TI Moldova: Majorarea salariilor în sectorul public – între declaraţii electorale şi angajamente de politici

Reforma sistemului de salarizare pentru sectorul public anunțată de către liderul democrat Vlad Plahotniuc, de la tribuna partidului, la 23 octombrie, curent, a fost iniţiată cu suportul partenerilor externi și este folosită, de fapt, ca paravan pentru declaraţii electorale, se arată în Observatorul de politici publice elaborat de Transparency International Moldova (TI Moldova). 

Marţi, 23 octombrie 2018, liderul Partidului Democrat Vlad Plahotniuc a lansat în spaţiul public iniţiativa majorării considerabile a salariilor în sectorul public. „Pentru aceste categorii de bugetari, salariile vor creşte cu 20, cu 50, iar pentru unii chiar şi cu 90 la sută, ceea ce este o creştere de salarii fără precedent în Republica Moldova”, a declarat Plahotniuc de la tribuna de partid.

Autorităţile naţionale au avut o colaborare strânsă cu instituţiile financiare internaţionale în vederea iniţierii reformei în acest domeniu. Deşi reforma sistemului de salarizare a demarat cu multă întârziere, există suficientă susţinere şi perseverenţă întru realizarea ei din partea partenerilor externi, în special Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Mondială şi Organizația Internațională a Muncii (OIM).

În aprilie 2017 competenţele în domeniul politicilor salariale, tradiţional îndeplinite de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, au fost transmise Ministerului Finanţelor. Având la bază Conceptul privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, aprobat prin Dispoziţia Prim-ministrului nr. 80-d din 28 iulie 2017, Ministerul Finanţelor a demarat activităţile ce ţin de schimbarea sistemului de salarizare în domeniul public, pentru a elabora Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Aceste activităţi s-au desfăşurat, conform calendarului, în iulie 2017 – iulie 2018.

Banca Mondială a oferit un suport metodologic şi de consultanţă important pentru funcţionarii din instituţiile responsabile de politici salariale. Una din recomandările Băncii Mondiale se referea la necesitatea creării unei entităţi independente în domeniul politicilor salariale, care s-ar afla în subordinea nemijlocită a Guvernului şi nu a unui minister de linie din cadrul Guvernului. Aceasta ar putea preveni intervenţiile exogene nedorite în politica din domeniul salarizării.

Totodată, experţii Băncii Mondiale au atras atenţia asupra necesităţii implementării graduale a reformei sistemului de salarizare, întrucât atare reforme sunt complexe şi de durată.

La fel de importantă a fost şi etapa de coordonare a unor aspecte ale noului sistem unitar de salarizare în sectorul public cu experţii OIM.Experţii au venit cu recomandări pentru pregătirea şi derularea interviului de analiză a posturilor în sectorul public.

Şi autorităţile publice locale, prin intermediul Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), au contribuit semnificativ la demararea proceselor de reorganizare a sistemului de salarizare în domeniul public, solicitând chiar şi convocarea Comisiei paritare pentru oprirea degradării situaţiei în domeniu. Activităţile de organizare a reformei sistemului de salarizare au finalizat cu elaborarea unui Raport privind rezultatele evaluării posturilor în sectorul bugetar, prezentat recent. Este de remarcat faptul că acest exerciţiu a fost unul complex, reforma urmând a fi implementată treptat.

În februarie 2018, autorităţile au convenit cu echipa misiunii FMI asupra unor aspecte de principiu în domeniul salarizării în sectorul public. Astfel, conform angajamentelor asumate de autorităţi în urma consultărilor cu experţii FMI, semnate pe 15 iunie 2018, Prim-ministrul, ministrul economiei şi infrastructurii, ministrul finanţelor şi guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei au subsemnat pentru:

• unificarea sistemului de salarizare în sectorul bugetar, începând cu 2019, pentru a îmbunătăţi managementul forţei de muncă şi pentru a transparentiza salarizarea în sectorul bugetar;
• evaluarea cu atenţie a impactului bugetar al noii grile de salarizare înainte de punerea în aplicare a acesteia;
• implementarea reformei treptat, pe etape, pentru a permite o tranziţie fără probleme către noul sistem şi pentru a preveni derapajele fiscale;
• cheltuielile salariale în 2019 vor constitui 14 947 milioane lei, dintre care 246 milioane lei vor fi alocaţi pentru facilitarea primei faze a reformei.

„În acest context am putea conchide că reforma complexă a sistemului de salarizare iniţiată cu suportul partenerilor externi este folosită ca paravan pentru declaraţii electorale şi de conjunctură şi ar putea genera aşteptări exagerate la etapa iniţială de realizare şi dezamăgiri ulterior”, se arată în analiza TI Moldova.

Pornind de la datele din documentele semnate de autorităţi, precum şi de la indicatorii bugetari 2018 şi angajamentele pentru 2019, rezultă următoarele:

• fondul de salarizare în sectorul public pentru 2018 este de 14030 milioane lei,
• fondul de salarizare în sectorul public pentru 2019 va fi de 14 947 milioane lei, adică în creştere cu 917 milioane lei (+6,5%) comparativ cu 2018,
• din 917 milioane lei (creşterea fondului de salarizare comparativ cu 2018) pentru prima etapă a reformei vor fi alocaţi 246 milioane lei (+ 1,85% faţă de fondul din 2018), cealaltă parte reprezintă suma trecătoare a angajamentelor salariale din 2018 legate de majorările salariale deja operate în 2018 şi suplimentarea numărului instituţiilor bugetare cu încă 7 agenţii publice

Respectiv,  între angajamentele asumate de autorităţi în dialogul cu FMI şi declaraţiile exponenţilor partidului de la guvernare despre creşteri salariale de 20, 50 sau 90 la sută există o mare discrepanţă.

Concluziile experților TI Moldova

Mijloacele bugetare pentru salarizarea în serviciul public în 2019 sunt limitate, iar creşterea economică – insuficientă pentru acoperirea majorărilor declarate, ceea ce a fost confirmat şi de responsabilii de identificarea resurselor financiare pentru implementarea noului sistem. Mai mult, creşterile „considerabile” declarate ar putea crea probleme în realizarea reformei, implicit ar putea împiedica implementarea treptată a acesteia. Ca rezultat, ar putea apărea mari distorsiuni macro-financiare şi bugetare pe termen scurt şi mediu.

Declararea unor creşteri salariale considerabile poate influenţa aşteptările inflaţioniste – creşterile preţurilor ar putea anticipa primele majorări salariale. La fel s-ar putea amplifica, indirect, şi anumite tendinţe pe piaţa valutară internă, de slăbire a monedei naţionale şi respectiv a puterii de cumpărare.

„Totodată, ar trebui luată în considerare şi incertitudinea privind existenţa surselor de finanţare pentru aceste majorări. Cel puţin, din declaraţiile ministrului finanţelor putem deduce că nu creşterea economică va fi (unica) sursă de finanţare a majorării salariilor în sectorul bugetar, precum insistă unii actori politici” , se arată în document.

Proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de lege a fost publicat la 26 octombrie 2018 și este supus consultărilor publice cu toate părțile interesate până pe 4 noiembrie 2018, ora 18:15.

Foto: facebook.com/GuvernulRepubliciiMoldova