Interviu cu Ion Ababii: „Pe cei mai buni îi „fură” străinii de la noi” 

Interviu cu rectorul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

Dle Ababii, sunteți de mulți ani în domeniu. Cum ați cataloga starea actuală a sistemului de sănătate din R. Moldova? 

— Nu-i prea bună starea medicinei. Pa parcursul mai multor ani, ne părăsesc medicii și asta nu e bine. Apoi, instituțiile medicale nu au echipament performant și asta la fel îi dezamăgește pe medici. Mulți aleg să plece peste Prut, alții – și mai departe. Totuși, periodic, se depun eforturi pentru a schimba situația. Ceea ce pot să spun, însă, e că schimbul frecvent de cadre la conducerea Ministerului Sănătății (MS), incluzând acolo persoane care niciodată nu au văzut pacientul și nu au studii medicale, e o mare greșeală. Fără vorbă, asta influențează negativ asupra întregului sistem. Sper că, de acum încolo, lucrurile vor evolua în mai bine, deoarece, în această instituție, se încadrează oameni cu experiență în sănătate. 

— Și până la Silvia Radu, la MS, în ultimii ani, miniștrii s-au schimbat frecvent. În opinia dvs., cum influențează acest fenomen starea de lucruri din sistem? 

— O complică. Pentru a se încadra în sistem, un ministru nou are nevoie de câțiva ani. Cel puțin, un an-doi până intră în esența problemelor, chiar dacă e un specialist cu experiență. Dar, când acesta este schimbat peste o jumătate de an sau un an, asta e dificil, indiscutabil. Și mai clar acest lucru se observă atunci când vine cineva din altă parte, dintre cei care cunosc sistemul, nu și dintre cei care știu medicina. Ei spun că principalul e să fii manager bun, dar asta nu e corect. Sigur, și asta e important. Dar, mai important e să cunoști specificul sistemului. 

— Dar mai vin acum tinerii să facă medicină? 

— Vedeți, în toată R. Moldova lucrurile s-au schimbat și numărul persoanelor care vin astăzi la universitate e cu mult mai mic decât a fost cândva. De patru ori s-a redus și numărul persoanelor care absolvesc liceele și ar vrea să-și urmeze studiile la una din universitățile din R. Moldova. Și la noi s-a redus numărul candidaților. Vine un număr satisfăcător de copii buni, care au cunoștințe bune în domeniul biologiei, chimiei, fizicii, dar acest număr se reduce de la un an la altul. Noi compensăm prin faptul că avem un număr mare de studenți și un concurs mare la admiterea studenților străini. Studiile se fac în patru limbi – română, rusă, engleză și franceză. De altfel, au început să vină și studenți din țări europene. 

— Câți dintre tinerii care vin să facă studii aici decid ulterior să rămână în R. Moldova? 

— Numărul diferă de la an la an. În primul rând, ei parcă semnează cu toții dispozitivele MS că vor pleca într-un raion sau altul, după care dispar și nu mai apar în locurile respective. Cred că cifra concretă nu o are nici MS și e probabil una foarte dificil de obținut. Până la urmă, foarte puțini pleacă în locurile unde sunt repartizați. 

— La un moment dat, se discuta aprins despre clauzele contractuale pentru studenții USMF… 

— Da, e o problemă destul de complicată. Se spunea că ei trebuie să plătească banii care au fost cheltuiți, dar și multe altele, nu știu, însă, dacă a ieșit ceva bun din asta. Știu că toate inițiativele de acest fel au eșuat, deoarece nu e vorba de o Lege, ci de o Hotărâre de Guvern, care prevede ca tinerii specialiști să muncească pe parcursul a trei ani acolo unde sunt repartizați. Dar, asta e o Hotărâre de Guvern și juriștii spun că ar trebui să fie adoptată o lege. Și noi am prezentat Legea obligațiunii. Prin lege, cel care a fost înmatriculat și a făcut studii din contul statului, e obligat să facă trei ani de muncă acolo unde e repartizat. La început, toate partidele promit să voteze, dar din momentul în care ne apropiem de perioada pre-electorală, toți tac, nimeni nu se mai apucă de asta, le e teamă să nu piardă din alegători. Totuși, trebuie de soluționat problema, nu există altă cale de rezolvare a situației. Chiar în țările avansate din punct de vedere economic, acest lucru este practicat, doar că, posibil, sub alte forme. Problema asigurării cu medici a localităților rurale există și în țările avansate economic. 

