Nr. 93 (20 iulie 2006)


 Editorial

Cutia de conserve
Tot mai frecvent suntem motivati sa ne intrebam: oare cum e viata intr–o cutie de conserva? Continuare 

Fasia Gaza
Razboiul din Orient a pornit de la un caz serios — doi cetateni israelieni fusesera rapiti de rebeli libanezi. In cateva zile, lumea intreaga a fost coplesita de acest razboi. Continuare 

Cutia de conserve

autor
Aneta GROSU

Tot mai frecvent suntem motivati sa ne intrebam: oare cum e viata intr–o cutie de conserva?
Raspunsurile — greu de gasit, pentru ca nimeni, niciodata, nu a iesit de acolo sa ne marturiseasca daca e confortabila sau nu viata in cutie.
S–ar putea ca, in scurt timp, noi sa devenim singurii martori vii ai "vietii in cutie". Votul parlamentar din 4 aprilie 2005 ne–a schimbat definitiv statutul, aruncandu–ne intr–o stare maladiva confuza, din care pacientii sunt greu de recuperat.

Simularea optiunii europene este tot mai vizibila, in termeni matematici fiind comparabila (invers proportionala) cu degradarea morala si materiala a simplului cetatean de la noi, pe fundalul imbogatirii unei categorii speciale de cetateni, dintre cei care nu au nimic in comun cu munca si cu osteneala.

Dar, sa revenim, printr–un singur exemplu, la optiunile europene si la felul in care societatea este pregatita sa intre in Europa. Din acest an, autoritatile, alese in mod democratic, potrivit expertilor locali si internationali, au redus in mod abuziv numarul de locuri la studii in institutiile de invatamant superior de la noi. Restrictiile sunt aplicate in pofida dreptului universal la studii, garantat de Constitutie si de Conventia Europeana pentru Drepturile Omului la care a subscris si R. Moldova. Astfel, sustin guvernantii, va fi combatut somajul.

Chiar daca simplii cetateni, pentru care studiile copiilor au fost intotdeauna prioritare, au alte pareri, cabinetul Tarlev a si raportat despre actiunile sale in vederea combaterii ratei somajului. In special in satele noastre, inca din perioada sovietica, taranii, exploatati si schiloditi de munci fizice insuportabile, si–au dorit ca urmasii lor sa traiasca altfel, iar pentru asta au tinut cu tot dinadinsul sa–i trimita la carte. Desi au acceptat cu greu introducerea ulterioara a studiilor in baza contractelor, acest fapt nu le–au schimbat convingerile. Multi au riscat sa–si destrame familiile sau chiar sa–si piarda viata, parcurgand drumuri clandestine, pentru a ajunge la munca peste hotare, dar nu au cedat in fata ideii de a aduna un ban pentru studiile copiilor lor. Experti in economie sustin ca cei mai multi dintre cetatenii plecati la munca in strainatate au ales aceasta cale ca sa le poata asigura copiilor studii universitare.

In urma unor analize economice, expertul Veaceslav Ionita, bunaoara, afirma ca, hotararea abuziva si ilegala a Guvernului, prin care a fost limitat numarul candidatilor la studii, va provoca

cresterea numarului somerilor cu circa 10 mii de tineri. Aceste statistici sunt confirmate de o analiza a ofertei la studii, valabile in ultimii ani. In 2005, bunaoara, la universitatile din Moldova au fost inmatriculati, cu burse si prin contract, 37 de mii de tineri. In 2006, oferta presupune 5000 de burse bugetare si 20 de mii de locuri pentru studii prin contract. Deci, 12 mii de tineri, neacceptati la carte, vor ajunge in toamna batand cainii pe ulitele inglodate ale satelor noastre, pentru ca statul, limitandu–le accesul la studii, nu le–a oferit nimic in loc.

Analistii economici mai demonstreaza ca astfel dispar si oportunitatile parintilor de a mai transfera bani de peste hotare pentru studiile si pentru intretinerea copiilor. Un calcul elementar demonstreaza ca, in Moldova, nu vor mai ajunge cel putin 200 de milioane de lei, destinati studiilor si intretinerii copiilor neinmatriculati.

In aceste zile, pe la usile universitatilor, mii de tineri si–au revarsat disperarea. Unii, insotiti de parintii lor, se tot intrebau daca exista un Parlament in R. Moldova care ar putea cere socoteala premierului si ministrilor care au semnat hotararea discriminatorie. Or, semnatura premierului Tarlev este insotita de cele ale sefilor mai multor ministere, in subordinea carora se afla institutii de invatamant superior: ministrul Educatiei, Victor Tvircun, ministrul Culturii, Artur Cozma, ministrul Sanatatii, Ion Ababii, ministrul Agriculturii, Anatol Gorodenco, ministrul Finantelor, Mihai Pop…

De fapt, ministrii care s–au "consolidat" in numele acestui abuz comis asupra copiilor Basarabiei, trec cu vederea alta situatie, nespus de grava, care vizeaza in mod direct responsabilitatile lor de inalti demnitari, or, chiar si repoartele recente ale Guvernului Tarlev sunt deosebit de pesimiste. Ele dezvaluie ca ritmul de crestere al industriei s–a redus catastrofal, iar acest fapt nu este determinat doar de atacurile Rusiei asupra economiei R. Moldova. S–au stopat si vanzarile, in timp ce remitentile si–au atins limita. Dupa transferurile anuale de bani de peste hotare, care atingeau suma de 1 milion si jumatate de lei, in 2006, aceste sume s–au redus, deoarece, in urma reintegrarii familiilor, banii nu mai circula spre Moldova.

Astfel, in toamna, Guvernul Tarlev s–ar putea alege cu cateva mii de someri mai multi, cu bani mai putini, cu gaze mai scumpe, cu banci fara lichiditati si cu cetateni "conservati" intr–un stat fara iesire in lume.


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. 31 august, nr. 129, bir. 914/c, Chisinau
Tel: 23-79-84, 079583737
ziaruldegarda@yahoo.com