Georgia pereţilor de sticlă

În cei 25 de ani de la decla­ra­rea inde­pen­denţei, Geor­gia, care la fel ca şi R. Mol­do­va a făcut par­te din URSS, a ajuns o isto­rie de suc­ces pri­vind pre­ve­ni­rea şi com­ba­te­rea coru­pţi­ei. Deşi geor­gie­nii se mai plâng de sără­cie, de sala­rii mici, de pen­sii insu­fi­cien­te, de lip­sa acce­su­lui la regi­mul libe­ra­li­zat de vize cu UE, cei mai mulţi, totu­şi, sunt mân­dri de fap­tul că, într-un timp rela­tiv scurt, din insti­tu­ţi­i­le de stat coru­pţia a dis­pă­rut, iar ori­ce ten­ta­ti­vă de dare de mită unui poli­ţist, unui fun­cţio­nar sau unui jus­ti­ţi­ar este pedep­si­tă atât de aspru, încât ori­ci­ne pre­fe­ră să achi­te amen­zi ustu­ră­toa­re, decât să pro­pu­nă mită în schim­bul solu­ţio­nă­rii unor pro­ble­me.

Ori­un­de dis­cu­ţi cu ei, în pre­a­j­ma Curţii Supre­me de Jus­ti­ţie, a Inspec­to­ra­te­lor de Poli­ţie sau în pieţe­le agri­co­le, geor­gie­nii spun că, în ţara lor, nu mai exis­tă coru­pţie. Că a fost. Mul­tă, extrem de mare şi sufo­can­tă, dar nu mai e. Cum s-a întâm­plat acest feno­men , am încer­cat să aflăm de la oame­nii cu care ne-am întâl­nit, acum câte­va săp­tămâ­ni, la Tbi­li­si.

Fără apă, fără energie electrică, dar cu rânduri interminabile după o pâine

Ele­ni­ta Sam­bu­rsca­ia este o tână­ră care a avut un tre­cut trist. Pe când era copil, din cau­za răz­bo­i­u­lui ruso-georgian din 2008, s-a refu­gi­at din Abha­zia la Tbi­li­si. Ea spu­ne că, în Geor­gia, coru­pţia a fost cea care fura­se ţara. Oame­nii nu aveau apă, ener­gie elec­tri­că, erau rân­du­ri inter­mi­na­bi­le după o pâi­ne. Din cau­za coru­pţi­ei, oame­ni­lor le era fri­că să iasă din casă. Ele­ni­ta a fost insis­ten­tă şi per­se­ve­ren­tă. Ea a reu­şit să facă o facul­ta­te, cea de isto­rie, ana­li­zând astăzi cu ochii unui om com­pe­tent tot ce s-a întâm­plat în Geor­gia la capi­to­lul com­ba­te­rea coru­pţi­ei.

„Îmi amin­tesc per­fect acea dimi­nea­ţă de noiem­brie 2003, când în Geor­gia a înce­put „Revo­lu­ţia roze­lor”. În urma pro­tes­te­lor, preşe­din­te­le de atun­ci al Geor­gi­ei, Edu­ard Sevardn­a­d­ze, şi-a dat demi­sia, la pute­re venind o nouă con­du­ce­re, în frun­te cu Miha­il Saa­ka­ş­vi­li. Pri­me­le acţiu­ni ale nou­lui lider au fost lega­te de com­ba­te­rea coru­pţi­ei. Saa­ka­ş­vi­li a fost cel care a refor­mat insti­tu­ţi­i­le sta­tu­lui, por­nind de la com­ba­te­rea coru­pţi­ei”, spu­ne Ele­ni­ta.

„Totul s-a întâmplat într-o singură dimineaţă”

Oame­nii sim­pli poves­tesc cu entu­zi­asm des­pre cele petre­cu­te acum 13 ani. Ei spun că totul s-a întâm­plat într-o sin­gu­ră dimi­nea­ţă. „Rup­tu­ra s-a pro­dus atun­ci când de pe străzi au fost retra­şi toţi poli­ţi­ş­tii de patru­la­re care esto­rcau bani de la oame­ni”, poves­tesc geor­gie­nii.

