Scheme de fraudă în cultură
Mai multe teatre din Chişinău pierd milioane de lei în urma contractelor încheiate cu alte părţi. Astfel, bugetul Teatrului Naţional de Operă şi Balet a suferit pierderi de 60 mii de euro în urma unor scheme de fraudă la care a recurs fosta administraţie a teatrului. Ministrul Culturii, Boris Focşa, susţine că, în urma unui control efectuat la mai multe instituţii culturale, s-au constatat mai multe ilegalităţi, printre care şi cazuri de corupţie. „Vina o poartă şi Ministerul Culturii în aceste situaţii”, afirmă ministrul.
În luna decembrie 2009, o trupă de artişti ai Teatrului Naţional de Operă şi Balet a efectuat un turneu în Belgia şi Italia, unde a prezentat 12 spectacole. Conform explicaţiilor fostei administraţii, turneul s-a desfăşurat în temeiul contractului din 28 octombrie 2009, încheiat între Teatru şi SRL „ACCADEMIA UCRAINA DI BALLETTO” din Italia, care a fost organizatorul turneului, informează Procuratura Generală.
Contracte anonime
Potrivit sursei citate, fosta administraţie a teatrului nu a coordonat cu Ministerul Culturii desfăşurarea turneului şi conţinutul contractului. Nu a prezentat lista artiştilor care se detaşează în turneu, nu a elaborat devizul veniturilor şi cheltuielilor. Potrivit respectivului contract, care n-a fost înregistrat nici în contabilitatea Teatrului, nici la Ministerul Culturii, plata ce urma a fi încasată pentru fiecare spectacol constituia 5 mii de euro, adică în total 60 mii de euro, însă la întreprinderea de stat nu au parvenit mijloace financiare.
Boris Focşa, ministrul Culturii, a declarat că nu se cunoaşte exact în buzunarul cui au ajuns cei 60 mii de euro, însă răspunzători de acest lucru sunt directorul general al instituţiei împreună cu contabilul-şef. Totodată, ministrul a mai explicat că o parte din vină o poartă şi ministerul, deoarece el este cel care monitorizează aceste instituţii. „Sigur că este şi o doză de ghinion al Ministerului Culturii, fiindcă, oricum, trebuia să ţină sub control gestionarea acestor finanţe. El este cel care monitorizează instituţiile şi care primeşte dări de seamă”, a continuat Focşa.
Ministrul a mai adăugat că Ministerul Culturii transfera surse de bani acestor instituţii culturale, însă nu verifica detaliat destinaţia lor. „Banii publici trebuie monitorizaţi, astfel încât să se ştie dacă ajung la destinaţie sau nu”, spune sursa.
Frauda se rezumă la contract
Potrivit juristului Constantin Lazari de la Transparency International-Moldova, în acest caz, frauda se rezumă la contract. „Trebuie să se facă o înţelegere dintre persoana juridică din străinătate şi cea de aici, să fie un transfer de bani şi, atunci când acest lucru nu se îndeplineşte iar transferul de bani există, situaţia e clară. Contractul este doar un mijloc de înfăptuire a corupţiei”. Juristul a mai spus că ministerul trebuie să ducă o evidenţă a acestor contracte, prin care să se pună la curent cu toate detaliile. El trebuie să solicite în mod obligatoriu de la toate teatrele ca să prezinte aceste contracte, deoarece, în afară de corupţie, în spatele lor se poate practica şi traficul de fiinţe umane. „Se ştie că merg trupe întregi la concursuri în străinătate şi în realitate se întâmplă ca doar câteva persoane să reprezinte teatrul – e o metodă clasică de trafic de fiinţe umane”, susţine Lazari. „Dacă se pleacă pe un contract anonim, iar ministerul nu este la curent cu deplasarea respectivă, atunci este uşor să se facă trafic de fiinţe umane. De aceea ministerul trebuie să ţină situaţia sub control”, mai explică juristul.