— De altfel, ar trebui sau nu politicul să se implice în sistemul de sănătate? 

— Sigur, politicul nu trebuie să se implice în sistemul de sănătate. Sunt doar niște pași pe care trebuie să-i facă. Noi suntem privilegiați, deoarece avem sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății, care a punctat și a pronosticat toți pașii pe care trebuie să-i facă sistemul de sănătate. Acești pași sunt diferiți, în dependență de nivelul de dezvoltare a țării. Acolo sunt elaborate și recomandări de gestionare a spitalelor. Deci, totul e prevăzut. Noi, în medicină, nu avem nevoie de politică. La USMF, am evidențiat și în Carta universitară faptul că suntem apolitici. În acest mod, îi educăm și pe studenți – ei când rostesc jurământul lui Hippocrate, știu bine despre asta. Nu spunem că nu trebuie să participăm la evenimentele care au loc în R. Moldova, dar conducătorii de subdiviziuni nu au dreptul să fie membri de partid. Asta știe Senatul nostru și asta se referă la toți angajații și toți știu că acest lucru trebuie respectat. 

Experiență profesională:
1966 – 1969 – Medic terapeut otorinolaringolog, Spitalul Raional Străşeni;
1972 – 1983 – Asistent, Catedra de otorinolaringologie a ISMC;
1985 – 1988 – Conferențiar, Catedra de otorinolaringologie a ISMC; 1988 – Șef catedră ORL din cadrul ISMC, ulterior USMF „Nicolae Testemiţanu”;
1989 – 1994 – Prorector în probleme de medicină clinică, ISMC;
1994 – 2005 – Rector al USMF „Nicolae Testemiţanu”;
2005 – 2008 – Ministru al Sănătății din R. Moldova;
2008 – prezent – Rector al USMF „Nicolae Testemiţanu”.

— Ați vorbit ceva mai devreme despre migrație. Ce credeți că ar trebui să se întâmple ca tinerii să aleagă o carieră profesională în R. Moldova? 

— A devenit un fel de modă acum. Tinerii, de prin clasa a șaptea, se văd deja peste hotare. Dar, altfel, tinerilor specialiști ar trebui să li se creeze condiții de muncă în spitale. De salarizare nu mai vorbim, că e o chestiune binecunoscută tuturor. E nevoie ca tinerii să aibă echipament, să poată pune o diagnoză, să se simtă stăpâni pe situație. Dacă un tânăr poate face toate astea, atunci și el, și pacientul se bucură de realizări. E nevoie și de un fel de patriotism, o grijă adevărată față neamul acesta al nostru, față de tot ceea ce e bun pentru noi aici, acasă. E și asta important. Mulți înțeleg lucrurile, alții – nu prea, că văd lipsurile cu care se confruntă familiile lor. De exemplu, în România, salariile sunt foarte bune. Eu îmi amintesc cum, cu mulți în urmă, când am fost în România, mă uitam că ei au condiții modeste și îmi ziceam că noi suntem cu un cap mai sus. Acum constat că am rămas cu mult în urmă. Ei fac, cu adevărat, lucruri bune, sunt buni specialiști. Acolo, un rezident primește mai mult decât primește aici un profesor la medicină, deși la noi salariile sunt mai bune decât în alte părți. 

— De cealaltă parte, se vorbește mult despre mita în medicină. Se discută aspectele etice ale viitoarei lor profesii cu tinerii de la USMF? 

— Se discută frecvent despre acest lucru. Mai mult, în universitate, ca și în toate instituțiile medicale, determinate de politica MS, există un plan de activități în acest sens. Deci, se face acest lucru. Însă, realitatea e așa cum e. Avem și cazuri de care rămân neplăcut impresionat și care eu aș zice că nu ne fac față. Pe mine mă doare sufletul că există așa ceva la noi –  când medicul pune condiții pacientului. Eu mereu spun că noi nu avem dreptul  să obținem câștiguri pe seama durerii cuiva. Asta este o crimă. Și despre asta noi discutăm foarte mult. E o mare pată a medicinei. Vom vedea cu ce se va termina și cazul recent de la Spitalul Sf. Treime. 

— De altfel, noi nu avem o Lege a malpraxisului în R. Moldova… 

— Sper ca acest lucru să fie pus la punct în curând, fiindcă acum avem și un nou ministru al Sănătății, care are cunoștințe profunde despre aceste lucruri. Ea a fost încă de la bun început, după absolvirea universității, printre pacienți, a lucrat la OMS și a acumulat experiență și cred că mult din ceea ce nu s-a realizat până acum, s-ar putea realiza. Sper să lucreze mai mult timp, să nu vină doar pentru jumătate de an. 

