Raport: Cele mai multe victime ale traficului de ființe umane în scopul exploatării muncii sunt bărbați
Traficul prin exploatarea muncii este în creștere în Europa. În mai multe țări, acesta a depășit exploatarea sexuală ca principala formă a traficului de ființe umane. Cifrele oficiale subestimează amploarea reală a problemei și au existat puține urmăriri penale și condamnări. Acestea sunt printre principalele concluzii ale celui mai recent raport anual al Grupului de experți al Consiliului Europei privind acțiunea împotriva traficului de ființe umane (GRETA), publicat pe 3 aprilie 2018.
Pe baza lucrărilor de monitorizare a țărilor de la GRETA, raportul arată că exploatarea muncii a apărut ca o formă predominantă a traficului în mai multe țări europene, printre care Belgia, Cipru, Georgia, Portugalia, Serbia și Regatul Unit. Cu toate acestea, toate țările care au fost evaluate de GRETA de două ori până în prezent au indicat o tendință ascendentă a traficului de exploatare în ultimii ani.
Raportul precizează că cele mai multe victime identificate sunt bărbați, deși femeile și copiii sunt de asemenea afectați. Bărbații sunt deseori exploatați în sectoare precum agricultura, construcțiile și pescuitul, în timp ce femeile tind să fie exploatate în locuri izolate, cum ar fi munca domestică sau cea de îngrijire – în care uneori sunt și victime ale exploatării sexuale.
Același raport mai notează că victimele sunt adesea reticente în a comunica cu autoritățile, deoarece se pot teme de deportare sau represalii din partea rețelelor de trafic. Urmărirea penală și condamnările făptuitorilor sunt, de asemenea, foarte rare.
În R. Moldova, numărul persoanelor identificate ca victime ale traficului de persoane prin exploatarea muncii a crescut de la 29% în 2011 la 44% în 2015. Totodată, în R. Moldova, autoritățile au declarat că în cazurile de exploatare prin muncă în sectorul construcțiilor, victimele au fost exploatate de subcontractanți care nu au utilizat contracte și nu au efectuat tranzacții bancare sau contabile cu beneficiarii finali ai muncii exploatate.
Activistul și expertul în probleme de sclavie modernă și trafic de ființe umane, Siddharth Kara afirmă într-un interviu pentru ZdG că corupția și migrația contribuie la prosperarea traficului de ființe umane.
„Migrația este inima procesului de trafic de ființe umane. Vorbim de migranți care încearcă să meargă într-o zonă mai sigură, sau într-o altă țară, sau într-un alt loc, unde pot să primească o viață mai bună, și sunt traficanții și contrabandiștii, care îi vor găsi, îi vor recruta cu promisiuni de siguranță și o viață mai bună. Traficul și migrația sunt legate intrinsec, și oriunde vezi evenimente de migrație în masă, vezi trafic. Pentru că oamenii sunt vulnerabili, se deplasează, sunt disperați, și aici traficanții prosperă”, spune Kara.
„Traficul de persoane este o experienţă foarte dură. Bineînţeles, întotdeauna există o speranţă că poţi să faci nişte lucruri, însă contează foarte tare rezilienţa, resursele persoanei despre care vorbim, cât de îndelungată a fost această experienţă. În mod cert, este foarte mult de lucru şi este destul de intensivă intervenţia pentru ca persoanele respective să se poată reabilita şi să poată începe viaţa de la capăt. Nu e simplu. E un domeniu destul de dificil”, menționează specialista.
Conform art. 165 al Codului penal al R. Moldova, traficul de fiinţe umane este recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unei persoane, cu sau fără consimţământul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială sau necomercială, prin muncă sau servicii forţate, pentru cerşetorie, în sclavie sau în condiţii similare sclaviei, de folosire în conflicte armate sau în activităţi criminale, de prelevare a organelor sau ţesuturilor, săvârşită prin ameninţare cu aplicarea violenţei fizice sau psihice, înşelăciune sau abuz de poziţie de vulnerabilitate sau abuz de putere.
Potrivit MAEIE, anual, în lume circa 600.000 – 820.000 de persoane sunt traficate peste frontiera de stat, aici nefiind incluse şi cele care sunt traficate în interiorul statelor, număr care poate atinge cifre de milioane. Circa 70% din numărul persoanelor traficate, sunt femei şi fete, care în mare majoritate sunt impuse să practice prostituţia. Aproximativ 50% din numărul persoanelor traficate, sunt minori, care sunt exploataţi sexual, muncă silită, sau le sunt preluate organele.
Convenția Consiliului Europei privind acțiunea împotriva traficului de ființe umane este un tratat internațional care obligă țările să adopte o gamă largă de măsuri care vizează prevenirea traficului de ființe umane, protejarea victimelor și urmărirea penală a infractorilor. Convenția a fost ratificată de 46 dintre cele 47 de state membre ale Consiliului Europei – toate cu excepția Rusiei – plus Belarus, care nu este membru; Tunisia a fost, de asemenea, recent invitată să se alăture convenției.
GRETA este responsabilă de monitorizarea punerii în aplicare a convenției, pe baza vizitelor de țară și a informațiilor furnizate de autoritățile naționale și de ONG-uri.
Sursa foto: dmpdc.md
