Un interviu cu Valentina Golban,
doctor in medicina, deputat PSL

– Doamna Golban, ati venit in Parlament din medicina. Cum v–a schimbat viata statutul de deputat?

— M–a facut mai responsabila pentru promisiunile facute, pentru cuvantul dat si pentru felul in care abordez problemele. Sunt obligata sa analizez situatiile in profunzime.

– De fapt, ati trecut de pe un camp de lupta pe altul, de pe cel al oncologiei, unul foarte dificil si anevoios in R. Moldova, pe cel al luptei politice, la fel de important astazi. Nu regretati ca v–ati detasat de problemele sanatatii?

— De mai multi ani imi traiam viata in paralel, intre politica, fiind membru de partid, si medicina, exercitandu–mi activitatea profesionala. De altfel, cred ca m–am realizat in acest domeniu, reusind sa–mi sustin si teza de doctor. In prezent, deoarece Regulamentul Parlamentului le permite deputatilor sa desfasoare, prin cumul, activitati stiintifice, mai pastrez niste ore de munca, in zilele de luni si marti, in cazuri de urgenta implicandu–ma oricand, atunci cand imi reuseste. Acum fac parte din doua echipe de cercetare a doua teme stiintifice. Incerc sa fac fata si acestor proiecte, deoarece un medic adevarat nu se detaseaza de activitatea profesionala. De altfel, si comisia in care activez imi permite sa raman aproape de domeniul sanatatii, iar uneori ma gandesc si nu pot determina cu certitudine daca politica sau medicina ma domina. Sanatatea este un domeniu sensibil, iar eu sunt venita in Parlament din acest sistem si ma doare atunci cand descopar niste neajunsuri.

— Un nou grup de membri, plecati din PPCD, au aderat la PSL. Cum apreciati aceasta decizie?

— Decizia lui Sergiu Burca si a celor 12 colegi ai sai este un eveniment in politica de la noi. Dupa definitivarea procedurii oficiale, vor fi facute publice numele tuturor celor care au aderat la PSL.

— Ce va urma dupa suspendarea transmisiunilor in direct a sedintelor Legislativului?

— Cred ca spalatoria de creieri va deveni si mai complexa, odata ce vor lipsi si scurtele fragmente in care deputatii din opozitie reuseau sa mai spuna lumii altceva decat comunistii. Ceea ce nu placea comunistilor in intrebarile si interpelarile opozitiei va deveni inaccesibil telespectatorilor.

— Ce se va schimba in viata Dvs. dupa aderarea Romaniei la UE?

— Traiesc un sentiment de mandrie pentru poporul roman, pentru Tara care a reusit sa ajunga din Europa in Europa. Am trimis mesaje de felicitare prietenilor mei din dreapta Prutului. Pentru prima data ma gandesc si eu foarte serios ca vreau sa devin cetatean roman. Este adevarat, de mai multe ori am incercat sa depun actele si sa solicit cetatenia pe care, de altfel, o merita toti basarabenii. Tot de atatea ori, din cauza procedurii tehnice, destul de anevoioase, pentru cei care nu dispun de suficient timp, renuntam. Acum cred ca nu voi mai ceda. De altfel, si in fisa personala, si in cadrul recensamantului general al populatiei, nu m–am temut sa scriu ca sunt romanca, chiar daca stiu ca suntem verificati cu lupa.

— Dar ce se va intampla cu R. Moldova, in conditiile in care presedintele Voronin a declarat ca sprijina optiunea europeana, dar adevaratele actiuni stagneaza...

— Chiar daca as putea fi acuzata de lipsa de patriotism, nu vad cum, la noi, lucrurile pot evolua in bine. Aceasta politica duplicitara este una putin spus periculoasa. Comunistii au furat de la alte partide mesajele democratice si pro–europene. Desi afirma ca se vor in Europa, ei admit tot mai multe abuzuri in domeniul drepturilor si libertatilor.

— Cum Va afecteaza pe Dvs. aceste abuzuri?

— Am constatat ca, de multe ori, sunt persona non–grata la TVM, iar atunci cand, in cadrul transmisiunilor in direct, mai apar cu unele intrebari sau declaratii, descopar ca seara, in buletinele de stiri, acestea lipsesc, mesajul fiind cenzurat si aruncat la cos. De altfel, PSL nu mai este amintit in niciun context. Chiar si atunci cand s–a discutat problema asigurarilor in medicina, alti deputati au fost acceptati cu niste declaratii, iar luarea mea de cuvant a fost exclusa in totalitate, desi reprezint comisia de profil.