— Apropo de angajații de la USMF. Se discutase aprins despre un caz de hărțuire a unei tinere. Ce s-a întreprins pentru ca acest lucru să nu se repete? 

— Noi ne-am clarificat cu persoana respectivă. A fost creată și o comisie. Deși a venit cu câteva zile în urmă să ne aducă o foaie de la procuror, unde se negau acuzațiile ce îl vizează. Eu am spus că niciodată nu urmăresc unde se duc și ce fac oamenii, dar cei care se ocupă cu asemenea lucruri de care ați menționat, nu merită să lucreze la USMF. Categoric. 

— Cum credeți, ce-i important să știe tinerii care vin să facă medicină? 

— În primul rând, trebuie să tindă să devină buni profesioniști. Noi, când îl pregătim pe tânăr, îl pregătim ca medic generalist. Pe urmă, el se determină și merge într-o direcție sau alta – medic de familie, chirurg, obstetrician ș.a.m.d. Și dacă el e specialist, fără vorbă că tendința de a cunoaște medicina trebuie să rămână vie pe parcursul întregii vieți. Există perfecționare, învățământ continuu și, pe baza aceasta, el trebuie să-și facă tot timpul meseria, pentru că medicina e în continuă evoluție. De asemenea, e important să țină cont de protocoalele care au fost incluse în sistemul de sănătate. 

— Dar la admitere, tinerii care își doresc să urmeze studii în medicină trec prin anumite filtre, pe lângă notele cu care sunt înmatriculați? Ar fi necesar să se treacă mai multe filtre? 

— Nu. Trec doar prin notele cu care au absolvit liceele, concursul se face pe baza notelor de la absolvire. Se atrage atenția la discipline precum biologia, chimia, fizica și limba română. O experiență de trecere a unui filtru mai serios a început în SUA, în anii 60, la Minneapolis. Pe urmă, s-au dezis de asta, pentru că nu s-au adeverit teoriile lor. Era vorba de niște teste psihologice. 

— În acest an, la ceremonia de înmânare a diplomelor absolvenților USMF nu a mers decât un reprezentant al MS…

— Și noi am rămas uimiți de asta și în special studenții care erau acolo… De fapt, tocmai în acea perioadă se produceau schimbările în politică și cred că acesta a fost motivul absenței oficialilor. Unii nu știau dacă vor veni, alții știau că gheața e subțire. 

— Credeți că e necesar să existe această comunicare între studenți și Minister? 

— Da, ei trebuie încurajați și trebuie să știe ce condiții îi așteaptă acolo unde se vor duce, trebuie să știe că se vor afla sub un fel de protecție a sistemului sănătății.

— Cât de des au acces la traininguri peste hotare, la perfecționare, după ce încep să lucreze tinerii în sistemul de sănătate? 

— Noi avem relații cu circa 70 de universități. În primul rând, e vorba de cercetările științifice ale studenților, apoi ale rezidenților. Tinerii capătă experiența asta pe parcursul anilor. La universitate, din doi în doi ani, are loc Congresul studenților și medicilor tineri, cu delegați din mai multe state. De obicei, participă multe  persoane din străinătate, cu care studenții noștri discută, se împrietenesc. Asta le ajută. Dacă ei se cunosc, își pot scrie, pot comunica altfel, sunt legați deja cu cineva. Ne pare rău că din această comunicare rezultă exodul celor mai buni de la noi. Nemții cu mare plăcere îi iau, deși îi iau și din alte țări europene. 

— La USMF, în ce măsură dispun studenții de echipament pentru necesitățile lor în materie de studii? 

— Noi avem lucruri bune în universitate. Avem Centrul de testare a manoperelor practice, care a fost format pe parcursul ultimilor 7 ani. Toți studenții anului I merg în vizite acolo – sunt pacienți standardizați, niște actori care imită o sumedenie de boli. Acolo sunt mulaje care costă 150-200 de mii de euro și când faci o injecție unde nu trebuie, mulajul imită plânsul. Prima dată am văzut aceste lucruri în Israel, apoi în SUA. Am adus asta și la noi, iar când am făcut acest Centru, era cel mai performant în Europa. Acum astfel de centre sunt și prin alte părți. Nouă ne-a ajutat UE cu reconstrucția lui și cu procurarea echipamentului. Apoi, studenții, chiar din anul întâi, văd pacientul. Asta e foarte important – împărtășesc ceea ce cunosc cu alții, pun diagnoze, prescriu tratament, și așa mai departe. Avem peste 60 de catedre și mai mult de două treimi din ele nu sunt în săli de studii, ci în spitale, fiindcă acolo sunt pacienții, acolo studenții pot interacționa cu ei. 