În una din pieţe­le agri­co­le din Tbi­li­si, comer­ci­anţii şi cum­pă­ră­to­rii par des­tul de des­chi­şi, atun­ci când îi întrebi dacă mai este coru­pţie în ţara lor. Majo­ri­ta­tea recu­nosc că ei nu au mai întâl­nit de mult cazu­ri de coru­pţie, dar admit că unde­va, în eşa­loa­ne­le de vârf, o fi fiind, totu­şi, fun­cţio­na­ri coru­pţi, deo­a­re­ce cu sala­ri­i­le şi pen­si­i­le de azi ei se des­cur­că des­tul de greu. „Dacă avem sala­rii şi pen­sii atât de mici, înseam­nă că cine­va, totu­şi, are par­te de banii ce ni s-ar cuve­ni?” – se întrea­bă Ghi­vi, încer­când, în para­lel, să con­vingă niş­te cum­pă­ră­to­ri să ia car­to­fi de la el.

Mai târ­ziu, în faţa Par­la­men­tu­lui, întâl­nim o feme­ie, de vâr­stă pen­sio­na­ră, nos­tal­gi­că după tre­cut. Ea spu­ne că, deşi a mun­cit o via­ţă în admi­nis­tra­ţia publi­că, pen­sia sa ori­cum e mică şi că, fără aju­to­rul copi­i­lor, ple­ca­ţi în stră­i­nă­ta­te, nu s-ar des­cur­ca.

Combaterea corupţiei, cea mai mare provocare pentru clasa politică

Lup­ta cu coru­pţia este cea mai mare pro­vo­ca­re pen­tru cla­sa poli­ti­că geor­gi­a­nă. „Ceea ce ne-a unit, în tim­pul revo­lu­ţi­ei, a fost mesa­jul de com­ba­te­re a coru­pţi­ei. În rea­li­ta­te, toţi doreau ca ea să dis­pa­ră, dar habar nu aveau ce ar fi de între­prins”, spu­ne fos­tul vice­pri­mar de Batu­mi, Gela Vasa­d­ze, acum ana­list poli­tic. El susţi­ne că toa­te refor­me­le au avan­ta­je şi dez­a­van­ta­je, dar con­tea­ză cum sunt imple­men­ta­te.

Gela a par­ti­ci­pat la „Revo­lu­ţia roze­lor”, după care a ajuns să lucre­ze în admi­nis­tra­ţie, fiind pro­mo­vat de regi­mul Saa­ka­ş­vi­li. Aces­ta poves­teş­te cum au fost umplu­te închi­so­ri­le cu dem­ni­ta­ri impli­ca­ţi în acte de coru­pţie şi cum, după ple­ca­rea lui Saa­ka­ş­vi­li, mulţi din­tre aceş­tia au fost eli­be­ra­ţi îna­in­te de ter­men. „Deşi la guver­na­re au ajuns poli­ti­cie­ni care s-au aflat în opo­zi­ţie cu Miha­il Saa­ka­ş­vi­li, sper că Geor­gia nu va mai reve­ni la situ­a­ţia de altă­da­tă, mă refer aici la coru­pţie. Lucru­ri­le au fost bine puse la punct, ast­fel încât nu ar mai fi vre­un sens să se revi­nă, mai ales că sun­tem în aştep­ta­rea deci­zi­ei de la Bru­xe­l­les pri­vind libe­ra­li­za­rea regi­mu­lui de vize”, spu­ne Gela Vasa­d­ze.