— Apropo, cum ati fost inlaturata din functia de vicepresedinte al Comisiei parlamentare pentru protectie sociala, sanatate si familie?

— Totul a inceput de la o replica pe care o facusem Eugeniei Ostapciuc in cadrul unei sedinte in plen, atunci cand aceasta insista ca, in R. Moldova, nimeni nu are nevoie de transmisiunile in direct ale sedintelor Parlamentului. Am spus atunci ca si noi ne deplasam prin sate, si noi ne intalnim cu alegatorii, iar acestia apreciaza in mod special transmisiunile in direct. In aceeasi zi, Eugenia Ostapciuc s–a apropiat de mine si mi–a spus ca trebuie sa eliberez hotelul Parlamentului. Ea motiva ca mai vine un comunist in Parlament si nu are unde locui. Am intrebat–o: de ce eu? Mi–a reprosat ca as trai ilegal acolo. I–am spus ca nu are dreptate, deoarece am viza de resedinta acolo si nu am alt loc de trai. Peste cateva zile a fost propus un fel de proiect de lege, insotit de 27 de semnaturi, le–am si spus atunci ca nici presedintele Voronin nu adunase atatea cand a fost inaintat la functia de presedinte... A fost o initiativa abuziva. Din functia pe care o detineam ar fi avut dreptul sa ma suspende doar formatiunea cu care venisem in Parlament. Deoarece BMD–ul nu a avut o astfel de initiativa, comunistii au gasit "solutia". Ei si–au amintit ca, in conformitate cu alta prevedere, un deputat poate fi retras din functie la initiativa unui grup de cel putin 10 deputati. Nu le–au fost suficienti 11–12 deputati, au vrut sa fie cat mai convingatori, ca, pana la urma, sa iasa la suprafata alt adevar. Cand am vrut sa adresez o intrebare cel putin unuia dintre semnatari, a iesit dna Ostapciuc, singura, din partea celor 27, si mi–a zis ca eu, pur si simplu, nu merit sa mai fiu vicepresedinte de comisie. De mai mult timp simteam ca se doreste suspendarea mea din aceasta functie, deoarece eram destul de incomoda la sedintele comisiei.

— Despre ce va scriu alegatorii?

— Desi, dupa suspendarea din functia de vicepresedinte al Comisiei parlamentare, nu mai am ore oficiale de audienta, zilnic primesc scrisori sau chiar am vizitatori. Profesorii mi se adreseaza cu probleme de sanatate, medicii — cu probleme legate de conditiile de munca. Cunosc numeroase cazuri de nerespectare a legislatiei. Cetatenii mi se plang ca, de la autoritatile statului primesc raspunsuri evazive si superficiale. Ultima mea interpelare a fost facuta in temeiul unei hotarari a Guvernului din 2003, ce prevede ca bolnavii de tuberculoza cu un venit mai mic de 70 de lei sa fie ajutati, ei incadrandu–se in categoria cetatenilor social–vulnerabili. De altfel, acesti bolnavi au nevoie de hrana bogata in proteine, de conditii decente de trai. Guvernul a promis un ajutor, acesta insa este unul formal pentru ca, daca esti bolnav de tuberculoza, daca ai 70 de lei, cei 30 sau 50 de lei, promisi suplimentar de Guvern, nu–ti solutioneaza nicio problema. Exact asa e si cu familiile cu multi copii. Daca ai peste 54 de lei pentru fiecare membru al familiei, nu mai primesti indemnizatia de 50 de lei. Sunt niste aberatii ridicole, prin care autoritatile incearca sa–si realizeze programul electoral, unul, chipurile, profund social. Am facut niste interpelari, incercand sa clarific aceste importante probleme, dar am primit doar raspunsuri formale.

— Primiti mesaje si de la cei plecati la munca peste hotare?

— Nu am primit scrisori prin posta, in schimb am avut mai multe adresari telefonice, destul de stresante. Va dati seama ca cetatenii plecati din Moldova se adreseaza la telefon unor deputati doar in cazuri extreme. De obicei, sunt cautata si rugata sa ma implic in cazuri legate de decesul unor persoane. Am avut mai multe adresari, fiind rugata sa ajut oamenii sa–si aduca mortii acasa. Chiar si in cazul unei foste colege, despre care nu pot crede ca nu mai este, a trebuit sa ma implic. Initial, ma rugase ea sa ajut in organizarea transportarii unui cetatean al R. Moldova decedat in Italia. Am ajutat, ca, peste cateva luni, sora ei sa ma gaseasca si sa ma roage sa repet procedura. De asta data decedase colega mea. Plecase incolo ca sa le poata da studii celor doi copii ai sai.

