Nr. 184 (19 iunie 2008)


În cosmos sau în Europa?

După războiul al II–lea mondial, Europa a fost împărțită în două. O parte a fost lăsată în lagărul socialist — pentru a construi comunismul și Uniunea Sovietică. O altă parte a ales să construiască capitalismul și Uniunea Europeană. Cele două sisteme s–au dezvoltat în paralel, timp de jumătate de secol.

Uniunea Sovietică a construit Gulaguri și a trimis sute de mii de intelectuali în Siberia. Ani în șir KGB–ul a pus oamenii pe liste, liste, liste. Pentru execuții. Pentru deportări. Pentru urmăriri. Pentru șantaj. Nu doar în URSS, ci și în întreg Blocul Socialist.

De cealaltă parte a cortinei de fier guvernele au pactizat împotriva războaielor, împotriva represiunilor, împotriva pedepselor inumane și degradante, împotriva inechității, împotriva corupției.

Uniunea Sovietică a înregistrat succese. A construit rachete și sateliți, a trimis în cosmos primi câini și primii oameni. A construit BAM–ul. A creat avioane supersonice.A creat tancuri pe care le–a plasat până la Prut, și mai departe — la Praga și Budapesta. Constructorii de rachete, au rămas săraci, de rând cu creatorii tancurilor moderne.

Uniunea Europeană nu a lansat rachete. Nici câini în cosmos. A construit drumuri, uzine, locuințe, a construit un sistem care lucra pentru fiecare cetățean. Oamenii erau considerați o valoare.

În cele două sisteme au apărut două elite. Cea din Uniunea Sovietică era constituită exclusiv din nomenclatura politică — liderii centrali, zonali și locali ai unicului partid acceptat în URSS. Elitele culturale erau controlate de cele politice. În același timp, în Europa apăruseră elite economice, politice și civile, care au pactizat pentru o societate echitabilă.

Peste aproximativ 50 de ani, prin anii 90, cele două sisteme au explodat. Uniunea Sovietică a căzut, strivind sub grandoarea ei milioane de oameni care nu și–au mai revenit până azi.

Uniunea Europeană este suprasolicitată: mai multe state din Asia și din Africa văr să devină membri ai UE.

Moldova a rămas de–o parte. Sunt zeci de ani de când surorile din sistem au intrat pe rând în UE: Lituania, Letonia, Estonia, Polonia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria, România.

Acum pe lista de intrare sunt alte trei țări, inclusiv Turcia — un stat asiatic. Moldova nu e nici pe lista de așteptare, și potrivit experților europeni, «nici nu a solicitat acest lucru». Pentru ca un stat să solicite semnarea unui acord de aderare la UE, acesta trebuie să prezinte o dovadă că sistemul democratic al său e similar cu cel al membrilor uniunii: fără corupție, fără poliție politică și cu libertăți: judiciare, de expresie, de gândire. Moldova nu poate să solicite un asemenea acord, pentru că nu a demonstrat voința de a soluționa aceste probleme.

Să călătorești legal în UE este un privilegiu, să vizitezi instituțiile europene este chiar o favoare. Din acest an, Uniunea Europeană, a acceptat ca Moldova să fie inclusă pe lista beneficiarilor Programului «Vizitatori ai UE», care include un tur de câteva zile prin toate instituțiile europene, cu întâlniri și dialoguri relevante cu oficialii europeni. Am mers în această călătorie cu un singur scop — să aflu de ce Moldova, cu o cultură, limbă și tradiții europene nu e acolo unde sunt cei 27. Am discutat cu circa 50 de europarlamentari, comisari, purtători de cuvânt, experți, politicieni sau sociologi. Toți cunoșteau Moldova, toți au confirmat că în actuala stare geopolitică, socială, demografică — Moldova nu e un stat dorit de UE. «Cetățenii europeni nu vor accepta un stat sărăcit, cu o natalitate redusă, cu o populație îmbătrânită și cu un nivel foarte înalt al corupției.»

Dacă Moldova ar construi azi chiar și rachete intergalactice, Europa nu ar acceptao, căci în Uniunea Europeană oamenii sunt valoarea, pentru care lucrează întreg sistemul.

Alina Radu

Despre geografie, hotare și porți deschise

Cu Marianne Mikko, președinta Comitetului de cooperare parlamentară Moldova—UE

— Faptul că Moldova este situată acum în imediata vecinătate a UE poate constitui un avantaj special pentru un acord mai rapid de integrare?

— Nu e suficient ca o țară să fie situată doar GEOGRAFIC alături de UE, ca să discute despre un parteneriat de aderare. Mi–i teamă că politic, Moldova încă nu e alături de UE.

