Ziua Internațională a Migranților este aniversată în fiecare an, la 18 decembrie, de către toate statele membre ale ONU. Ziarul de Gardă și-a propus să fie mai aproape de cei plecați de acasă, iar din 2017, de la alegerile prezidențiale, ZdG a dedicat o pagină din ziar special pentru diasporă, unde moldovenii din toate colțurile lumii își pot înșira poveștile și experiențele prin care au trecut. Pagina, intitulată sugestiv „Diaspora”, este îngrijită de grupul „Adoptă un vot” creat de comunitatea cetățenilor moldoveni din străinătate. În contextul Zilei Internaționale a Migranților, ZdG a realizat o selecție a celor mai vizualizate articole, publicate în cei trei ani de zile de la lansarea paginii.

Trei lecţii ale străinătăţii

„Scriu aceste rânduri din Israel. Am părăsit R. Moldova acum 11 ani, într-o zi caldă de toamnă. Am hotărât atunci să merg în lume şi să învăţ ceva nou – ceva ce m-ar ajuta să trăiesc mai frumos, mai bine, mai cinstit. Voiam să văd viaţa din alte ţări, să aflu tainele lor bine ascunse şi, într-o bună zi, să le implementez şi eu acasă”.

Am fost acasă

„După aproape 4 ani de viaţă departe de Moldova, am revenit, pentru 8 zile, acasă. Recunosc, şi până azi nu mă părăseşte un gust amar, rămas în suflet după această scurtă vacanţă. Totul a început chiar în aeroport. M-am apropiat de ghişeul cu inscripţia „taxi”, să comand o maşină. Domnişoara mă întreabă: „Standard sau confort?”. Ceva nou pentru Moldova, m-am gândit eu. Mă bucuram, crezând că, în sfârşit, şi la noi încep să le poarte de grijă pasagerilor”.

Povestea mea de emigrant: „Lucram împreună cu soțul pe ambulanță și încercam să supraviețuim cu 2200 de lei pe lună, în apartamentul părinților”

„Am plecat din Moldova acum 8 ani. Ne-am stabilit în Canada, Alberta. Primele gânduri legate de plecare mi-au venit încă pe când eram studentă. Nu era o cauză unică, plecarea fiind o consecinţă a mai multor factori, începând cu şcoala şi terminând cu familia. Ţin minte foarte bine clipa în care acest gând mi-a venit pentru prima dată în minte. Eram la biblioteca universităţii”.

Adio, Moldova!

„Din minutul în care am pus piciorul în avion, care zbura spre Paris, iar de acolo la New York, știam că nu mă mai întorc acasă. Cu doi copii plecam din țara care ne-a înjosit, ne-a disprețuit și și-a șters picioarele cu noi. Plecam așa cum se pleacă de la un soț buimac, care m-a abuzat cu anii. Am divorțat de patrie, trântind ușa după mine. Adio, Arrivederci, Farewell, Moldova!”

Dulce străinătate: „În peste 25 de ani de când am plecat de acasă, mă mai zbat uneori ca peștele pe uscat”

„Mă tot gândeam cum să încep. Încă mă mai gândesc. Lumea asta e atât de mare și uneori nu știm exact cărui petic de pământ aparținem. Noi nu știm, cei care plecăm departe de rădăcini. Le-am rupt, dar cumva oricum au rămas. Le purtăm după noi. Am crezut că le-am tăiat de tot, dar încă mai creștem în acel loc. De baștină”.

Scrisoare pentru Moldova

„Se zice că nimic nu poate trăi, dacă nu are rădăcini. Azi, suntem în străinătate. Am ajuns ca niște arbori bogați în frunze verzi. Dar nu uităm nicicum de unde am prins rădăcini, de unde am pornit. De acasă, din Moldova. Chiar de ne-am adaptat ușor sau greu departe de meleagurile natale, rădăcinile sunt aceleași, iar dorul ne reduce mereu la ele. Este oare asta un fel de patriotism?”

Potrivit Biroului Național de Statistică, migrația este un fenomen foarte intens și în R. Moldova. Soldul net al migrației se menţine negativ pentru perioada 2014-2017, numărul plecărilor în străinătate fiind depăşit de cel al sosirilor/revenirilor în țară.

În 2017 aproape 110 mii imigranți au (re)venit în Moldova și aproape 160 mii emigranți au părăsit țara. Creșterea semnificativă a numărului emigranţilor în 2017 faţă de anul 2014, în paralel cu creșterea mult mai redusă a imigranţilor, a determinat creșterea semnificativă a soldului negativ al migraţiei internaţionale constituind aproximativ minus 50 mii persoane în anul respectiv. Atât bărbații, cât și femeile, sunt implicați în procesul migrației. Cea mai mare creștere a numărului emigranților a fost înregistrată la bărbații emigranți în 2016 fiind de aproximativ 26%, iar la femeile emigrante s-a înregistrat o creștere de 14,3% față de anul 2015. Creșterile mai semnificative pentru imigranții de ambele sexe s-au înregistrat în anul 2015 constituind 5% pentru bărbații imigranți și 9,7% pentru femeile imigrante – mai mult decât în anul 2014.

Foto: Cornelia Călin