— Cum se rasfrang aceste plecari asupra situatiei demografice de la noi?

— Recent, cand discutam bugetul social, am vorbit despre problema demografica, or aceasta devine una echivalenta cu o catastrofa ce poate izbucni oricand in urmatorii ani. In prezent se inregistreaza o scadere dramatica a numarului de nou–nascuti. Din cauza reducerii natalitatii, am ajuns la conditia in care, la un contribuabil, revine un pensionar. Suntem in pragul unei catastrofe, deoarece, prin 2008, numarul pensionarilor se va dubla sau chiar se va tripla, or, din acest an, un numar impresionant de cetateni va intra in categoria pensionarilor.

— Apropo, premierul Tarlev chema tinerele familii sa nasca cel putin cate trei copii: unul pentru mama, unul pentru tata, iar altul pentru Patrie. Ce grija poarta Guvernul unor astfel de familii?

— Dupa ce am fost intr–o vizita la Pogrebeni, Orhei, unde am cunoscut o familie cu 11 copii, despre care satenii vorbeau foarte frumos, am adresat un demers la Guvern, solicitand un ajutor pentru aceasta familie. Nu am primit niciun raspuns deocamdata si niciun ajutor nu a urmat. Exista un proiect de lege care presupune ca statul va sprijini familiile cu multi copii. In cadrul dezbaterilor am incercat sa precizez care anume familie din R. Moldova se considera numeroasa. Asa si nu am primit un raspuns clar. Nici de la viceministrul Golovin, nici de la alti factori de raspundere. Cati anume: trei, patru sau cinci copii trebuie sa ai ca sa te consideri o familie numeroasa? Dupa toate, vor fi ajutate doar mamele neantrenate in campul muncii, vreo 300 la numar. Va dati seama cat de mare este acest ajutor... Indemnizatia la nasterea unui copil este de 800 de lei. In 2007, ar putea fi de 1000 de lei. Pentru acesti 200 de lei, in plus la 800, a trebuit sa luptam cu multa insistenta, desi e o suma ridicola, in conditiile costurilor de la noi. Propunerile noastre initiale au fost ca, la nasterea primului copil, suma indemnizatiei sa constituie cel putin 20 de salarii minime, adica 2000 de lei, iar la urmatorii copii — cate 4000 de lei. Ori facem ceva radical, cum au facut alte tari europene, pentru a sprijini familia si a contribui la solutionarea problemelor demografice, ori nu mai umblam cu declaratii care cheama sa nastem copii pentru Patrie. Pana si in Rusia, stat care se confrunta cu suficiente probleme economice, indemnizatia la nasterea primului copil e de 1000 de dolari. Daca nu vom interveni cu niste actiuni concrete pentru a redresa situatia demografica, in scurt timp, vom deveni un stat populat preponderent de batrani, or, cetatenii de la noi au un mare avantaj, care le permite sa–si schimbe oricand locul de tari. Ei cunosc limba rusa, cunosc limba romana si, cel putin, aceste doua limbi fac sa fie inlaturata orice bariera lingvistica din calea celor care vor sa munceasca in Romania sau in Rusia. Mai mult decat atat, Romania a declarat ca va fi deschisa si va accepta forta de munca din R. Moldova. Pe de alta parte, Putin acorda cetatenie rusa oricui, pentru a–si solutiona problema demografica. In aceste conditii, care va fi viitorul nostru?

— Sa fie legat si de aceasta situatie scandalul Chisinau–Bucuresti, provocat de presedintele Voronin? Sa se teama conducerea de la noi ca, in scurt timp, nu va mai avea pe cine chema la urnele de vot?

