Principală  —  Ştiri  —  Social   —   Raport: Cum au reflectat instituțiile…

Raport: Cum au reflectat instituțiile mass-media începerea campaniei electorale

Foto: timesharestop.nl

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația Presei Independente (API) au analizat cum au reflectat campania electorală 28 de instituții mass-media. Potrivit rezultatului raportului, în timp ce ziarele și portalurile online au reflectat activitatea politică, inclusiv declarațiile, acuzațiile și replicile candidaților, televiziunile s-au axat pe subiecte legate de procesul electoral, subiecte sociale, dar și activitățile ale actorilor politici. Conform informațiilor prezentate în raport, în știri, portalul ZdG a avut o abordare editoriale neutră, iar în editorialele publicate în ediția tipărită „se remarcă tonalitatea mai curând negativă” față de PSRM, PD și Partidul „Șor”.

În total au fost analizate 28 de instituții mass-media, dintre care 12 televiziuni și 16 portaluri de știri și ziare. Evaluatorii au constatat, de exemplu, că în domeniul audiovizualului din perspectiva pluralismului politic cei mai vizibili actori politici, concurenți electorali în circumscripția națională au fost Blocul electoral ACUM, PSRM, PDM, Partidul Șor și PCRM. Dintre candidații înscriși în cursa electorală în circumscripțiile uninominale, cei mai mediatizați au fost Andrei Năstase, Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Zinaida Greceanîi și Pavel Filip.

Portalurile și ziarele monitorizate au reflectat preponderent activitatea politică, inclusiv declarațiile, acuzațiile și replicile potențialilor concurenți electorali și ale celor înregistrați în circumscripția națională și în unele din circumscripțiile uninominale (772 materiale); a fost mediatizat intens procesul electoral propriu-zis, adică activitatea CEC și a unor consilii electorale de circumscripție (240). În context electoral, au mai fost abordate unele teme sociale (69), situația/problemele diasporei moldovenești (51), starea economică (47) etc.

Petru Macovei, director executiv al API a constatat două tendințe în urma analizării raportului pe media online și presa scrisă, și anume – judecățile de valoare ale autorilor și neasigurarea pluralismului politic.

„Judecățile de valoare nu își au loc în știri. Își au locul pe pagini separate, la rubrici separate de editoriale și opinii. Din păcate, la noi, inclusiv site-urile care sunt monitorizate în acest proiect, nu sunt altceva decât portavoce ale partidelor pe care le simpatizează și le promovează masiv. Al doilea lucru important de înțeles este că instituțiile mass-media au obligația de a reflecta echilibrat campania electorală și de a oferi spațiu tuturor concurenților sau unui număr cât mai mare. Noi vedem că, cel puțin în presa scrisă și online, se observă un gen de manipulare prin selectare – sunt prezentate doar evenimente organizate de un concurent electoral pe când ceilalți sunt trecuți cu vederea”, a menționat Macovei.

Presa scrisă și presa electronică monitorizate au citat în calitate de surse sau au menționat/vizat în calitate de protagoniști un număr total de 5.535 de persoane, inclusiv peste 2.900 de reprezentanți ai partidelor politice concurente în circumscripția națională, iar candidații în circumscripțiile uninominale au fost mediatizați de 427 de ori. În același timp, în materialele publicate au apărut cu regularitate (364 de apariții) conducătorii statului (Președinția, Parlamentul, Guvernul/miniștrii), unii dintre ei fiind și candidați în alegeri, care au transmis mesaje electorale indirecte. Din categoriile surselor și a protagoniștilor sociali, nepolitici, cel mai des au apărut funcționarii electorali (443 cazuri), deseori presa monitorizată a făcut trimitere la alte instituții media (370). În general, nu a existat o varietate de surse și protagoniști din domeniul social, vizate în context electoral.

„Nicio instituție de presă scrisă și electronică monitorizate nu a asigurat cel puțin o aparentă egalitate de gen a surselor de informație și a protagoniștilor”, se precizează în raport.