Orice acte – perfectate în timp restrâns

În peri­oa­da refor­me­lor, Tbi­li­si s-a trans­for­mat într-o capi­ta­lă moder­nă. Au fost recon­stru­i­te car­ti­e­re între­gi, au fost con­stru­i­te şi mul­te clă­di­ri noi, dar cel mai impor­tant loc des­pre care vor­besc geor­gie­nii este Casa Jus­ti­ţi­ei, aco­lo unde poţi obţi­ne în timp res­trâns ori­ce acte, fie cer­ti­fi­cat de naş­te­re sau paşa­port. Tot aici, în doar 15-30 de minu­te, poţi înre­gis­tra o afa­ce­re, fără mari bătăi de cap. Ne-am dorit să aflăm de la fun­cţio­na­rii de aco­lo des­pre refor­me­le din acest sis­tem, dar demer­su­ri­le noas­tre ofi­ci­a­le au rămas fără răs­puns, refu­zul fiind înte­me­iat pe pre­ve­de­ri­le Legii pri­vind pro­te­cţia date­lor cu carac­ter per­so­nal.

La ieşi­rea din Casa Jus­ti­ţi­ei geor­gie­nii apre­cia­ză acti­vi­tă­ţi­le aces­tei insti­tu­ţii, des­chi­se în peri­oa­da guver­nă­rii lui Miha­il Saa­ka­ş­vi­li. Ei spun că, până la des­chi­de­rea aces­te­ia, pen­tru ori­ce fel de acte per­fec­ta­te, pe lân­gă taxe­le ofi­ci­a­le, dădeau şpa­gă, alt­fel peri­oa­da de rece­pţio­na­re era extrem de extin­să.

Pes­te tot, în Geor­gia, dacă vor­beş­ti des­pre com­ba­te­rea coru­pţi­ei, oame­nii încep cu amin­ti­ri­le lor dintr-o dimi­nea­ţă în care, trezindu-se şi ieşind în stra­dă, să mear­gă la mun­că, la stu­dii sau după cum­pă­ră­tu­ri, au des­co­pe­rit că poli­ţi­ş­tii de patru­la­re au dis­pă­rut cu desă­vârşi­re. Mulţi nu cunosc deta­lii des­pre demi­si­i­le nume­roa­se care au avut loc atun­ci, sau des­pre con­cur­su­ri­le de anga­ja­re, foar­te rigu­roa­se, care au avut loc în sis­te­mul poli­ţie­ne­sc.

Inspec­to­ra­te­le de Poli­ție sunt con­stru­i­te din sti­clă

Inspectorate de Poliţie transparente

La Minis­te­rul Afa­ce­ri­lor Inter­ne al Geor­gi­ei aflăm deta­lii des­pre cum au avut loc refor­me­le, dar şi des­pre expe­rienţe­le care ar putea fi pre­lu­a­te de R. Mol­do­va.

Astăzi, în Geor­gia, toa­te inspec­to­ra­te­le de poli­ţie sunt con­stru­i­te din sti­clă. E o încer­ca­re de a demon­stra cât de trans­pa­ren­te sunt aces­te insti­tu­ţii, dar şi fap­tul că din inspec­to­ra­te a fost exclu­să mita şi tor­tu­ra, or, din ori­ce par­te a stră­zii te-ai uita, poţi vedea fil­mul acţiu­ni­lor din inte­ri­or. Pen­tru geor­gie­ni, aceas­ta nu mai pare o curi­o­zi­ta­te, deo­a­re­ce via­ţa lor nu mai depin­de de şpa­gă, de coru­pţie, de înţe­le­ge­ri tene­bre când au de rezol­vat o pro­ble­mă.

Vocea lui Paa­ta Zaca­rei­ş­vi­li, fost minis­tru de stat în pro­ble­me­le con­ci­li­e­rii şi drep­tu­ri­lor omu­lui, a fost şi rămâ­ne una cre­di­bi­lă pe tim­pul ori­că­rei guver­nă­ri din Geor­gia. Acum, Paa­ta, căci aşa îi spun toţi, indi­fe­rent de vâr­stă, e pro­fe­sor uni­ver­si­tar, face ana­li­ze poli­ti­ce. Prac­ti­ci­le de com­ba­te­re a coru­pţi­ei sunt comen­ta­te de el pro­fe­si­o­nist, laco­nic, argu­men­tat. Deşi a făcut par­te din guver­na­rea Saa­ka­ş­vi­li, Paa­ta recu­noa­ş­te că, în acea peri­oa­dă, în raport cu coru­pţia, nu s-a întâm­plat nimic alt­ce­va decât com­ba­te­rea ei la nive­lul mediu şi cel de jos şi trans­fe­ra­rea aces­te­ia la nivel eli­tist. Des­pre coru­pţia eli­tis­tă din Geor­gia vor­besc şi rapoar­te­le mai mul­tor insti­tu­ţii inter­na­ţio­na­le, cum ar fi şi Ban­ca Mondi­a­lă.

