In numarul trecut al Ziarului de Garda, a fost publicat un articol despre soarta interpelarilor parlamentare, facute in baza investigatiilor jurnalistice despre coruptie. Deputatii au recunoscut ca membrii Guvernului sau ai Procuraturii raspund sumar si formal la semnalarea acestor cazuri, deputatul PPCD, Gheorghe Susarenco, calificand aceste raspunsuri ca pe renumitele "otpiski" din perioada sovietica.

Dupa publicarea acestui articol, am fost contactati de Vasile Rodideal, de la Calarasi, care a semnalat un caz similar de ignoranta din partea autoritatilor statale.

Vasile Rodideal a facut uz de dreptul sau de a se informa si a solicitat Parlamentului si Guvernului sa ia atitudine si sa explice publicului un caz de spalare de bani care s–a produs in Parlament. Rodideal a facut referinta la un document oficial, Hotararea Curtii de Conturi, de la 10 iulie 2003, publicata la 26 mai 2006, cu aproape trei ani intarziere! Deci, publicul a aflat abia peste trei ani ca parlamentarii anteriori si–a luat salarii, dar a uitat sa plateasca la Fondul Social sume enorme, fiecarui deputat revenindu–i o "datorie sociala" de circa 5000 de lei, iar fiecarui angajat al Aparatului Parlamentului — sume de 2500–4500 lei.

Amintim ca este vorba de Parlamentul condus de Eugenia Ostapciuc, actualmente presedinte al Fractiunii Partidului Comunistilor in Parlament.

Cine a profitat de delapidarea milioanelor?

Vasile Rodideal a cerut autoritatilor sa dea o explicatie publica asupra faptului de ce deputatii si alti angajati din Parlament nu au platit aceste impozite, cine si ce raspundere a purtat pentru aceste delapidari, precum si ce masuri s–au luat cu persoanele care au delapidat banii publici la reparatia unor imobile care nu se afla la balanta Parlamentului. "Rog sa numiti toti beneficiarii si in ce sume au profitat de banii publici, suma ajungand la circa o suta mii de dolari," spune Rodideal in scrisoarea adresata celor mai importante functii in stat.

Am incercat si noi sa gasim mai intai Hotararea cu pricina a Curtii de Conturi. Pe pagina web a Ministerului Justitiei aceasta hotarare lipseste, desi alte acte ale Curtii, din acea perioada, acte ce vizeaza controalele facute la organizatiile de orbi sau de alte categorii defavorizate sunt prezente. Nici pe pagina web a Curtii de Conturi nu a fost plasata aceasta hotarare, desi multe altele sunt publicate. Acest document este greu de gasit si in alte baze de date, deoarece diferenta dintre data emiterii si data publicarii este de tocmai 2 ani si 10 luni. Mentionam ca, in acesti ani, in Parlament, s–a produs o fluctuatie enorma, prilejuita de alegeri legislative, astfel incat, la momentul publicarii hotararii si, implicit, a intrarii ei in vigoare, vinovatii nu mai puteau fi "prinsi in flagrant".

Prin generozitatea responsabilului pentru relatii cu presa de la Curtea de Conturi am obtinut documentul in cauza. Acesta confirma delapidari rusinoase in activitatea celor care fac legea.

"In decembrie 2002, Aparatul Parlamentului, in lipsa documentelor de prestare a serviciilor, a trecut la cheltuieli suma de 1366,5 mii lei, astfel formindu–se o datorie creditoare fata de SIS, care practic a fost finantata si stinsa prin decontari reciproce, insa n–a fost reflectata in darea de seama a devizului de cheltuieli ca finantare (scrisoarea Ministerului Finantelor nr.4s din 09.01.03), dar indicata ca finantare in bilantul executarii devizului de cheltuieli al institutiei, rindul 960.

Aparatul Parlamentului la unele alineate a admis supracheltuieli in suma de 1366,3 mii lei. Astfel, la art.111 "Retribuirea muncii" au fost aprobati 4515,1 mii lei, s–au finantat 4437,6 mii lei, cheltuielile de casa au constituit 4437,6 mii lei, iar cele efective — 4525,0 mii lei. La acest articol s–au admis supracheltuieli in suma de 9,9 mii lei. De asemenea, la art.112 "Contributii la bugetul asigurarilor sociale de stat" supracheltuielile au constituit 6,8 mii lei.

Neintemeiata este si reflectarea asigurarii materiale a Parlamentului si a Aparatului acestuia la doua articole din devizul de cheltuieli: art.111 "Retribuirea muncii" — 4437,6 mii lei si art.135 "Transferurile catre populatie" — 5626,2 mii lei. Conform clasificatiei bugetare, adoptate prin Hotarirea Parlamentului Republicii Moldova nr.969–XIII din 24.07.96, in cea mai mare parte cheltuielile reflectate la articolul 135 corespund articolului 111. Cu o modificare ulterioara a clasificatiei bugetare doar suma de 992,4 mii lei (diurna neimpozabila, cheltuielile pentru transport si chirie) ar putea fi reflectata la art.135, in rest — 4633,8 mii lei — la articolul 111.

Aceasta incalcare a dus la nerespectarea art.4 din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat nr.740–XV din 20.12.01, nefiind calculata cota asigurarilor sociale de stat in marime de 29% de la fondul de retribuire a muncii, precum si alte recompense, iar in bugetul asigurarilor sociale de stat n–a fost transferata pe anul 2002 suma de 1343,8 mii lei.

Impozitarea deputatilor in Parlament si a angajatilor din Aparatul Parlamentului se efectueaza cu nerespectarea art.13 (1) si 14 din Codul fiscal, fiind supuse impozitarii doar veniturile calculate si reflectate la art.111 si nefiind impozitate cele reflectate la art.135.25.