— Nu exclud, dar cred ca scandalul a fost pus la cale pe parcursul ultimei sale intalniri cu Putin, la Minsk. Acum Voronin intreprinde orice pentru a se apropia de Rusia. Prin aceste declaratii agresive incearca sa demonstreze Rusiei ca ar fi gata in orice moment sa deterioreze relatiile cu Romania, de dragul rusilor. Voronin a uitat cine i–a adus un rezultat atat de convingator in 2005. Vizita de atunci a presedintelui Basescu a fost una hotaratoare in acest sens. Eram, in campania electorala, responsabila de raionul Orhei. Imi amintesc cum comenta lumea. Vizita presedintelui Romaniei in R. Moldova le daduse speranta ca Voronin ar putea deveni prietenul Romaniei. Acest mesaj pozitiv al presedintelui Basescu i–a adus mari dividende lui Voronin. Presedintele a uitat si de alte actiuni fratesti, intreprinse de Romania. Ajutoarele substantiale, acordate R. Moldova, nu ar trebui negate atat de usor. De altfel, Voronin repeta gestul lui Sangheli, care declara ca Romania nu i–ar fi dat niciun "karandas". Cum poti sa fii agresiv in raport cu Romania si sa afirmi in acelasi timp ca aspiri la UE? Romania este deja parte a UE si agresivitatea fata de Romania este o atitudine fata de UE.

— Occidentul aloca sume impresionante de bani pentru promovarea democratiei, pentru lupta cu coruptia, iar Chisinaul face un joc fatarnic in raport cu UE…

— Deseori se creeaza impresia ca unii reprezentanti ai organizatiilor europene si internationale monitorizeaza superficial situatia din R. Moldova. Ei vin incoace pentru o perioada foarte scurta de timp si, uneori, se lasa influentati de mesajele lui Victor Stepaniuc sau ale Eugeniei Ostapciuc… Chiar vizavi de problema Televiziunii publice… La noi, oricine intelege ca aceasta "transformare" nu a fost decat una formala, or, actuala televiziune nu intruneste calitatile ce caracterizeaza o institutie publica a audiovizualului. Unele structuri europene, insa, au si pus un semn pozitiv in dreptul acestei asa–zise reforme.

— Dar cum reusesc guvernantii sa induca in eroare institutiile internationale?

— Ei fac acest lucru in mod intentionat, iar unii demnitari europeni nu–si extind cercul persoanelor cu care se intalnesc in timpul vizitelor lor in R. Moldova, limitandu–se la reprezentantii partidelor parlamentare si evitand formatiunile extraparlamentare, societatea civila si reprezentantii cetatenilor.

— Acum cateva zile, la TVM a izbucnit un nou scandal, legat de asigurarea cu salarii si conditii de munca. Ce ar putea urma?

— Cred ca angajatii TVM ar trebui sa fie mai uniti atunci cand e vorba de interesele lor. Am discutat cu unii dintre ei. Stiu ca li se conditioneaza foarte strict pe cine anume sa invite la emisiune. Stiu ca atat eu, cat si alti deputati PSL sunt interzisi acolo. Stiu ca unele persoane au avut de suferit din cauza ca m–au invitat in cadrul unei emisiuni sociale. Stiu ca Adela Railean intreba: ce mai cauta si aceasta la TVM? Totul este tinut la control: finantarea, destul de complexa, acordata TVM, dar si banii care provin din publicitate. Daca dupa toate acestea nu ajung bani, inseamna ca fondurile sunt gestionate in mod fraudulos. De altfel, la TVM, invitatii sunt serviti cu ceai sau cafea din contul realizatorilor de programe. Cred ca subiectul banilor de la Compania publica ar trebui investigat de Curtea de Conturi, pentru a scoate in vileag toate cheltuielile nejustificate. Cum sunt cheltuiti la TVM banii publici? Oricine ar trebui sa cunoasca salariile directorilor de acolo, chiar daca, se zice, institutia are o autonomie financiara. De altfel, aceeasi situatie e si in domeniul asigurarilor medicale. Din cauza statutului de autonomie financiara, care este suplinita si de bani din buget, sunt tinute in secret veniturile mari ale unor persoane din conducerea acestei companii. Nu ma intereseaza banii lor, dar vreau sa existe o transparenta a cheltuielilor efectuate din fondurile publice.

— Apropo, cat de eficiente sunt politele de asigurare?

