Principală  —  IMPORTANTE   —   (doc) CNA: Regulamentul elaborat de…

(doc) CNA: Regulamentul elaborat de Ministerul Justiției discriminează diaspora și favorizează minoritățile naționale

Proiectul Regulamentului cu privire la activitatea Comisiei naționale pentru constituirea circumscripțiilor uninominale permanente, elaborat de Ministerul Justiției și propus pentru consultări publice doar pentru patru zile, dintre care două de odihnă, conține factori și riscuri de corupție, iar aplicarea prevederilor acestui document nu înseamnă altceva decât legalizarea unor acte de abuz de serviciu. Concluzia aparțile Centrului Național Anticorupție (CNA) care a realizat o expertiză a proiectului. Experții CNA au recomandat Ministerului Justiției să revadă conținutul proiectului, formulând mai multe recomandări.

Raportul de expertiză anticorupţie precizează că proiectul supus expertizei a fost plasat pe pagina web a Ministerului Justiţiei, precum şi pe portalul www.paticip.gov.md la 18 august 2017, nefiind asigurat accesul părţilor interesate la proiectul prenotat, de minim 10 zile lucrătoare pentru a putea prezenta sau expedia recomandări pe marginea proiectului. Încălcare arespectivă a fost semnalată anterior și de Asociața Promo-LEX care a formulat o Declarație publică prin intermediul căreia atenționează că implementarea sistemului electoral mixt începe tardiv, cu încălcarea legii și subminarea independenței Comisiei pentru constituirea circumscripțiilor uninominale.

Prin faptul că Ministerul Justiției nu a oferit decât patru zile, dintre care două de odihnă,  pentru consultări publice asupra proiectului Regulamentului cu privire la activitatea Comisiei naționale pentru constituirea circumscripțiilor uninominale permanente a fost evitată etapa esențială a procesului de asigurare a transparenței procesului decizional, constată CNA în raportul de expertiză anticorupție. CNA mai precizează că părților interesate nu le-a fost asigurat accesul la proiect de către MJ.

Mai mult, proiectul nu a fost consultat cu Comisia Electorală Centrală, Cancelaria de Stat, Biroul Relaţii cu Diaspora, Consiliul Naţional pentru participare, precum şi societatea civilă.

Experții anticorupție notează și o altă divergență între prevederile proiectului și situația reală. Deşi autorii proiectului stabilesc că implementarea prevederilor proiectului nu necesită alocarea mijloacelor financiare suplimentare, CNA constată contrariul, precizând că  urmează a fi suportate cheltuieli „ce ţin de salarizarea şi activitatea „aparatului de lucru al Comisiei”, precum şi diverse cheltuieli administrative”.

CNA mai scrie că componența Comisiei, propusă de MJ, nu este reprezentativă pentru populaţia majoritară a R. Moldova şi riscă să producă efecte discriminatorii.

Spre exemplu, CNA stabilește că proiectul elaborat de MJ are o atitudine discriminatorie față de diasporă, deoarece prevede că din Comisia care va trasa hotarele circumscripțiilor uninominale va face parte doar un singur reprezentat al Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, în timp ce numărul estimativ al cetăţenilor aflaţi peste hotarele R. Moldova variază între 600 000 şi 1 200 000 .

Totodată, proiectul prevede că autoritățile locale vor avea doar doi reprezentanți, pe când minoritățile naționale (ruşi, ucraineni, bulgari, romi), care constituie puțin peste un procent din numărul total al populației,  vor primi câte un reprezentant. Mai mult, proiectul nu include în componența Comisiei reprezentanţi ai etnicilor moldoveni, deşi conform datelor Recensământului din 2014, etnicii moldoveni constituie peste 75% din întreaga populaţie.

„Prin urmare, prevederile instituite se vor considera discriminatorii, deoarece creează situaţii favorabile pentru reprezentanţii minorităţilor naţionale în detrimentul reprezentativităţii populaţiei majoritare.
Reprezentanţilor diasporei, deşi au o pondere procentuală mai mare, beneficiază de un singur reprezentant”, constată experții anticorupție.

O altă obiecție, experții o au față de formularea ambiguă, insuficienţa şi caracterul lacunar al prevederilor care stabilesc procedurile administrative ce ţin de asigurarea activităţii Comisiei, doarece ar face imposibilă tragerea la răspundere a factorilor de decizie care la implementare vor conştientiza impunitatea lor pentru abuzurile săvârşite în procesul de aplicare: „Astfel, la modul practic vor fi
legalizate abuzurile de serviciu”.

„Autorul nu stabileşte/reglementează clar componenţa „aparatului de lucru”. Nu este clar statutul persoanelor care activează în cadrul „aparatului de lucru” şi deosebirea acestuia faţă de „secretariatul” asigurat de Cancelaria de Stat, cadrul legal de care se va conduce în activitatea sa, dacă acest personal va fi detaşat sau va activa la locul de muncă de bază şi cum va fi stabilit modul de salarizare (mai ales datorită faptului că potrivit pct.2 din proiect, Comisia nu are personalitate juridică).
Insuficienţa cadrului normativ oferă Comisiei posibilitatea de a stabili discreţionar reglementări privind constituirea şi activitatea aparatului său de lucru, cu admiterea unor interpretări şi derogări abuzive”, se stipulează în Raportul CNA.

În cadrul proiectului expertizat au fost identificaţi următorii factori de risc:

  • prevederi discriminatorii pentru reprezentanţii Diasporei şi ai etniei moldoveneşti (în ceea ce
    priveşte stabilirea numărului de membri în cadrul Comisiei);
  • caracter lacunar al normelor şi atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive – în ceea ce
    priveşte reglementarea „aparatului de lucru” al Comisiei;
  • norme de trimitere defectuoasă, în ceea ce priveşte stabilirea numărului de alegători din
    circumscripţie.