Mai mult decat atat, deputatii in Parlament si angajatii Aparatului Parlamentului, pe anul 2002 au declarat doar o parte din venitul brut obtinut, cealalta parte calculata si reflectata la art.135 nefiind declarata. In asa mod, pe anul 2002, veniturile in marime de 4633,8 mii lei n–au fost declarate si impozitate, nefiind varsati in bugetul de stat (daca rata medie de impozitare ar constitui 15,9%) 737,0 mii lei."

Semnaland aceste nereguli, citate din hotararea unui organ oficial de control, Vasile Rodideal scrie, in adresarea sa catre cei mai importanti conducatori din stat: "Eu nu am formulat toate intrebarile ce reies din aceasta hotarare a Curtii de Conturi, dar rog domniile voastre sa raspunda macar la acestea. Si daca vor fi puse accentele obiectiv, vom putea zice ca s–a facut primul pas concret de combatere a coruptiei si crimei organizate in R.Moldova".

Peste o saptamana, efortul civic al lui Rodideal a fost rasplatit cu o scrisoare de care nu avea nevoie. Se vede ca Presedintia, Parlamentul, Guvernul si Procurorul General au acordat dreptul la cuvant doar Curtii de Conturi. Intr–o scrisoare semnata de presedintele Curtii de Conturi, se spune: "hotararile Curtii, adoptate in baza controalelor, urmeaza a fi publicate in Monitorul Oficial in termen de 10 zile de la data intrarii in vigoare, iar in cazul contestarii — acestea se publica doar dupa decizia definitiva a instantei judiciare." In finalul scrisorii se spune ca aceasta instanta este abilitata doar cu functia de control si de recomandari, nu si de pedepsirea vinovatilor. Niste raspunsuri concludente de la organizatiile intretinute din Bugetul de Stat pentru depistarea si pedepsirea vinovatilor, Vasile Rodideal nu a primit.

Va multumesc ca m–ati luat in ras

"Domnilor presedinte al Republicii, presedinte al Parlamentului, presedinte al Curtii de Conturi! Va multumesc pentru eforturile Dvs. de a raspunde la scrisoarea mea, dar raspunsurile sunt evazive si in luare de ras," a scris Rodideal in urmatoarea sa scrisoare, repetand din nou aceleasi intrebari despre cine si cum a fost pedepsit (dintre oficialii de stat) pentru delapidarea unor milioane din bugetul platitorilor de impozite din R.Moldova.

Urmatoarea scrisoare i–a venit de la seful Serviciului petitii al Aparatului Parlamentului, Maxim Jicul, care l–a informat: "Hotararea Curtii de Conturi nr.55 din 10 iulie 2003 a fost executata integral in termenul stabilit de punctul 4 din acest act. Cerintele fixate in punctul 1 si 2 a hotararii au fost indeplinite intocmai."

Intocmai, incat nici o institutie oficiala asa si nu a recunoscut pana azi cine si ce raspundere a purtat pentru spalarea milioanelor de la Buget. Pentru cei care nu au inteles o iota din aceasta corespondenta oficiala, prezentam mai jos puncte din Hotararea mentionata in scrisoarea semnata in Parlament.

PUNCTUL 1. Se mentioneaza existenta unor incalcari ale legislatiei la Aparatul Parlamentului privind utilizarea mijloacelor financiare publice si se cere:

— intreprinderea masurilor in vederea lichidarii incalcarilor depistate de control;

— planificarea cheltuielilor pentru intretinerea cladirilor Parlamentului pentru subdiviziunile la care fondurile fixe figureaza la bilant;

— reflectarea si planificarea corecta a cheltuielilor ce tin de asigurarea materiala a deputatilor si angajatilor;

— intreprinderea masurilor respective, de comun cu Ministerul Finantelor, pentru organizarea retribuirii muncii si impunerii fiscale in cadrul Aparatului Parlamentului in conformitate cu legislatia in vigoare.

PUNCTUL 2. Se cere de la Ministerul Finantelor intensificarea controlului asupra planificarii si utilizarii la Aparatul Parlamentului a finantelor publice, cu excluderea cazurilor de folosire a acestora contrar destinatiei si clasificatiei bugetare, precum si in lipsa fondurilor fixe la bilant.

Vasile Rodideal considera ca, avand sustinerea presei, el va merge mai departe. "Marti, 18 iulie, la Calarasi a fost Valentin Mejinschi, seful CCCEC. Am facut tot posibilul sa ajung in audienta si sa il informez despre delapidari si despre acest teren vast de lucru pentru institutia sa," ne–a declarat ieri calaraseanul neimpacat cu coruptia.

El sustine ca un om care incearca sa afle adevarul in organele de stat ar face mai bine sa lupte cu morile de vant, pentru ca lupta cu coruptia e doar ceva care se mimeaza de catre organele puterii. "La a treia zi dupa ce am trimis prima scrisoare, m–a cautat presedintele raionului. Mi–a spus ca a fost semnalat de la Chisinau ca scriu scrisori si s–au interesat ce fel de om sunt. Nu ma tem, caci nu fac nimic ilegal, nu inventez nimic si nu ii hulesc in desert. Datele la care ma refer au fost descoperite chiar de organele oficiale ale R.Moldova," a conchis Vasile Rodideal. El a facut apel la Centrul pentru Drepturile Omului, a consultat mai multi juristi care i–au spus ca poate sa actioneze in judecata instantele de stat care nu raspund adecvat la petitii, iar daca si justitia nu va examina corect aceste cazuri — va trebui sa mearga la CEDO. "Voi merge pana la capat. Acum adun toate legile necesare," a spus in final cetateanul Rodideal, agronom de profesie.

Alina RADU