EDITORIAL Cum să recunoaștem un putinist?
Acum aproape doi ani, un conflict neașteptat și nedrept a zguduit echilibrul mondial – Rusia lui Putin a declanșat războiul împotriva Ucrainei. De la începutul acestui conflict, fiecare zi a adus cu sine noi mărturii de suferință, oameni nevinovați, civili pierzându-și viețile, orașe întregi și infrastructura vitală fiind distruse sub tirul armelor. În țările democratice, printre care și R. Moldova, mass-media a relatat zi de zi despre aceste atrocități, iar informațiile au circulat rapid și pe Internet.
În aceste circumstanțe, ar părea dificil să găsești susținători ai lui Putin. Cu toate acestea, există persoane care, deschis sau voalat, își exprimă acordul față de acest război, aducând o varietate de argumente în sprijinul poziției lor. Unii dintre ei pot fi confruntați direct, cu argumente puternice sau în unele cazuri, pur și simplu ignorați. Însă cei mai periculoși sunt acei care, deși sunt putiniști, nu își asumă public această poziție. Acești indivizi ar putea avea multe de pierdut dacă și-ar exprima deschis opiniile, fie că sunt în poziții de luare a deciziilor, fie că au influență în societate, sunt ambasadori, oameni de afaceri, învățători sau medici.
Cum îi recunoaștem pe acești oameni? Împreună cu Petru Negură, fratele meu, sociolog și el, cu alți colegi sociologi, m-a interesat tipul de argumente pe care îl aduc acești oameni. Ei în general se pot declara împotriva războiului, dar, în același timp, difuzează anumite narațiuni care îi pot deconspira. Haideți să analizăm doar câteva dintre ele, cele mai puțin evidente și să arătăm de ce acestea nu sunt valide, ca să înțelegem în cele din urmă, ce motivații ar putea avea persoanele care răspândesc asemenea narațiuni.
Refugiații ucraineni iau joburile moldovenilor și nu sunt recunoscători. Acești oameni au neapărat o istorie de povestit despre cum un refugiat ucrainean s-a comportat urât într-o anumită situație sau cum el a abuzat de bunătatea moldovenilor. Această percepție este însă demontată de multe studii. Refugiații aduc de multe ori competențe valoroase și diversifică piața muncii, contribuind la economia țării în care vin. Exemplele negative sunt excepții și nu reflectă realitatea majorității refugiaților. Exemplele negative servesc însă acestor putiniști voalați pentru a crea și consolida o imagine negativă a ucrainenilor și astfel, a justifica războiul declanșat de Putin.
Ucraina este victima americanilor și europenilor. Ei povestesc cum occidentalii utilizează Ucraina ca pe un instrument pentru a-și atinge scopurile meschine. Analiza arată că acest argument ignoră agresiunea nejustificată a Rusiei și pune responsabilitatea conflictului pe umerii altora în mod eronat. Acest tertip discursiv îi ajută totodată pe propagatorii ascunși ai lui Putin să submineze capacitatea de acțiune a ucrainenilor și suveranitatea Ucrainei ca stat, justificând astfel intervenția brutală a Rusiei în Ucraina.
În Ucraina lumea se distrează, merge la restaurante și discoteci. Ei se revoltă că moldovenii se sacrifică în timp ce ucrainenii se distrează la Kiev sau Odesa. Această idee minimalizează gravitatea conflictului și suferința populației. Realitatea din Ucraina este una de rezistență și supraviețuire, nu de neglijență.
În Ucraina, toți patrioții au murit, au rămas doar cei care sunt pentru Rusia. Ei argumentează în acest mod de ce nu are niciun rost susținerea Ucrainei, populația căreia ar deveni din ce în ce mai favorabilă Rusiei. Aceasta este o distorsiune a realității, diminuând rezistența puternică și patriotismul ucrainenilor.
Rusia se apără. Ei compară situația cu criza din Caraibe între URSS și SUA din anii ’60. Ei spun ca Ucraina este pentru Rusia ceea ce a fost atunci Cuba pentru SUA. Această comparație cu criza din Caraibe este însă falsă, deoarece chiar și în această situație de criză, Statele Unite nu a invadat Cuba, ci doar a impus embargou economic și a izolat-o diplomatic. In Ucraina, Rusia a invadat țara pentru a o anexa.
Ucraina este un stat imperialist, ea posedă teritorii străine. Paradoxal, acest argument vine de la naționaliștii români din Moldova, aceștia vehiculând ideea că Moldova și România trebuie să utilizeze acest război pentru a-și recupera teritoriile pierdute, referindu-se la Bucovina de Nord și sudul Basarabiei. Această logică însă este foarte păguboasă, pentru că creează premisele unui război etern intre țări. Teritoriile au trecut de la o țară la alta de-a lungul istoriei și orice țară ar putea revendica perioada istorică care-i convine pentru a-și legitima pretențiile teritoriale față de altă țară. Logica care trebuie adoptată aici este însă a dreptului internațional și a principiului inviolabilității frontierelor. Asta ar exclude tentația statelor puternice de a ocupa statele mici. De asta, cei care susțin teza revendicării unor părți din Ucraina de astăzi îl susțin pe Putin, care vrea exact asta – să schimbe ordinea mondială bazată pe drept pe o ordine mondială bazată pe dreptul celui puternic, adică revenirea la epoca istorică când războaiele erau normă.
Ucrainenii și rușii au probleme între ei, noi nu avem treabă cu ei. Această abordare ignoră impactul global al conflictului și responsabilitatea internațională de a susține drepturile și suveranitatea națională. Pentru noi, acest conflict are o semnificație deosebită, căci există eventualitatea ca Moldova și alte state vecine să fie la rândul lor ocupate de Rusia.
Pentru a înțelege de ce unii moldoveni ar putea susține războiul lui Putin, trebuie să luăm în considerație mai multe motive. Pe lângă cei care au interese directe, legate de beneficii materiale sau de apartenența la rețele de influență pro-ruse, există și categoria celor numiți „idioți utili”. Aceștia pot avea motivații idealiste, cum ar fi o fascinație îndelungată față de Rusia, o identificare cu fosta URSS, apartenența etnică sau culturală la lumea rusă sau o sensibilitate la discursurile complotiste antioccidentale și ultraconservatoare. Acest grup poate fi influențat de narațiuni ce denigrează valorile occidentale, cum ar fi drepturile minorităților și promovează un mod de viață orientat spre trecut. Astfel, putiniștii din Moldova pot varia de la cei cu interese personale directe până la cei care, fără să-și dea seama, devin pioni într-un joc geopolitic mai larg.
Autor: Lilian Negură
Lilian Negură este psiholog social și sociolog din Moldova, în acest moment profesor la Universitatea din Ottawa (Canada). În cercetările sale, el studiază modalitățile prin care reprezentările sociale participă la construirea realităților sociale, la instituirea și reproducerea puterii în societate. Profesorul Negură și-a publicat lucrările în Canada, Franța, Italia, Marea Britanie și alte țări.
