Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) a anunțat instituțiile de învățământ că prima oră de dirigenție din noul an școlar va fi dedicată scriitorului Ion Druță, în contextul în care la 3 septembrie, curent, acesta împlinește vârsta de 90 de ani. În aceeași zi, consilierul municipal PL, Ion Cebanu, a solicitat Direcției generale educație, tineret și sport din cadrul Primăriei ca pe teritoriul mun. Chișinău prima oră de dirigenție să fie dedicată Marii Uniri de la 1918. Șefa secției informare și relații cu comunitatea din cadrul Direcției, Elena Vorotneac, a declarat pentru Ziarul de Gardă că, în ceea ce ține de partea educativă, Direcția se subordonează Ministerului, respectiv este puțin probabil ca genericul stabilit de MECC să fie schimbat.
MECC a anunțat instituțiile de învățământ că genericul primei ore de dirigenție va fi: „Limba, istoria și pământul sunt cei trei piloni care țin o națiune − Ion Druță la cei 90 de ani împliniți”.
Scriitorul Ion Druță, stabilit de mulți ani la Moscova, a declarat în cadrul mai multor ieșiri publice că „limba română este fiica limbii moldovenești”. Într-un mesaj de felicitare adresat scriitorului în septembrie 2017, cu ocazia împlinirii vârstei de 89 de ani, președintele R. Moldova, Igor Dodon, a evidențiat, citându-l pe Ion Druță: „Trebuie să se facă auzită de toți moldovenii teza că „limba moldovenească este maica limbii române”.
Laureat al Premiului Național 2018, scriitorul Iurie Colesnic este de părere că decizia Ministerului este una binevenită. Referitor la viziunile lui Ion Druță asupra limbii vorbite, Iurie Colesnic consideră că este dreptul democratic al fiecăruia să decidă pentru sine.
„Este o decizie binevenită, pentru că este cel mai mare scriitor al nostru, nu doar al Basarabiei, dar și al românilor. Ultimele lui lucrări, „Casa de la răscruce”, „Katiușa” sunt niște lucrări extraordinar de puternice, care arată un suflu național pur. Este păcat să ne dezicem de un așa mare scriitor doar pentru faptul că el are o opinie care nu coincide cu a altora. Eu cred că este democratic să permitem fiecăruia să decidă pentru sine. Cât privește Unirea, în cursul acestor lecții trebuie să existe un compartiment în care să se vorbească despre marele eveniment al Unirii. Trebuie să împăcăm lucrurile, să găsim lucruri care ne unesc, nu care ne dezbină. O sută de ani au trecut și noi nu am putut să ne unim”, a declarat Iurie Colesnic.
Scriitorul Anatol Moraru, care din anul 2004 este membru al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova, iar în 2012 a devenit membru și al Uniunii Scriitorilor din România, a declarat pentru Ziarul de Gardă că Ministerul, ca instituție autonomă, are dreptul să propună anumite inițiative, dar rămâne la discreția și a profesorilor, care sunt „Dumnezei” în sălile de curs, cum vor desfășura aceste ore de dirigenție.
„Ministerul, ca instituție autonomă, are dreptul să propună anumite inițiative, dar sunt de acord că lucrurile puteau fi mai fericite. Într-adevăr, indiferent de culoarea politică, vectorul de dezvoltare, Centenarul Unirii este un eveniment pe care n-ai cum să-l neglijezi, este o realitate istorică și e foarte importantă atitudinea pe care o ai față de istorie, mai ales istoria propiei comunități. În ceea ce privește decizia propriu-zisă, eu am scris o mini-monografie despre Ion Druță și îmi exprimam și acolo o anumită rezervă nu atât față de operă în sine, care într-un context istoric a însemnat o revelație, dar tumbele politice, după mine, întodeauna grevează o deschidere spre operă. Un cercetător, un profesor poate face această distincție între operă și scriitor. Cred că unui cititor îi vine mai greu, pentru că odată ce citește o operă în care sunt promovate niște valori și la televizor el vede cum același scriitor spune altceva, cred că în mintea lui se produc unele nedumeriri”, a declarat Anatol Moraru, scriitor, profesor la Universitatea de Stat „ Alecu Russo” din or. Bălți.
