33 de ani in 1000 de cuvinte
Cand vezi in fata
un drum fara obstacole, gandeste–te daca nu cumva
acest drum duce nicaieri
 |
Impreuna, inainte de despartire
|
Angela Botezatu din Mingir
s–a casatorit cu Andrei
Chitanu din acelasi sat la inceputul anilor '90. In familia
lor
s–au nascut intre timp trei baieti. Ion are
acum 14 ani, Vasile — 12 ani si Andries va implini
8 ani in luna august.
Andrei si Angela, ca niste buni familisti, s–au ingrijit de copiii lor si au cautat in permanenta un loc de munca pentru a le putea oferi toate cele trebuincioase, dar in acest sat, ca si in atatea altele, de lucru era foarte mult, dar salarii nu existau.
Acum 4 ani, Angela a decis sa urmeze calea altor mii de femei din Republica Moldova si sa plece in strainatate pentru a–si gasi de lucru. Prima necesitate era un pasaport cu viza si unica cale posibila de a–l obtine a fost, ca pentru orice cetatean de rand, procurarea acestuia. Angela si Andrei au imprumutat si au platit 2100 de euro unei persoane care le–a promis pasaport si viza pentru a ajunge in Italia.
Primul pasaport de 2100 de euro
In noiembrie 2003, Angela se afla intr–o masina
impreuna cu alti cetateni ai R.Moldova, avand asupra lor pasapoarte
cu vize. Dupa ce au traversat Romania si Ungaria,
la granita maghiaro–austriaca pasapoartele lor au fost
considerate false si grupul de moldoveni a fost retinut.
«Au stat acolo intr–o inchisoare doua saptamani.
Noi nu aveam telefon acasa si imi era foarte greu sa aflu
macar ceva despre ea», ne–a spus Andrei.
In prag de decembrie, ea a revenit acasa, cu banii cheltuiti si complet demoralizata. Au incercat din nou multe si de toate pentru a supravietui financiar, dar sansele de a gasi un serviciu cu un salariu care ar acoperi necesitatile celor 3 copii erau nule. Lumea din sat care se descurca spunea ca toate drumurile duc la Roma.
In luna martie 2004 Angela a imprumutat din nou bani pentru pasaport
si viza. De data aceasta, i s–a cerut
2700 de euro, promitandu–i–se in schimb
o calatorie de vis cu avionul pe ruta Odesa–Istanbul–Milano.
Traseul a luat sfarsit la Istanbul. «S–a descoperit
ca aveam asupra noastra acte rusesti. A fost invitat un reprezentant
al Ambasadei Rusiei in Turcia, care a vazut ca nu suntem
rusoaice. Am fost iarasi inchise pe cateva saptamani. Ce vina
aveam noi, daca nu puteam pleca nicaieri legal?» se intreba
Angela la intoarcere.
Pasaportul nr. 3 — cu 2900 de euro
Peste cateva luni, la inceputul lui august 2004, Angela a mai facut o incercare de plecare, achitand deja 2900 de euro pentru acte. De aceasta data calatoria Odesa–Istanbul–Viena–Milano a finalizat la punctul de destinatie. S–a angajat la lucru intr–o familie de italieni varstnici. Timp de un an de zile a lucrat si a trimis acasa salariul primit.
Andrei a pornit o reparatie si a transformat casa parinteasca in una moderna, in care si–au gasit locul in primul rand toate cele necesare pentru cei trei baieti: dormitoare, masa de scris, bucatarie utilata modern, masina de spalat.
«Discutam impreuna, la telefon, proiectul schimbarilor din casa.
Vroiam sa fie totul gata pana in toamna, ca atunci cand
copiii vor merge la scoala sa nu le lipseasca nimic»,
ne–a marturisit Angela cu cateva saptamani in urma.
In Italia, din spital in spital
«Era noiembrie. Terminasem totul in casa. M–am
gandit ca n–ar fi rau sa tencuiesc
casa pe dinafara, sa intram in iarna de–a gata.
Nu prea aveam bani, dar mi–am zis sa imprumut
si sa intorc datoriile in timpul iernii, caci Angela
urma sa lucreze», ne–a marturisit Andrei.
Peste cateva zile a primit o veste imposibila. O ruda l–a sunat si i–a spus ca Angela s–a imbolnavit si e in coma intr–un spital din Italia. Medicii au stabilit o problema extrem de rara la creierul Angelei, care a cauzat multiple hemoragii intracraniene. Desi se afla ilegal pe teritoriul Italiei, institutiile medicale din aceasta tara au facut foarte multe pentru aceasta femeie.
