Editorial „Nu-i lăsați singuri de Paște”
În acest an Paștele ne prinde între război și pace, obosiți, debusolați, îngrijorați, încărcați de deznădejde, dar și de speranțe. În așteptarea Luminii Învierii, gândurile ne poartă prin anii care au trecut, dar și prin viitorul incert de mâine sau din oricare altă zi de peste ani. Ieri, după o discuție cu un medic, aflam că nu aceste frământări sunt cele mai dureroase, că nu perturbările politice sau sociale sunt de neclintit, ci singurătatea persoanelor cu sănătatea mintală fragilă, dar și cea a micilor orfani de părinți sau a vârstnicilor orfani de copii.
Mesajul doctorului de la psihiatrie
Din păcate, sunt tot mai mulți oameni cu probleme de sănătate mintală. Cei monitorizați de sistemul de sănătate reprezintă doar o mică parte dintre ei, pentru că alții care din cauza stigmei sau a neștiinței nu ajung la medici, stau închiși în case, dacă le au, luptând în singurătate cu deznădejdea. „Nimeni în acest stat nu înțelege că mai importantă decât politica, decât disensiunile sociale, decât goana după putere este sănătatea, mai ales cea mintală a oamenilor”, spunea amărât medicul, îngrijorat că Paștele, la fel ca și alte mari sărbători, ar putea spori numărul persoanelor cuprinse de disperare. Medicul spune că zi de zi încearcă să convingă rudele, apropiații, vecinii, familiile pacienților ca aceștia să fie cât mai empatici, cât mai sociabili, cât mai atenți și cu cât mai multă răbdare în comunicarea cu ei, altfel, problemele de sănătate mintală pot recidiva în orice clipă, uneori ajungând într-un punct din care nu mai există întoarcere. Astfel este explicat și numărul mare de episoade suicidale înregistrate anume în zilele de sărbători. „Nu-i lăsați singuri de Paște”, îndeamnă medicul și acest mesaj pare mai important decât orice mesaj de caritate pe care îl auzim în aceste zile din gura oficialilor. Sunt oameni care, mai mult decât de ouă încondeiate și de cozonac, au nevoie de cuvinte, au nevoie de înțelegere și de dragoste. Dacă reușim să împărțim cu ei aceste inestimabile valori, atunci Paștele va deveni o sărbătoare cu adevărat Luminată și pentru noi.
Mesajul copilului orfan de părinți
Sunt și alte nevoi în jur, nevoi care, dacă am pune umărul la rezolvarea lor, nu am mai avea timp să ne gândim la suferințele noastre care deseori par mai degrabă inventate. Mai avem mulți copii în servicii de plasament, copii care ne așteaptă oricând. E doar o iluzie, o rătăcire că ei vor de la noi dulciuri și jucării. Psihologii au constatat că bomboanele sau jucăriile nu sunt decât un fel de a-și acoperi, fără a înțelege ce fac, dorul de povești, de jocuri și de mângâieri. Cum să le împărțim? Cu inima. Auzeam acum câteva zile istoria unui copil orfan de părinți adoptat de o familie. „E nefericit”, spun pedagogii acestuia, motivând că nu dorul de părinții săi pe care nu i-a cunoscut vreodată îl chinuie, ci neputința părinților adoptivi de a-i oferi povești, mângâieri și dragoste. Orfanii de părinți sunt în așteptarea noastră la orice oră, în orice zi, iar la sărbători pentru ei Lumina vine de pe chipurile celor care le aduc căldură părintească în lumea lor plină de gheață. Cum ar fi ca în una din zilele Luminatelor Sărbători să ajungem la ei cu poveștile pe care le spuneam cândva copiilor noștri?
Mesajul bătrânului orfan de copii
Nu a ieșit din casă din 2021 și spune că nu va mai ieși vreodată. Și-a pierdut copiii prin lume, și-a îngropat nevasta și a rămas singur cu bolile bătrâneții. Nu are chef de sărbători și nici pofte de bucate alese, de care nu a mai văzut pe masă de când nu mai este Maricica, răposata nevastă-sa. Așteaptă Paștele în tihnă, iar gândurile i se îndreaptă mai mult spre ziua în care poate cineva îi va trece pragul. Uneori, deși nu mai aude bine, stă ore în șir și încearcă să deslușească scârțâitul portiței, imaginându-și că, iată, cineva a găsit timp să-i treacă pragul. Ultima dată, niște tineri de la Diaconia au venit la el cu merinde. Le-a mulțumit pentru tot, dar mai ales pentru faptul că i-au ascultat povestea vieții, fără să-i întrerupă șirul amintirilor. Cum ar fi ca în una din zile să-i găsim pe acești oameni? De altfel, deseori ei sunt chiar în preajma noastră. Cum ar fi să-i găsim și să le spargem tăcerea?
P.S. Singurătatea de lungă durată cauzează diverse maladii. De sărbători, singurătatea devine mai chinuitoare ca oricând și prin asta este periculoasă.