Vreau să vă spun că din punct de vedere geografic țara mea, Estonia, este alături de Rusia. Totodată, Estonia nu a semnat niciodată un acord de frontieră. Estonia s–a deschis valorilor europene imediat după căderea URSS și a mers pe calea integrării cât de rapid s–a putut.

Moldova nu are hotar geografic cu Rusia, dar când vin la Chișinău găsesc o mentalitate de dependență față de Rusia, voi vă comportați de parcă ați avea un asemenea vecin. Cetățenii R.Moldova sunt francofoni, ei se înțeleg cu ușurință cu vorbitorii limbilor romanice (italieni, spanioli, francezi, portughezi). De ce însă, când vin la Chișinău, vă au vorbind rusește, gândind la Rusia și despre Rusia? Limba pe care o vorbești îți influențează modul de gândire, dacă limba e estică — gândești spre est, dacă e vestică — gândești spre vest. Pentru cetățenii estonieni a fost chiar mai greu să se integreze în culturile europene, pentru că limba noastră este foarte diferită. Cetățenii voștri comunică cu ușurință în Italia, Spania, Franța. De ce dar aveți atâtea canale TV rusești, care vă mențin în această sferă de influență? Ce primiți prin intermediul acestor canale? Jumătate informație și jumătate propagandă, și acest fapt devine un drog. Sunteți vecini cu UE, dar ușa ați deschis–o spre est. Estonia, fiind vecină cu Rusia, și–a deschis ușa spre Bruxelles.

Voi ați fost luați în sfera de influență a Rusiei, și atunci când veți refuza să fiți în sfera lor de influență, veți putea discuta liber cu vecinul vostru adevărat, care este Uniunea Europeană.

Diavolul e ascuns în detalii — învățați limbile franceză, engleză și germană, și comunicați cu toată lumea — atunci veți înțelege de la sine ce aveți de făcut.

— Este conflictul transnistrean un obstacol de bază în calea integrării Moldovei în UE?

— Transnistria a fost întotdeauna «o scuză bună» pentru a acoperi această tărăgănată nedesprindere politică a Moldovei de Federația Rusă. Dar vreau să spun că un politician bun nu caută să se victimizeze în permanență, arătând la una și aceeași problemă, ci conduce țara în modul cel mai serios. Eu cred că nu Transnistria e problema nr.1 a Moldovei. Moldova trebuie să facă eforturi imediate pentru a soluționa problema serioasă a drepturilor omului și mult disputata situație cu justiția. Atunci când Moldova va soluționa aceste probleme fundamentale, și parametrii problemei transnistrene vor fi alții, Moldova fiind un stat atractiv și democrat. Dacă îți pasă cu adevărat de națiune — atunci rezolvi aceste probleme, dacă însă la conducere sunt politicieni egoiști — sunt găsite diferite interese și conflicte după care s–ar ascunde. Cred că Moldova are nevoie de mai multe femei la guvernare — femeile sunt mai puțin corupte, mai dedicate cauzei, mai motivate. Ele ar putea schimba situația mai rapid.

— Care ar fi primii pași prin care am putea întredeschide portița între UE și Moldova?

— Înțeleg că Moldova e o țară parlamentară. Atunci, Parlamentului îi revine rolul enorm ca să ceară și să asigure schimbările rapide în Moldova, în domeniile enumerate mai sus. Totodată, alegătorii trebuie să se regăsească cu adevărat în deciziile Parlamentului, și pentru aceasta trebuie să aibă acces liber la informațiile de interes public. Aici trebuie să ne referim și la rolul presei din Moldova de a face publice aceste informații.

Presa este un privilegiu al unei societăți democratice și trebuie să fie o putere respectată. În Moldova presa nu a ajuns până la această etapă. Să luăm, de exemplu, Teleradio Moldova. Când întreb politicienii din Moldova de ce lipsește echidistanța și echilibrul politic în buletinele de știri, ei dau vina pe jurnaliști, acuzându–i că ei singuri se autocenzurează și au un nivel profesional foarte slab. Am încercat să vorbesc și cu unii jurnaliști de acolo, dar ei nu prea cunosc limbile. Mă gândesc totuși că e vina politicienilor, care au un prea mare confort de a se vedea tot pe ei înșiși la ecranul TV în fiecare zi, astfel încât nu mai consideră important să contribuie la diversificarea imaginii Teleradio Moldova.

Opinii    
Ce statut are Moldova în relație cu UE?

