Principală  —  Ştiri  —  Social   —   „Salarii bune pentru Moldova”- o…

„Salarii bune pentru Moldova”- o nouă reformă marca PDM

Pe ultima sută de metri de mandat a actualului legislativ, în pragul alegerilor parlamentare, Partidul Democrat din Moldova (PDM) lansează un nou proiect – „Salarii bune pentru Moldova”. Anunțul a fost făcut astăzi, 23 octombrie, de către liderul democraților, Vlad Plahotniuc, de la tribuna PDM.

Liderul PDM a anunțat că reforma va fi implementată grație creșterii economiei țării și va viza, în prima etapă, peste 150 de mii de bugetari din educație, sănătate, asistență socială și autorități publice locale. Salariile ar urma să fie majorate cu 20%, 50% sau 90%.

„Se rezolvă o problemă cronică din sistemul public, unde aproximativ 36 de mii de bugetari primesc salarii sub minimul de existență, adică sub 2000 de lei. Niciun salariat nu va mai primi salarii mai mici de 2000 de lei. Aceste majorări vor intra în vigoare din 1 decembrie 2018”, a declarat Plahotniuc d ela tribuna PDM.

Liderul PDM, însă, nu a oferit detalii din ce surse vor fi luați banii, menționând că în zilele ce urmează, Guvernul va veni cu noi informații la subiect. Totodată, Plahotniuc a anunțat că în 2019 ar urma o a doua etapă a reformei.

„Raportul de stare al țării” publicat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup la 19 octombrie, curent, arată că economia R. Moldova a continuat să crească în ultimii ani, însă cu un ritm relativ lent și în baza unui model non-durabil.

„După o ascensiune recuperatoare de 4,5% în 2016, PIB-ul a continuat să avanseze în 2017 (+4,5) și în prima jumătate a anului 2018 (+5,2%), însă există anumite rezerve privind calitatea acestei creșteri. În plus, un asemenea ritm de creștere economică este insuficient pentru convergența veniturilor către standardele țărilor din Europa Centrală și de Est pe parcursul vieții actualelor generații. După cum a fost arătat și în edițiile anterioare ale Raportului de Stare a Țării, pentru convergență, R. Moldova are nevoie de ritmuri de creștere de circa 7-8%. Mai mult decât atât, reproducând modelul perioadei anterioare, creșterea din 2017-2018 este bazată pe factori mai curând conjuncturali sau aritmetici, decât fundamentali (ex.: creșterea remiterilor are loc pe fundalul bazei scăzute de comparație, iar majorarea volumului investițiilor publice și a unor cheltuieli sociale este determinată de proximitatea alegerilor și, respectiv, este una temporară)”, se arată în raportul Expert-Grup.

În același raport, experții se expun asupra „politicilor cu iz electoral” implementate în ajunul scrutinului electoral, care ar putea genera riscuri majore pentru stabilitatea bugetară după alegeri, toate acestea în situația pierderii suportului bugetar direct din partea Uniunii Europene, precum și a riscului de întrerupere a relațiilor cu FMI: „ Creșterea deficitului bugetar din cauza politicilor electorale ar putea duce la reducerea și mai mult a cheltuielile publice pentru investiții productive în infrastructură și în dezvoltarea capitalului uman din cauza optimizărilor bugetare după alegeri. În mod particular, ar putea să sufere sectorul de protecție a sănătății și sectorul educației, ambele deja resimțind deficite cronice de specialiști, de infrastructură și de echipamente”.

 

Foto: privesc.eu