Visul Georgian vs corupţia

Ce ati­tu­di­ne va avea faţă de feno­me­nul coru­pţi­ei noua pute­re poli­ti­că din Geor­gia, ajun­să la guver­na­re în urma ale­ge­ri­lor par­la­men­ta­re din octom­brie 2016? Cum se va com­por­ta în raport cu stra­te­gi­i­le anti­co­ru­pţie imple­men­ta­te deja for­ma­ţiu­nea Visul Geor­gi­an, majo­ri­ta­ră acum în Par­la­ment, con­sti­tu­i­tă din opo­nenţi ai fos­tu­lui preşe­din­te Miha­il Saa­ka­ş­vi­li?

Isco Dase­ni, fost con­sul ono­ri­fic al R. Mol­do­va în Geor­gia, este acum par­la­men­tar din par­tea Par­ti­du­lui Visul Geor­gi­an. Aces­ta pro­mi­te că Geor­gia nu va mai reve­ni nici­când la dez­as­trul coru­pţio­nal de altă­da­tă.

„În Geor­gia, lumea a înţe­les şi recu­noa­ş­te că a obo­sit de coru­pţie, de cri­mi­na­li­ta­te. Com­ba­te­rea coru­pţi­ei a înce­put acum 13 ani. Nu a fost sim­plu. În ulti­mul timp, însă, geor­gie­nii spun des­chis că nu-şi mai doresc via­ţa de altă­da­tă. Astăzi noi sun­tem libe­ri în ţara noas­tră şi aproa­pe nimic nu mai amin­teş­te de tim­pu­ri­le pli­ne de ris­cu­ri. Nime­ni azi nu-şi doreş­te să facă o cale întoar­să”, susţi­ne par­la­men­ta­rul Isco Dase­ni.

Deşi, la nivel ofi­ci­al, Geor­gia a înre­gis­trat suc­ce­se con­si­de­ra­bi­le în com­ba­te­rea coru­pţi­ei, pro­ble­me­le eco­no­mi­ce, cele soci­a­le, sala­ri­i­le şi pen­si­i­le mici fac ca voci­le geor­gie­ni­lor să fie împă­rţi­te. În spe­cial per­soa­ne­le mai în vâr­stă susţin că ar fi vrut să tră­i­as­că mai bine. Tine­rii îl mai ido­la­tri­zea­ză pe Miha­il Saa­ka­ş­vi­li, atribuindu-i aces­tu­ia toa­te suc­ce­se­le anti­co­ru­pţie. Stră­i­nii care ajung să vizi­te­ze Geor­gia con­ti­nuă să fie uimi­ţi de insti­tu­ţi­i­le ofi­ci­a­le con­stru­i­te din sti­clă – sim­bol al des­chi­de­rii şi trans­pa­renţei. Ei zic că Geor­gia ar putea fi numi­tă Ţara pereţi­lor de sti­clă.

Rodica Nemirenco

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Voinicul Tigru

    B)
    O Poves­te de dra­gos­te tra­gi­că și emo­țio­nan­tă:
    actri­ța Miha­e­la Strâm­bea­nu din Chi­și­nău
    și acto­rul mar­tir Levan Aba­shi­d­ze din Tbi­li­si /22 mai 1963 – 7 sep­tem­brie 1992/
    omorât în tim­pul răz­bo­i­u­lui pt. Inde­pen­den­ța Gru­zi­ei din 1992.
    Un Video din 2011/în lim­ba rusă/:
    https://www.youtube.com/watch?v=RBbjibouxJ4

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *