Rotaţia găştilor
Coincidenţă sau nu, în aceste zile pline de incertitudini politice, când peste tot se vorbeşte că nealegerea preşedintelui R. Moldova ne-ar putea aduce un nou scrutin anticipat, sunt reluate discuţiile publice despre finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. Grupuri de experţi, cu suportul unor finanţatori străini, elaborează strategii care ar stimula buna guvernare în ansamblu şi ar contribui la excluderea corupţiei din politică. De altfel, despre finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale se vorbeşte periodic, dar situaţia rămâne dramatic de neschimbată, astfel încât pare greu de crezut că se va reuşi mai mult, de această dată. Banii partidelor, deşi se zice că sunt raportaţi şi monitorizaţi, rămân intransparenţi, dubioşi, tenebri, făcând pe potrivă viaţa partidelor politice de la noi, or, acolo unde există bani murdari, vor apărea şi intrigi, şi corupţie, şi acţiuni de şantaj de tot felul.
Puţini cunosc, probabil, că, de câteva luni, în R. Moldova funcţionează un grup de lucru, constituit din reprezentanţi ai Procuraturii Generale, ai Curţii de Conturi, ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Ministerului Finanţelor, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi Comisiei Electorale Centrale. Sunt invitaţi şi reprezentanţi ai societăţii civile, de la ADEPT, CREDO, IDIS Viitorul, Transparency International, dar şi ai Fundaţiei Internaţionale pentru Sisteme Electorale. Grupul elaborează propuneri legislative în măsură să asigure reformarea sistemului de finanţare a partidelor politice şi a campaniilor electorale în R. Moldova.
Acum câteva zile, la CCCEC, a avut loc o nouă dezbatere publică despre banii partidelor. Am urmărit cu atenţie acea dezbatere şi am înţeles că, în timpul apropiat, nu se va schimba nimic la acest subiect. Şi nu pentru că nu s-ar fi vorbit desfăşurat despre veniturile partidelor, despre cotizaţii, despre sponsori, despre ponderea electorală, despre raportarea banilor sau despre sancţiuni. S-a vorbit despre toate acestea. S-a propus chiar ca instituţiile de stat sau întreprinderile cu capital de stat să nu mai poată finanţa formaţiunile politice, pentru a evita traficul de influenţă al unor oameni politici asupra unor structuri de stat şi viceversa. De asemenea, s-a insistat ca să nu mai fie acceptate donaţiile făcute din străinătate, nici chiar de la cetăţenii R. Moldova plecaţi la muncă peste hotare, pe motiv că nu vor putea fi monitorizate.
În premieră, s-a vorbit la dezbaterea de la CCCEC, statul ar putea aloca bani din buget pentru partide, aceste sume urmând să fie distribuite proporţional cu numărul de mandate obţinute la alegeri. S-ar mai putea ca noile prevederi legale să le permită formaţiunilor politice contractarea de credite bancare, pentru finanţarea activităţilor, cheltuielile care vor depăşi un milion de lei urmând să fie supuse auditului. Experţii propun şi sancţiuni mai dure decât cele aplicate acum pentru încălcarea legislaţiei, monitorizarea şi controlul finanţării formaţiunilor politice urmând să fie efectuate de CEC, şi nu de Ministerul Justiţiei, cum e în prezent.
Toate acestea au fost amintite în mesajele participanţilor la dezbatere, dar, oricum, puţini sunt cei convinşi astăzi că, la capitolul finanţării partidelor şi a campaniilor electorale, vom putea deveni mai curaţi, mai oneşti, mai credibili, şi asta pentru că, de 20 de ani încoace, în R. Moldova, la putere sunt găştile şi nu se întâmplă nimic cu excepţia faptului că, din când în când, aceste găşti îşi schimbă locurile: unii administrează – alţii controlează şi invers. Cine mă poate contrazice acum? Cine îmi poate demonstra că nu am dreptate?
Aneta Grosu, aneta@zdg.md
