit câţiva oameni în accesorii PSRM. Ei fac agitaţie electorală în faţa liceului unde se desfăşoară alegerile. Aceştia le împart oamenilor pliante electorale ale PSRM şi nu vor să răspundă la întrebările noastre. Par puţin intimidaţi de cameră şi răspund – ”fără comentarii!”.

Un domn se arată puţin confuz când aceştia îi oferă un afiş. Nu-l ia. „Păi, nu se permite agitaţie electorală în ziua alegerilor”, – spune el şi mă priveşte de parcă mi-ar cere o confirmare a celor spuse. La scurt timp, se apropie de noi şi preşedinta biroului electoral, Larisa Leaşco. Ea le cere acestor persoane să părăsească teritoriul instituţiei cu atributele de partid, în caz contrar sună la 112. Situaţia pare confuză.  Agitatorii sunt şi ei tulburaţi, ei coordonează acţiunile cu cineva prin telefon şi nu ştiu ce să facă. Îi dau să vorbească şi preşedintei cu coordonatorul lor: „Fetelor, luaţi afişele şi plecaţi, sun poliţia”, – vorbeşte în receptor aceasta. Lucrurile par a fi interpretate imprecis şi de unii şi de alţii, agitatorii aleg să meargă spre autobusele care nu încetează să aducă lumea şi scrutinul electoral continuă.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *