Legea anti-propagandă: din 12 februarie CCA va începe monitorizarea fizică a radiodifuzorilor
Radiodifuzorii au avut termen până ieri, 9 februarie, să prezinte Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) notificări cu privire la modificările operate în oferta serviciilor de programe retransmise în conformitate cu noua lege anti-propagandă, în vigoare din 12 ianuarie 2018, adică: eliminarea din grila lor de program a tuturor emisiunile cu un conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic care sunt produse în statele care nu au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Începând cu luni, 12 februarie, angajații CCA vor începe verificarea actelor depuse de radiodifuzori, dar vor începe și o monitorizare fizică, iar în cazul abaterilor, vor fi aplicate succesiv avertismente, sancțiuni financiare și sancțiune prin retragerea licenței.
În cazul în care radiodifuzorii nu se vor conforma noilor prevederi al Codului Audiovizualului, CCA urmează să aplice sancțiuni graduale, de la amendă în valoare de 40 de mii de lei, până la retragerea licenței de activitate.
Proiectul de modificare a Codului Audiovizualului, cunoscut și ca „legea anti-propagandă”, a fost promulgat pe 10 ianuarie 2018 și a intrat în vigoare pe 12 ianuarie, odată cu publicarea în Monitorul Oficial. În timp ce deputații democrați care au promovat proiectul susțin că acesta vine să răspundă recomandărilor structurilor europene de contracarare a propagandei și să transpună în practică constatările societății civile cu privire la pericolul manipulării și propagandei externe, experții de media afirmă că nicio țară europeană nu a adoptat restricții similare și că, de fapt, scopul guvernării este să-și promoveze imaginea de luptător împotriva propagandei externe, pentru a deplasa accentul de pe propaganda internă într-un an electoral.
Citiți și: „Pe cine avantajează „legea anti-propagandă” și cum va fi aplicată în practică. Experții media vs CCA”
Întrucât proiectul prevede transmisia programelor de televiziune și radio cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic care sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada, precum și în statele care au ratificat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră, iar Federația Rusă nu a ratificat această convenție, autoritățile de la Kremlin au acuzat guvernarea de la Chișinău de „promovarea unei politici antirusești și de limitarea dreptului la informație a cetățenilor”. Pe 24 ianuarie, curent, deputații din Duma de Stat a F. Ruse au semnat o rezoluție prin care invită ONU, Consiliul Europei și OSCE să evalueze încălcarea flagrantă a Declarației și a convențiilor privind drepturile omului. În același timp, potrivit deputaților, prin interdicția emisiunilor din F. Rusă, Rusia ar trebui la rândul său, să elaboreze un set de măsuri pentru ca populația din R. Moldova să aibă acces la programele rusești, spre exemplu prin satelit. În declarația semnată, deputații au solicitat ca Perviy Kanal să rezilieze contractul cu postul TV din R. Moldova, care i-ar aparține liderului Partidului Democrat din R. Moldova, Vladimir Plahotniuc.
Ca răspuns la declarația deputaților ruși, un grup de deputaţi moldoveni din majoritatea parlamentară a înregistrat în Parlament un proiect de Declaraţie prin care condamnă atacurile Federaţiei Ruse asupra securităţii informaţionale naţionale şi amestecul abuziv în activitatea politică din R. Moldova. Totodată, în declarația semnată se arată că „autorii optează pentru un dialog constructiv care să ducă la eliminarea blocajelor apărute și la reluarea activităților care privesc consolidarea și dezvoltarea parteneriatului strategic dintre R. Moldova și F. Rusă”.
