După 30 de ani, Cernobâlul amenință în continuare

Azi se împlinesc 30 de ani de la cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Este vorba de explozia reactorului nuclear 4 al centralei de la Cernobâl, când pentru sute de mii de oameni destinul s-a schimbat într-o clipă.

Accidentul nuclear de la Cernobâl este considerat cel mai grav din istorie și din cauză că autoritățile au reacționat întârziat și au ascuns timp de mai multe zile cumplitul dezastru. În ceea ce privește victimele, părerile sunt împărțite. În timp ce ONU nu recunoaste decât 31 de decese și 4.000 de persoane afectate de radiații, autoritățile ucrainiene susțin că peste 5 milioane de oameni au suferit de pe urma catastrofei.

Construcția centralei a început în anii ’70. În 1977 era gata primul reactor, în 1978 cel de-al doilea, urmat în 1981 de reactorul 3 și, în 1983, de reactorul 4. În 1986, atunci când a avut loc explozia, erau în construcție reactoarele 5 și 6.

Cum s-a produs dezastrul

Pe 26 aprilie 1986, ora 1:23 dimineața, reactorul numărul 4 de la Cernobâl sare în aer. Motivul: o combinație fatală între un test nereușit și o echipă de specialiști fără experiență. Reactorul 4 fusese oprit cu o zi în urmă pentru a se efectua mai multe teste legate de siguranța sistemului de răcire, care funcționa cu ajutorul apei.

Autoritățile au tăcut și abia la 36 de ore de la accident începe evacuarea populației. 1.200 de autobuze apar în orășelul de la numai 3 kilometri distanță de centrală. Între-timp, norul radioactiv traversează Europa Centrală şi ajunge deasupra Ungariei, pe 29 aprilie. De aici porneşte spre sudul continentului şi traversează România, Grecia, Bulgaria şi Turcia. Ruşii continuă să tacă. Suedia trage însă un semnal de alarmă. Specialiştii de aici observă o concentraţie peste limită de substanţe radioactive şi informează autorităţile din mai multe state europene.

Raportul Forului Cernobâl din anul 2005, condus de Agenția Internațională pentru Energie Atomică și Organizația Mondială a Sănătății, a atribuit 56 de decese direct accidentului de la Cernobâl și a estimat că mai mult de 9.000 de oameni dintre cei aproximativ 6.6 milioane expuşi radiaţiilor pot muri din cauza unei forme de cancer. Acelaşi raport semnalează şi 6.000 de cazuri de cancer tiroidian, raportate până în 2005 în special în rândul copiilor şi adolescenţilor.

În 2000, Ucraina a închis definitiv centrala, după 14 ani de la catastrofa nucleară. „Reactorul numărul 4 a devenit practic, în mod neplanificat, depozit pentru deşeuri radioactive. Un astfel de loc pentru stocare reprezintă un pericol cel puţin 3.000 de ani. Acest lucru înseamnă că zona din jurul fostei centrale Cernobâl va putea fi locuită abia în anul 4986”, notează publicaţia Miami Herald.

Însă Detlef Appel, specialist în geologie şi directorul companiei germane PanGeo, avertizează că deşeurile nucleare generează riscuri aproximativ un milion de ani.

Pentru conformitate: Corina Onoico, stagiară