Marea Adunare Centenară, un test de democrație pentru R. Moldova
Astăzi, 25 martie, începând cu ora 12:00, la Chișinău va avea loc „Marea Adunare Centenară”, pentru a marca 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România. La manifestație vor participa și primarii celor peste 130 de localități din țară care au semnat declarația simbolică de unire, într-o caravană a steagurilor tricolore. Organizatorii manifestației consideră că evenimentul va fi un adevărat test de democraţie pentru R. Moldova.
La Marea Adunare Centenară au fost invitați și observatori din partea UE, care vor monitoriza modul în care se va desfășura această manifestație și felul în care este asigurată libertatea de exprimare în R. Moldova.
Din R. Moldova, și-au anunțat prezența și sprijinul la manifestație Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Liberal, Partidul Unității Naționale, Partidul Național Liberal și Partidul Liberal Reformator, Partidul Liberal Democrat din R. Moldova, dar și primarii și consilierii care au votat declarațiile simbolice de Unire.
Din România, va fi prezent fostul președinte al României, Traian Băsescu, Ludovic Orban, președinte al Partidului Național Liberal, Daniel Tudorache, primarul Sectorului 1 din București, Constantin Codreanu, deputat al Partidului Mișcarea Populară din Parlamentul României, la fel și preşedintele Uniunii Salvați România, Dan Barna, împreună cu o delegaţie formată din membri ai partidului.
Reprezentanți ai guvernării nu au fost prezenți la manifestația din 25 martie, de la Chișinău. Pe de altă parte, o delegație a Parlamentului R. Moldova, din care vor face parte deputați de la guvernare și din opoziție, condusă de șeful Legislativului, Andrian Candu, și o delegație din Executiv, vor participa pe 27 martie la ședința solemnă organizată de cele două camere reunite ale Parlamentului României.
Partidul Socialiștilor (PSRM) a dat asigurări că nu va organiza o contramanifestație pe 25 martie. Într-o declarație de presă, PSRM a criticat însă manifestația de duminică și a calificat-o drept „o provocare deliberată, îndreptată împotriva suveranității statului”.
27 martie 1918 − Ziua Unirii Basarabiei cu România
Unirea provinciei româneşti Basarabia cu ţara-mamă a fost hotărâtă la 27 martie 1918, de Sfatul Ţării de la Chişinău (Basarabia), organ legislativ reprezentativ, prin majoritatea absolută a votului. În Declaraţia de Unire se specifică: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România”, scrie Agerpres.
Rezultatul votului (86 de voturi pentru, trei împotrivă, 36 de abţineri şi 13 absenţi) a fost anunţat de către preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ. Acesta, împreună cu secretarul acestui for, Ion Buzdugan, au semnat Declaraţia de Unire.
Apoi, prim-ministrul României, Alexandru Marghiloman, prezent la Chişinău, a fost invitat, împreună cu membri ai guvernului român, în sala Sfatului Ţării, unde, în numele poporului român şi al regelui Ferdinand I (1914-1927), a declarat că ia act de votul cvasiunanim al Sfatului Ţării şi proclamă Basarabia unită cu România. ‘„Basarabia este de acum unită pe veci cu România”, a declarat, cu acest prilej, Alexandru Marghiloman.
În telegrama trimisă de regele Ferdinand I Sfatului Ţării de la Chişinău se arăta: ‘„Sentimentul naţional ce se deşteaptă atât de puternic în timpul din urmă în inimile moldovenilor de dincolo de Prut a primit prin votul înălţător al Sfatului Ţării o solemnă afirmare. Un vis frumos a fost înfăptuit”.
