Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   EDITORIAL/ Așteptăm să vină toamna?

EDITORIALAșteptăm să vină toamna?

Da, situația pe flancul sudic al războiului din Ucraina se complică. Rusia a reluat bombardamentele asupra regiunii Odesa, insistă să avanseze și să-și croiască drum spre regiunea transnistreană, să deschidă aici un al doilea front și, posibil, un al treilea în Bugeac. Dar riscurile cele mari pentru R. Moldova nu vin doar din exterior…

Deși nu este agresată militar și nici lovită de rachete, asemeni Ucrainei, R. Moldova este, de la o zi la alta, tot mai mult supusă provocărilor, în intenția de a fi atrasă în conflict cu Rusia. Cineva caută cu tot dinadinsul să destabilizeze Moldova. Amenințarea Moscovei cu transformarea R. Moldova în „o a doua Ucraină”, sondajele trucate, alertele false cu bombă (43 de „locații minate” numai în ultimele 24 de ore), specularea dosarelor Tauber și Dodon, pretențiile Tiraspolului la „divorț civilizat” cu Chișinăul și plecarea Transnistriei la Rusia – fiecare în parte din aceste diversiuni și toate la un loc – sunt tehnici de război, de un altfel de război decât cel pe care-l practică Rusia în vecinătatea noastră, dar război, prin care Kremlinul urmărește să facă ceea ce-și dorește și pentru Ucraina: schimbarea regimului de guvernare și preluarea controlului asupra R. Moldova. Nu știu dacă mai e real pentru R. Moldova un nou 7 aprilie 2009 sau un maidan ucrainean 2014, în tot cazul Moscova e în pregătiri și decisă să încerce.

La 5 luni de la invadarea Ucrainei, ministrul rus de externe Serghei Lavrov, fiind la Cairo, într-o reuniune cu liderii statelor Ligii Arabe, anunța o nouă strategie pentru războiul din Ucraina, și anume că Rusia vrea să dea jos regimul de la Kiev. „Cu siguranţă, vom ajuta poporul ucrainean să se elibereze de regimul care este absolut antipopular şi antiistoric. Ne pare rău pentru istoria Ucrainei, care se prăbușește în faţa ochilor noştri şi ne pare rău pentru cei care au cedat propagandei regimului de la Kiev şi pentru cei care o susțin în ideea de a face din Ucraina inamicul etern al Rusiei”, a declarat Lavrov, deși, acum două luni, tot el susținea într-un interviu pentru postul TV India Today: „Nu avem planuri de a schimba regimul în Ucraina… Este la latitudinea ucrainenilor să decidă sub ce conducere vor să trăiască”.

Ce s-a întâmplat? De unde această explozie de regrete și compasiune pentru Ucraina și ucraineni? A obosit Rusia de război? E prea împovărător? Cu prea multe riscuri – dezaprobat de o lume întreagă, inclusiv de ruși. Îi va fi mai ușor Kremliului să dea jos un regim de guvernare decât să îngenuncheze o Ucraină?

Săptămâna trecută, timp de câteva zile, prim-ministra Natalia Gavrilița s-a aflat într-o vizită de lucru în SUA, invitată la o reuniune a liderilor guvernamentali și experți din mai multe domenii, la care au fost luate în discuție „provocările critice și consecințele crizelor din ultima perioadă la nivel regional și global, inclusiv războiul din Ucraina”, spune un comunicat de presă al Guvernului. Întrebată, într-un interviu pentru CNN, despre riscul unei posibile invazii rusești în R. Moldova, Natalia Gavriliţa și-a arătat îngrijorarea: „Suntem îngrijorați, desigur. Acesta este un risc, deocamdată este un scenariu ipotetic, dar dacă operațiunile militare se deplasează mai departe spre sud-vestul Ucrainei şi spre Odesa, atunci sigur că suntem foarte îngrijorați, ținând cont că există trupe pe teritoriul regiunii secesioniste Transnistria. Facem tot posibilul pentru a menţine pacea şi stabilitatea şi pentru a ne asigura că luptele nu escaladează”, a declarat Gavrilița. Și încă: „actuala situaţie este foarte dificilă nu doar pentru Moldova… Dacă o ţară poate lansa un război pentru anexarea de teritorii, fără niciun respect faţă de ordinea internațională, atunci, din acest punct de vedere, nu este nimeni în siguranţă şi cred că numeroase ţări sunt îngrijorate”, susține șefa guvernului.

Publicitate
Publicitate

Este pentru prima dată de la invazia rusă în Ucraina când Chișinăul recunoaște public că riscul ca R. Moldova să poată deveni „o a doua Ucraină” nu mai poate fi o ipoteză (amenințarea de acum 6 zile a senatorului rus V. Djabarov, prim-vicepreședintele Comisiei pentru Relații Internaționale din Consiliul Federației). Și nu e vorba doar de scenariu, scenariul ar putea fi altul, ci de intențiile Moscovei – aceleași: readucerea R. Moldova sub control rusesc.

Da, situația pe flancul sudic al războiului din Ucraina se complică. Rusia a reluat bombardamentele asupra regiunii Odesa, insistă să avanseze și să-și croiască drum spre regiunea transnistreană, să deschidă aici un al doilea front și, posibil, un al treilea în Bugeac. Dar riscurile cele mari pentru R. Moldova nu vin doar din exterior, riscurile majore pentru R. Moldova vin și din interior. Și nu e vorba doar de trupele militare ruse dislocate la Nistru, e vorba de trupele civile (politice) dislocate la Chișinău, care, în caz de nevoie, ar putea profita de sprijinul forțelor militare din Transnistria, așa cum a profitat regimul Smirnov în 1992.

„Stânga” politică de la Chișinău (spre deosebire de „dreapta”) încearcă să se mobilizeze tot mai mult și să-și facă loc în preferințele populației, speculând pe seama sărăciei, scumpirilor, secetei, pandemiei, războiului din Ucraina, până și pe seama dosarelor penale de mare corupție și îmbogățire ilicită, intentate liderilor lor. Dacă urmărim atent declarațiile lui Igor Dodon și ale Marinei Tauber (ambii aflați în arest și cercetați penal pentru mai multe capete de acuzare), ei nu ascund că aprobă războiul din Ucraina, că sunt în pregătiri de luptă și că din toamnă vor scoate lumea la proteste, în ideea organizării unor alegeri anticipate, lovituri de stat sau război civil.

Asta-i perspectiva, relativ apropiată, pe care ne-o pregătește „stânga”: de capitulare „pe căi democratice” în fața Rusiei și de reașezare a R. Moldova la „locul ei„ în planurile Moscovei. Ar putea fi cel mai comod scenariu pentru Rusia, care ar scuti-o de orice acuzații și responsabilități, pentru că ar avea acoperirea potrivit căreia „alegerea au făcut-o moldovenii”. Moldovenii, cu cine? Institutul IMAS, printr-un sondaj, negociat cel mai probabil cu Ilan Șor, ne dă și lista celor mai „preferabili lideri” de pe scena politică de la noi, porniți s-o facă: Igor Dodon, cu 48,4% în preferințele IMAS, Ion Ceban (48.1%), Vladimir Voronin (46.1%) și Ilan Șor cu 38.9%.

Scenariul e gata. Așteptăm să vină toamna?

Publicitate
Publicitate