— Nu se intreprinde nimic pentru a face atractive aceste polite. Mecanismul care sustine dependenta pacientilor fata de anumiti specialisti, din anumite teritorii, creeaza mari probleme detinatorilor de polite. E destul de greu ca un bolnav sa obtina dreptul de a se adresa altui specialist sau in alta institutie medicala, daca locuieste pe o anumita strada, din zona unei anumite clinici. In aceste circumstante, specialistii refuza de obicei sa le dea pacientilor bonuri de trimitere, intelegand ca astfel ar fi lipsiti de niste sume de bani. Am avut cazuri cand pacientii au decedat, asteptand sa li se dea un bon de trimitere. Cunosc un caz, la Soroca, cand, timp de un an, o pacienta a tot cerut un bon de trimitere la Institutul Oncologic. Cand l–a obtinut, in sfarsit, s–a constatat ca are cancer de gradul patru. Aceasta redirectionare a banilor la locul de trai al cetatenilor ii descurajeaza pe unii, determinandu–i sa nu–si procure polite de asigurare, ca, in caz de nevoie, sa aiba libertatea de a se adresa oriunde ar considera ca pot beneficia de un tratament eficient. Alta problema e cea a testelor de diagnosticare care, in pachetul unic, reprezinta o parte insuficienta. Stim insa cat de importanta este etapa de investigatii, de care depinde si calitatea tratamentului. 1 milion 409 mii cetateni sunt asigurati din contul statului… Numarul celor asigurati din proprie initiativa este foarte mic. Din aceasta cauza, printr–o hotarare de Guvern, s–a incercat acumularea fortata a unor sume de bani pentru fondul asigurarilor. Bunaoara, cei care nu si–au cumparat polite in 2004, 2005, 2006, in momentul cand incercau sa–si deschida o mica afacere, erau obligati, retroactiv, sa cumpere polite pe anii trecuti. Am sesizat aceasta problema, dar am primit niste raspunsuri formale.

— Cum vi se pare numirea vicepremierului Valerian Cristea in functia de Ambasador al R. Moldova in Republica Ceha?

— Din auzite, de altfel de la unii colegi de partid de–ai lui Cristea, am aflat ca l–ar fi suparat cu ceva pe presedinte. Se vorbea despre niste actiuni dubioase, legate de repartizarea ajutoarelor umanitare. Atat am aflat.

— Sa intelegem ca niste tranzactii dubioase, cu ajutoare umanitare, te pot consacra intr–o functie diplomatica?

— Ceea ce pot spune cu certitudine e ca proiectele de lege, pregatite sub tutela lui Valerian Cristea, erau inconsistente si agramate. Chiar proiectul de lege privind protectia persoanelor cu disabilitati a fost unul sub orice nivel, desi ni se tot spunea, cand ceream amanarea acestuia, ca proiectul este elaborat sub presedintia lui Valerian Cristea. Se comenteaza ca ar fi coordonat insuficient problemele ce reveneau functiei sale, dar despre asta toti prefera o tacere suspecta. La noi, in astfel de situatii, in loc sa fie sanctionata, persoana este trimisa ambasador. De altfel, uneori chiar intr–o tara la alegere. Cristea a avut o oferta similara pentru Romania, unde a refuzat sa plece.

— Ce efect a avut initiativa de acordare a cate 30 de mii de lei tinerilor pedagogi care accepta sa plece la munca in localitatile rurale?

— Am vorbit cu mai multi primari si am constatat ca acesti bani sunt obtinuti cu mare greu. Un primar imi vorbea ca incearca sa–i obtina luptand cu Consiliul raional, iar intre timp nu mai stie cum sa sprijine tinerii pe care i–a momit in scoli. Ca sa nu fuga, le cauta carbuni, locuinte de inchiriat… Mai nou, aceeasi prevedere urmeaza a fi aplicata fata de tinerii medici de la sate. In Moldova, in cel putin 500 de sate nu este niciun medic. E destul de stresant sa traiesti intr–o astfel de localitate. Ce sa astepte un bolnav care s–a simtit rau in toiul noptii? Desi, in scopul stimularii tinerilor medici de a pleca la munca in sate s–a propus o anumita suma la bugetul pentru 2007, in cadrul dezbaterilor aceasta a fost redusa substantial.

— Ce efecte au programele sociale ale comunistilor: tutelarea caselor de copii, constructia unor fantani in satele ministrilor, renovarea manastirilor distruse tot de partidul lor?