Angela si–a revenit din coma, dar nu a mai putut sa se ridice din pat. Ea a petrecut un an si jumatate in diferite institutii de recuperare din Italia. In final, autoritatile italiene au contactat autoritatile medicale din R. Moldova, invocand ajutorul necesar pentru transferarea Angelei la Chisinau. La 8 februarie 2007 ea a fost adusa cu un avion, insotita de doi medici. La aeroport a fost intampinata de sotul ei, de cei trei copii, dar si de reprezentantul Ministerului Sanatatii, care le–a dat asigurari medicilor italieni ca totul va fi bine.
Politia si presa, atacand o mama paralizata
Au urmat cateva saptamani de adaptare la conditiile severe din
sistemul medical de la noi. Angela a fost plasata in sectia
de terapie intensiva de la Institutul de Neurologie
si Neurochirurgie din Chisinau. Intre timp, un ziar de la Chisinau
a scris istoria ei, adaugand in finalul articolului opinia
unei persoane anonime: «Facea curat intr–o casa
in care locuia o batrana italianca. Aceasta a murit si, pana
sa vina mostenitorii ei, moldoveanca a reusit sa goleasca
locuinta. O parte din lucruri a trimis–o in Moldova,
alta parte, cica, a vandut–o acolo. Cand
au venit fiii decedatei si au descoperit halul in care
era casa, au batut–o… la talpi pana
i–au distrus toate organele.»
Corespondentii acestui ziar nu au pus si opinia Angelei cu privire la aceste acuzari si nici a familiei ei. Peste cateva zile Andrei a fost sunat la mobil de un reprezentant al Ministerului de Interne si a fost chemat de urgenta la Chisinau. A fost pentru prima si pentru ultima data cand aceasta familie a fost contactata de autoritatile R.Moldova. Andrei a lasat cei trei copii acasa si a venit la Interne. Aici i–a fost aratat articolul din ziar si i s–a cerut sa explice ce a furat Angela, de unde si cand.
«Am fost socat. Nu stiam nimic despre aceste acuzatii. Nu stiam
nimic despre acest ziar. Nu stiam ce sa le spun
politistilor. Nu stiam cum sa–i spun Angelei
despre aceste invinuiri», ne–a declarat
Andrei. Peste cateva saptamani, conducerea Spitalului l–a
anuntat pe Andrei ca sotia lui trebuie transferata la Spitalul
raional din Hancesti. La 15 martie ea a fost dusa
intr–acolo intr–o stare degradata. Avea
la spate o necroza musculara mare cat un pumn. I s–a
facut o interventie chirurgicala pentru inlaturarea tesutului necrozat,
dar rana nu s–a mai prins.
«Plina de viata si dornica de a munci»
Peste cateva zile redactia noastra a primit o scrisoare din
Italia, de la fosta angajatoare a Angelei, Gabriella
Fagotto: «In perioada in care s–a
aflat in familia noastra, am cunoscut–o pe Angela
ca pe o persoana foarte corecta, plina de viata
si cu o dorinta mare de a munci. Am vazut
in ea o persoana onesta si de incredere. Se exclude
faptul ca Angela ar fi fost lovita, asa cum era descris
intr–un ziar din R. Moldova».
Angela si–a revazut casa renovata si copiii maturizati inainte de vreme la 28 aprilie 2007, dupa 3 ani de absenta. Rana adanca de la spate nu–i permitea nici macar sa fie pusa in scaunul cu rotile. Andrei, sotul ei cu un singur rinichi, a ingrijit–o in fiecare zi pe ea si pe cei trei copii. In fiecare zi, el facea pansamente, masaj, cocea paine si placinte, prasea gradina, cara apa, spala. Cei trei frati — Ion, Vasile si Andrei — au invatat si ei foarte multe, inclusiv a manui cele trei sape din gradina.
Maine, Angela ar fi implinit 33 de ani. Joia trecuta ea s–a despartit de sotul ei si de cei trei fii pentru totdeauna.
P.S. Familia Chitanu aduce sincere multumiri medicului
Maurizio Cazzaniga de la Spitalul din Como, Italia, doamnei
Maria Cebanu, medic in Italia, jurnalistei Alessandra Zumthor de la televiziunea
elvetiana si colegilor ei, nuvelistului elvetian Erwin Koch.
De asemenea, sunt aduse multumiri speciale pentru sora Michelina
de la Biserica Catolica din Chisinau.
Alina RADU
Foto de Nicole ROBICHEAU