„Nu fac niciun comentariu”
Revenind la cazul Teatrului Naţional de Operă şi Balet, în urma examinării acestui aspect procurorii au constatat că managerul trupei, angajat al teatrului, fiind împuternicit să reprezinte grupul artistic şi să primească banii de la organizatorii străini, la finalizarea turneului, pe 21 decembrie 2009, nu a revenit în ţară. „Procurorii au mai constatat că managerul a transmis fostei administraţii a Teatrului 4624 de euro, iar apoi, prin fax, din Italia – cererea de eliberare din serviciu. Până în prezent, ultimul se eschivează să transmită mijloacele financiare, raportul asupra veniturilor şi documentele de însoţire”, se arată într-un comunicat al Procuraturii Generale.
ZdG a încercat să afle dacă asemenea cazuri de corupţie se practică la Teatrul Naţional de Operă şi Balet de mai mult timp. Directorul teatrului, Valeria Şeican, a refuzat orice comentariu. „Nu fac niciun comentariu. Toate comentariile sunt afişate pe site-ul Procuraturii”, a spus Şeican, întrerupând legătura telefonică.
Amintim că, pe faptele expuse, Procuratura Generală a pornit două cauze penale în privinţa fostei administraţii a teatrului, pentru abuz de serviciu şi delapidarea averii străine în proporţii deosebit de mari.
Totodată, ministrul Culturii a mai adăugat că ministerul a efectuat un control la instituţiile culturale şi s-au constatat mai multe ilegalităţi, printre care şi cazuri concrete de corupţie. Printre instituţiile vizate se numără: Circul din Chişinău, Agenţia de Impresariat, Teatrul Poetic „Alexei Mateevici” din Chişinău şi Teatrul Naţional de Operă şi Balet.
Teatrul a pierdut jumătate de milion de lei
Eugen Cârciumaru, directorul Teatrului Poetic „Alexei Mateevici” din Chişinău, susţine că instituţia culturală la care activează se judecă cu o firmă care a prejudiciat bugetul teatrului cu peste o jumătate de milion de lei. „Este un dosar în privinţa unor arendaşi care nu şi-au onorat obligaţiunile şi pe nişte căi nedemne şi incorecte au hotărât să ne prejudicieze de nişte surse financiare în contul datoriilor lor faţă de noi”, povesteşte Cârciumaru. Acest caz a intrat în vizorul Ministerului Justiţiei, Ministerului Culturii şi al Procuraturii, a mai adăugat sursa.
Totodată, ministrul Culturii pretinde că, în cazul fraudării de la Teatrul „Alexei Mateevici”, arendaşul, prin diverse pile, a câştigat judecata. „În ce priveşte desfăşurarea judecăţii, au fost influenţe. Ministerul Culturii este vinovat prin inacţiunile sale, pentru că trebuia să se implice mai activ şi să apere un teatru. Ministerul tot are jurişti. Astfel însă, teatrul a pierdut mai mult de jumătate de milion”, informează sursa.
Boris Focşa susţine că s-au constatat abateri de la legislaţie şi în cazul dării în arendă a Circului din Chişinău. „Referitor la Circ, există un contract de arendă care a fost semnat între directorul Circului şi o companie din străinătate, mai exact – din Cipru. Circul a fost dat în arendă pentru 29 de ani. Acest contract a fost vizat de ex-ministrul Culturii, Artur Cozma”, detaliază el.
În contract se stipula că compania străină care va administra Circul va începe, timp de un an, reparaţia clădirii. Trebuia să existe o strategie clară de dezvoltare a acestei instituţii. „La acest moment, nu a fost întreprinsă nicio măsură. Cred că ar fi bine ca prin instanţa de judecată să anulăm acest contract. Este un act de barbarism, s-a distrus totul acolo”, a conchis ministrul Focşa.
Iurie SANDUŢA