Vlad Bilețchi, președintele Asociației Obștești „Unirea − ODIP”, consideră că decizia MECC nu este una ieșită din comun, dar, totodată, susține că în Anul Centenar spera la o mai mare atenție și grijă a Ministerului față de educația patriotică și culturală a elevilor, nu doar de cea tehnică.
Sursa foto: facebook.com/vlad.biletchi
„Ion Druță, la fel, merită să fie studiat în școli, doar că în Anul Centenar speram la o și mai mare atenție și grijă a Ministerului Educației față de educația patriotică și culturală a elevilor. Însăși în Codul Educației este clar prevăzută clauza de educare nu doar tehnică și de pregătire de viață, dar și cea patriotică, culturală, națională și identitară − scrie acolo în contextul valorilor naționale europene. Dacă e să vorbim despre statul Republica Moldova în ansamblu, despre toate ministerele, Guvern și Parlament, atunci asistăm la o tristă poveste în legătură cu Anul Centenar, pentru că atunci când România acordă ajutoare, microbuze școlare, atunci când România acordă granturi sau împrumuturi cu procente foarte mici, când România donează bani pentru muzee, Sala cu Orgă și altele, Republica Moldova este recunoscătoare și afirmă că România este un partener strategic. Atunci, însă, când este vorba să sărbătorim împreună cu România Anul Centenar, nu se face absolut nimic, nu avem nicio manifestație, niciun concert, nicio activitatea culturală în R. Moldova și acest lucru vorbește despre multe”, a declarat Vlad Bilețchi.
La 21 august, curent, consilierul municipal din partea Partidului Liberal, Ion Cebanu, a solicitat Direcției generale educație, tineret și sport ca în anul Centenarului Unirii, în toate instituțiile de învățământ de pe teritoriul mun. Chișinău prima oră de dirigenție să fie dedicată Marii Uniri de la 1918. Șefa secției informare și relații cu comunitatea din cadrul Direcției, Elena Vorotneac, a declarat pentru Ziarul de Gardă că, în ceea ce ține de partea educativă, Direcția se subordonează Ministerului și este obligată să respecte deciziile MECC. În acest fel, este puțin probabil ca genericul stabilit de MECC să fie schimbat conform solicitării consilierului PL Ion Cebanu.
„Este o decizie binevenită, pentru că este cel mai mare scriitor al nostru, nu doar al Basarabiei, dar și al românilor. Ultimele lui lucrări, „Casa de la răscruce”, „Katiușa” sunt niște lucrări extraordinar de puternice, care arată un suflu național pur. Este păcat să ne dezicem de un așa mare scriitor doar pentru faptul că el are o opinie care nu coincide cu a altora. Eu cred că este democratic să permitem fiecăruia să decidă pentru sine. Cât privește Unirea, în cursul acestor lecții trebuie să existe un compartiment în care să se vorbească despre marele eveniment al Unirii. Trebuie să împăcăm lucrurile, să găsim lucruri care ne unesc, nu care ne dezbină. O sută de ani au trecut și noi nu am putut să ne unim”, a declarat Iurie Colesnic.
„Ministerul, ca instituție autonomă, are dreptul să propună anumite inițiative, dar sunt de acord că lucrurile puteau fi mai fericite. Într-adevăr, indiferent de culoarea politică, vectorul de dezvoltare, Centenarul Unirii este un eveniment pe care n-ai cum să-l neglijezi, este o realitate istorică și e foarte importantă atitudinea pe care o ai față de istorie, mai ales istoria propiei comunități. În ceea ce privește decizia propriu-zisă, eu am scris o mini-monografie despre Ion Druță și îmi exprimam și acolo o anumită rezervă nu atât față de operă în sine, care într-un context istoric a însemnat o revelație, dar tumbele politice, după mine, întodeauna grevează o deschidere spre operă. Un cercetător, un profesor poate face această distincție între operă și scriitor. Cred că unui cititor îi vine mai greu, pentru că odată ce citește o operă în care sunt promovate niște valori și la televizor el vede cum același scriitor spune altceva, cred că în mintea lui se produc unele nedumeriri”, a declarat Anatol Moraru, scriitor, profesor la Universitatea de Stat „ Alecu Russo” din or. Bălți.