Titus Corlățean, europarlamentar, membru al delegației pentru cooperare parlamentară UE—Moldova:

Moldova nu este în prezent pe agenda de aderare la UE, aflându–se în continuare în zona gri, o zonă a lipsei deciziilor și a interesului european, o zonă de influență estică. Cred că mai e și o lipsă de expertiză de calitate a celor ce se întâmplă în Moldova. Eu cred că acest acord privind politica de vecinătate ascunde o lipsă de soluții în relațiile celor două entități și cred că Moldova trebuie trecută cât de curând pe lista țărilor care necesită un acord de asociere cu UE.

Dar, o țară ajunge pe agenda UE nu prin minune, e nevoie de prieteni și de consecvență în acțiuni. De exemplu, România, inițial a devenit membru al Consiliului Europei, o școală a democrației, care a și servit ca un traseu de intrare în UE, prin aplicarea standardelor privind drepturile fundamentale ale omului, funcționarea independentă a justiției și libertatea presei.

Se pare că președintele comunist Voronin și Partidul Comunist arată în declarații că îmbrățișează aceste valori, dar în fapte — nu se vede decât contrariul care dezgolește această retorică falsă.

România a fost și este deschisă pentru a sprijini Moldova în calea sa spre UE, dar un tangou se dansează în doi, iar ceea ce se întâmplă cu sârma ghimpată de pe Prut nu vorbește decât despre nedorința de deschidere către Vest. Deși cultura cetățenilor R.Moldova ține în fond de valorile europene, acest stat se pare că rămâne în prizonieratul estic.

Christiane Hohmann, purtătoarea de cuvânt a Comisarului UE pentru relații externe:

Moldova nu este la momentul actual pe lista candidaților în UE. În prezent, UE și autoritățile de la Chișinău au lansat discuții cu privire la un acord în baza Politicii de Vecinătate, care de fapt nu constituie un pas spre accesiune și nu finalizează printr–un acord de aderare.

Suntem la etapa identificării unor sarcini care ne–ar ajuta să înțelegem cum acționăm în continuare. Comisarul pentru relații externe a spus foarte clar atunci când am fost la Chișinău — schimbările legislative sunt enorme, dar principala dovadă a faptului că lucrurile merg spre bine ar fi implementarea acestor legi. Implementarea legilor trebuie să devină o rutină. Aceste legi trebuie să funcționeze vizibil și să fie palpabile pentru fiecare cetățean, nu doar din capitală, ci și din întreaga republică. Așa ceva nu se întâmplă peste noapte.

Acesta și ar fi un obiectiv principal al acordului despre Politica de Vecinătate: reformele democratice în Moldova să fie duse la bun sfârșit. Pentru a ne convinge că lucrurile merg într–o direcție corectă, avem întrevederi reciproce nu doar cu politicienii și cu Guvernul de la Chișinău, ci și cu reprezentanții UE care activează în Moldova, cu reprezentanții societății civile. Data trecută ne–am întâlnit cu primarul de Chișinău, care nu face parte din cabinetul de miniștri, cu studenții de la Universitatea de Stat.

Presa a fost invitată la aceste întrevederi, astfel încât informația să devină publică. Comisarul consideră că o presă independentă este foarte importantă pentru asigurarea succeselor democrației.

Christina Gallach, purtătoarea de cuvânt a lui Javier Solana, secretar general pentru politici de securitate:

Javier Solana cunoaște foarte bine situația politică din Moldova, dar și din întreaga regiune. El s–a întâlnit cu Voronin deja de câteva ori, și încearcă să pună în discuție problemele care necesită soluționare urgentă. În fond, pe agenda zilei pentru Moldova ar trebui să fie reformele din justiție și cele economice, pe care autoritățile moldovene trebuie să dorească să le soluționeze în primul rând. Moldova e o țară săracă, și corupția adâncește sărăcia și neîncerderea populației și mai mult.

Totodată, Consiliul Uniunii Europene crede că chestiunea transnistreană poate fi soluționată cu efortul comunității internaționale, dar și cu participarea celor doi vecini — președinții Voronin și Iușcenko, căci e o chestiune ce afectează hotarele dintre aceste două state. Dialogăm mult și cu Rusia, însă doar în sensul soluționării problemei transnistrene pe baza principiului integrității teritoriale.

Încercăm să discutăm cu toate părțile pe un ton civilizat și calm, căci vocile ridicate nu generează soluții bune. Totodată, nici Moldova nu cred că trebuie acum să strige sau să–și consume energia în privința aderării sau neaderării la NATO. Nu aceasta e problema de bază acum, ci, precum am mai spus: corupția, justiția, reformele economice și dialogul diplomatic cu vecinii.


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. Puskin, nr. 22, bir. 449, 451, Chisinau
Tel: (+373 22) 23–44–38
ziaruldegarda@yahoo.com