— Ei au cautat tot timpul segmente sensibile si le–au exploatat. Imi amintesc cum au "privatizat" Caravana de Craciun, desi aceasta ar fi trebuit sa fie tutelata de Clubul femeilor deputate, format din reprezentantele tuturor formatiunilor parlamentare. Am aflat cum sunt colectate fondurile pentru astfel de actiuni. De obicei, agentilor economici li se spune ca e nevoie de o anumita suma, precizandu–li–se ca pot acorda bani, marfuri sau produse. In ceea ce priveste institutiile rezidentiale, cred ca este plasat incorect accentul. Acestea, 70 la numar, gazduiesc 12 mii de copii, dintre care 4–5% sunt orfani. Copiii nu au nevoie de pomeni. Ei nu se simt bine in institutii gigant, plasate in blocuri vechi, pe terenuri extinse, cum ar fi scoala de la Alexandru Ioan Cuza. Acolo, din 12 blocuri, doar unul este functional. Lipsesc conditiile elementare, iar administratorii blocurilor se lauda ca incalzesc cate noua sobe. Asa si nu am putut stabili numarul copiilor institutionalizati. Din bugetul de stat au fost alocati bani pentru 100 de copii, acolo ni s–a spus ca ar fi 43, iar noi nu am vazut decat 14–16 copii. Si fantanile sunt construite in mod fraudulos. Agentii economici sunt fortati sa transfere bani pentru imaginea ministrilor. Ei nu–si dau seama ca par ridicoli, deoarece, daca ar vrea sa fie credibili, ar trebui sa declare ca fac aceste donatii din salariul lor. Nu este asa. Din salariile lor, chiar daca sunt destul de bune, ministrii nu pot construi fantani sau reconstrui gradinite. Ar trebui sa le fie rusine atunci cand exploateaza acest post de televiziune, povestind despre binefacerile lor. Ei acopera cu astfel de povesti timpul de emisie in care ar trebui puse pe post programe pentru copii si tineret, programe de sanatate, care au disparut deoarece costa foarte scump fiecare minut de emisie.

— Se cer bani pentru astfel de emisiuni?

— Sigur. Chiar si programele dedicate asigurarilor medicale si drepturilor pacientilor sunt emise contra plata. Pe gratis sunt doar reportajele promo despre faptele comunistilor.

— Se desfasoara o campanie nationala in favoarea adoptiilor. Ce sanse exista ca in R. Moldova procedurile de adoptie sa se desfasoare corect?

— De obicei, intentiile bune ale familiilor se soldeaza cu lungi plimbari de la o instanta in alta. Comitetul de adoptii, anticonstitutional, potrivit CC, da indicatii si in continuare. Procedura este atat de complicata, incat unii parinti renunta din start.

— Tergiversarera poate fi considerata drept o metoda de estorcare de mita?

— Am cunoscut persoane care deja au infiat un copil. Acestea mi–au povestit prin ce umilinte au trecut… Fiecare parinte vrea sa vada copilul pe care urmeaza sa–l infieze. De obicei, li se arata copii cu patologii grave. O bunica a reusit sa rezolve o problema fara solutii pentru fiica sa. Ea a ramas singura cu sefa. A dat bani, dupa care i s–a spus: "Esti u nas devocica, ia dumaiu cito vi budete dovolini". Si din acest lucru se face business.

— In cadrul unei conferinte nationale in problemele coruptiei, Voronin a acuzat parlamentarii de activitati ilegale.

— Colegul nostru, Igor Klipii, a cerut sa fie invitat presedintele, pentru a ne informa despre ce este vorba… In consecinta, conducerea Legislativului a exclus de pe ordinea de zi proiectul despre lupta anticoruptie, inclus anterior.

— Ati repeta votul din 4 aprilie 2005?

— De altfel, din solidaritate stiintifica, am votat pentru academicianul Duca si nu pentru Vladimir Voronin...

— Sa intelegem ca nu exista o decizie de partid in acest sens?

— Intotdeauna am avut suficienta libertate in PSL. Pentru asta il apreciez mult pe Oleg Serebrian. Atunci, dimineata, ne–a spus ca nu avem alta solutie. A argumentat ca exista mai multe presiuni, din mai multe parti. Se argumenta cu disponibilitatea presedintelui Voronin de a accepta optiunea europeana.

— Voronin a si promis atunci ca functia de presedinte va fi depolitizata...

— Nu a mai facut–o. I s–a cerut socoteala, a facut–o chiar Serebrian, declarand ca regretam acel vot, ca ne detasam si ne retragem sustinerea acordata PCRM la 4 aprilie. Apropo, Voronin nu a respectat nici revendicarea noastra prin care ceream sa nu mai fie huiduiti membrii PSL care au optiuni anticomuniste.

— Cine va fi urmatorul presedinte?

— De fapt, presedintele Voronin nu mai are dreptul la un mandat. Mi–e frica, insa, ca ar putea fi schimbate prevederile Constitutiei. Sa nu uitam ca unii deputati au si cerut imunitate pe viata pentru presedinte. La noi s–ar putea intampla orice, deoarece toate deciziile sunt luate intr–un singur loc.

Pentru conformitate, A. G.