Principală  —  IMPORTANTE   —   Nereguli la Primăria Chișinău. Curtea…

Nereguli la Primăria Chișinău. Curtea de Conturi a constatat denaturări de 32,5 miliarde de lei în raportul financiar

În urma procesului de audit Curtea de Conturi a constatat un deficit de circa 32,5 miliarde de lei în raportul financiar al municipiului Chișinău. Președintele Curții de Conturi, Veaceslav Untilă, a atras atenția reprezentanților Primăriei Chișinău asupra numeroaselor probleme grave depistate, probleme nu au fost luate în calcul și nu au fost remediate deși au fost identificate și în anii precedenți.

„Din toate recomandările care au fost pe parcursul a opt ani de zile, Primăria practic nu a îndeplinit nimic. Sunteți unica entitate din R. Moldova care nu îndeplinește recomandările Curții de Conturi, iar situația este critică. Vorbim de 32 de miliarde”, a menționat Veaceslav Untilă.

Președintele Curții de Conturi a precizat că pentru realizarea rapoartelor de audit sunt cheltuiți bani publici, iar aceste rapoarte nici măcar nu sunt analizate de Primărie.

„Domnule secretar al Consiliului, de ce rapoartele Curții de Conturi nu sunt examinate în cadrul Consiliului Municipal (CMC)? De ce CMC nu ar lua într-o bună zi și să vadă ce vrea Curtea de Conturi?”, a spus președintele Curții de Conturi.

În răspuns, secretarul CMC, Andrian Talmaci a declarat că le va transmite consilierilor doleanțele Curții de Conturi.

Probele de audit au fost colectate la Primăria municipiului Chișinău și la peste 40 de entități municipale, precum și la Serviciul Fiscal de Stat, Trezoreria de Stat, Agenția Servicii Publice.

Anterior, în misiunile sale de audit, Curtea de Conturi a solicitat efectuarea inventarierii conforme a patrimoniului, dar până în prezent aceasta a fost efectuată doar fragmentar, la nivelul unor entități, fără a se determina valoarea justă a bunurilor. Drept exemplu relevant poate servi înregistrarea sediului central al Primăriei municipiului Chișinău cu modul de folosință „construcție de cultură și agrement”, în calitate de proprietar al acesteia figurând „Republica Moldova” și nu „Administrația publică locală”. De asemenea, construcțiile din patrimoniul național cultural, care pot fi considerate „cartea de vizită” a orașului – Porțile Sfinte și Clopotnița din scuarul Catedralei – nu au proprietari și nu sunt înregistrate nici în evidența contabilă, nici în Registrul Bunurilor Imobile.

„Atitudinea iresponsabilă a autorităților a determinat neînregistrarea în evidența contabilă a terenurilor proprietate municipală. În lipsa unei inventarieri la acest capitol, auditul s-a bazat pe datele dării de seamă funciare în care sunt raportate 7,8 mii de hectare de terenuri și a estimat denaturarea la 9,7 miliarde lei, folosind prețul normativ al pământului, care este cu mult mai mic decât prețul de piață”, se menționează în raportul de audit.

O altă problemă majoră care determină denaturări semnificative ale raportului financiar este neînregistrarea în evidența contabilă a creanțelor și datoriilor. În aceste condiții, auditul a stabilit o denaturare a creanțelor și datoriilor aferente arendei și folosinței funciare în sumă de 41,3 milioane lei și, respectiv, 4,7 mil. lei; privatizării fondului funciar în sumă de 0,98 și, respectiv, 1,9 mil. lei, care sunt gestionate de Direcția Arhitectură.

La rândul său, viceprimarul Nistor Grozavu a declarat că este de acord cu raportul realizat de Curtea de Conturi, așa că Primăria urmează să realizeze un plan de acțiuni care ulterior vor fi realizate pentru rezolvarea neconformităților: „Practic, la moment nu pot spune că aceste fapte prezentate sunt cumva eronate”.

După mai multe întrebări și răspunsuri care nu au mulțumit membrii Curții de Conturi, Veaceslav Untilă a ținut să precizeze că recomandările Curții sunt obligatorii: „Noi avem pârghii. Nu vrem să le folosim și nu le-am folosit în acești doi ani și jumătate. Putem să venim și să începem să facem procese verbale, să vă tragem la răspundere administrativă. Nu vrem să mergem pe calea asta pentru că nu e cea mai eficientă”.