— Ziceam de mită în spitale, acolo unde medicii justifică prin faptul că au salarii foarte mici…

— Dar asta nu e o justificare. 

— Dar cum combateți datul de mită la USMF? 

— Consider că noi, acum, nu avem acest lucru aici. Datul de mită, dacă era, atunci era acolo, la examene. Noi acum avem un sistem de evaluare din care a dispărut factorul uman. Totul se face electronic. E complicat de făcut programul acesta, dar, în linii generale, noi am scăpat de acest lucru. Era mai dificil în primii ani, când am implementat acest proiect, dar acum aceste lucruri au dispărut de la noi. 

— Vi s-a întâmplat să vedeți un student și să vă dați seama că medicina nu e pentru el? 

— Sunt așa cazuri. O bună parte din ei înțeleg singuri că asta nu-i a lor și se duc, după patru-șase luni sau un an. Eu întâlnesc unii conducători ai diferitor entități din R. Moldova, care îmi spun că au învățat la medicină un an, doi, trei, după care unul a devenit, bunăoară, constructor, și are mari realizări în acest domeniu. La medicină, însă, nu a putut rezista și nu-i plăcea. Mai ales că, în primii ani, ei studiază intens anatomia. După aceea, o parte din ei refuză să mai urmeze această cale. Situația e aceeași cam peste tot în lume. 

— Pe lângă cele enunțate mai sus, ce ar trebui de îmbunătățit la USMF? 

— Multe. E mereu rezervă de mai bine în orice domeniu. Am vrea cât mai multe clase de testare a manoperelor clasice, să extindem acest procedeu la mai multe specialități, să facem evaluare și la catedre clinice, nu doar la cele fundamentale, un lucru important e și crearea condițiilor pentru studenți, fiindcă ei locuiesc în cămine construite cu 40-50 de ani în urmă, noi le-am mai schimbat, dar oricum nu sunt tocmai așa cum se cuvine. Apoi, lucrăm de mai mulți ani la crearea spitalului universitar – toți o știu și tuturor le spunem despre el. În final, toți dau din cap și nimeni nu mai decide nimic. 

— În ce măsură diplomele de la USMF sunt acceptate peste hotare? 

— De curând, ne-a fost înmânată diploma acreditării internaționale. Nu cred că, peste Prut, vreo universitate are cineva această diplomă. În linii generale, considerăm că învățământul universitar corespunde tuturor cerințelor. Învățământul post-universitar nu e recunoscut peste tot, din cauză că condițiile noastre în spitale nu sunt conforme. Dar, de exemplu, acum pregătim studenți și pentru SUA. Ne-a acreditat Board-ul (Comisia, n.r.) din California și aducem 63 de studenți de acolo, anual. Am rămas impresionați când Board-ul de acolo ne-a propus să pregătim pe parcursul a cinci ani stomatologi. 

— Dar copiii dvs. v-au călcat pe urme, în alegerea profesiei?

— Da, fiica e specialist în domeniul otorinolaringologiei pediatrice, iar feciorul e chirurg, lucrează în Franța. Are trei feciori acolo. E plecat de mulți ani, de peste 15. 

— În R. Moldova, în ce măsură un medic își poate asigura existența din remunerarea pe care o primește, după atâția ani de studii? 

— E foarte greu, până devine relativ cunoscut. Dar, în principiu, asta e tare complicat. 

— Ce le-ați recomanda tinerilor care se gândesc să-și urmeze studiile la USMF?

— Să iubească omul și să iubească pacientul. Doar atunci lucrurile merg bine. Pacienții trebuie iubiți. Trebuie să te duci la ei cu mare satisfacție. Să nu adormi liniștit, atâta timp cât nu știi că pacientul pe care l-ai tratat, sau pe care l-ai operat, se simte mai bine. 

— Vă mulțumim. 

Pentru conformitate, Aliona Ciurcă 

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. ivancelgroaznic

    “ne părăsesc medicii” Curind ne parasim noi pe noi insine … daca noi guvernanti nu face repede ceva in sensu de ajutor la norod. Avem scoala de medicina buna, dar de care se foloseste toata evropa gratuit si nu noi, ca nu dam ce trebe la spacialisti.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *